„Raportează Ura”. Asociația Accept a lansat o platformă pentru raportarea infracțiunilor motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+: Un „instrument crucial” pe fondul creșterii discursurilor legionare

În timp candidatul dreptei radicale Călin Georgescu la prezidențiale și susținătorii săi au ridicat discursurile de incitare la ură la adresa persoanelor LGBT la rang de campanie electorală, Asociația Accept a lansat miercuri platforma „Raportează Ura” prin care românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+ și altor grupuri vulnerabile. 

„În actualul context politic și social dominat de discursuri publice extremiste și legionare care incită la ură față de membrii comunității LGBT+ și alte grupuri vulnerabile, un astfel de instrument este crucial pentru societate în a avea o vedere de ansamblu calitativă, dar și cantitativă, asupra discursului și infracțiunilor motivate de ură”, arată un comunicat al Asociației Accept, care subliniază că platforma poate fi accesată aici: https://raporteazaura.acceptromania.ro/ 

Potrivit documentului, victimele infracțiunilor motivate de ură pot solicita Asociației Accept o sesiune de consiliere juridică gratuită, consiliere psihologică individuală și redirecționarea către un grup de suport sau pot cere o sesiune gratuită de informare. 

România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la ostilitatea față de persoanele LGBT

Cele mai multe infracțiuni motivate de ură la adresa persoanelor LGBT+ sunt observate în Polonia (15%), România (15%), Belgia (14%) și Franța (14%). Cele mai mici rate se găsesc în Portugalia (5%) și Malta (6%), notează un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Oamenii din Polonia, Bulgaria, România, Croația, Lituania, Ungaria și Franța indică faptul că evită adesea sau întotdeauna anumite locuri sau locații de teamă să nu fie agresate, amenințate sau hărțuite.

Anul acesta România a fost clasată drept cea mai ostilă a doua țară din Uniunea Europeană, după Polonia, pentru persoane LGBT+, în cadrul hărții anuale Rainbow Map, publicată de ILGA-Europe, un ONG internațional. Singurele țări din Europa cu scoruri mai mici sunt toate din afara UE, precum San Marino, Monaco, Belarus, Armenia, Turcia, Azerbaidjan și Rusia. La capătul opus se află Malta, Islanda, Belgia, Spania și Danemarca care au ocupat primele locuri în clasament.

Același raport observa că foarte puține cazuri sunt raportate poliției, doar 4% dintre respondenți din România au indicat că fac acest lucru. Lipsa unei astfel de încrederi în autorități subminează disponibilitatea persoanelor LGBT+ de a-și exercita dreptul de a solicita reparații și protecție prin raportarea crimelor motivate de ură. Rezultatele pot reflecta, de asemenea, experiențe negative pe care respondenții LGBT+ sau prietenii, rudele și colegii lor le-ar fi putut avea în relație cu poliția. 

România, condamnată la CEDO pentru clasarea dosarului “Moarte homosexualilor”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în 2021 că România a încălcat dreptul la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTI în cauza „ACCEPT și alții împotriva României”, care a avut ca obiect incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013.

„Conform unui raport al Consiliului Europei publicat anul trecut, România nu are proceduri adecvate de raportare a infracțiunilor motivate de ură și nu există servicii de raportare terțe care să ajute victimele cărora le este frică să vorbească cu poliția. Sesizarea online este posibilă prin intermediul site-ului Poliției Române, dar raportarea anonimă nu este disponibilă. Victimele au dreptul de a fi însoțite de o persoană la alegere atunci când raportează o infracțiune, însă polițiștii nu sunt întotdeauna la curent cu acest drept. Prevederile legale legate de infracțiunile motivate de ură au fost rareori aplicate, iar răspunsul sistemului de justiție penală la astfel de infracțiuni rămâne inadecvat”, arată comunicatul Accept, care subliniază că evenimentul din februarie 2013 este un exemplu grăitor în acest sens.

Atunci, 50 de extremiști au blocat proiecția unui film scandând “Moarte homosexualilor”, “Nu vă vrem aici”, “Nu sunteți români”. Extremiștii au folosit însemne fasciste agresând verbal spectactorii numindu-i “spurcăciuni” și “animale”. La momentul respectiv Poliția Locală și Jandarmeria nu au intervenit pentru a asigura derularea evenimentului în continuare. 

Asociația Accept a depus plângeri penale, cazul fiind clasat de mai multe ori de autoritățile române. În 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că România a încălcat dreptul la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBT+.

Mihai Lasca, susținător al lui Călin Georgescu, protest la Universitate cu mesaje homofobe și proiecte pentru limitarea libertăților

Recent asociația MozaiQ a anunțat că a depus plângere penală pentru instigare publică și incitare la violență și solicită Parchetului General să înceapă urmărirea in-rem, după ce pe rețelele de socializare au apărut mai multe mesaje violente, care îndeamnă la distrugerea sediului MozaiQ din Capitală. 

De asemenea, doi parlamentari au depus un proiect de lege prin care solicită interzicerea manifestărilor publice cu tematică LGBT+ în spațiile publice „accesibile minorilor”, adică inclusiv pe stradă. Proiectul presupune modificarea mai multor legi cu scopul limitării libertății de exprimare pe subiecte ce implică comunitatea LGBT+ în spațiile de învățământ, dar și în presă.

Inițiativa a fost depusă de Mihai-Ioan Lasca, deputat ales pe listele AUR în 2020, dat afară din partid în 2021, respectiv Daniel Florin Ghiţă, fost deputat de Ilfov din partea PSD până în octombrie 2024, scrie Buletin de București, citând MozaiQ.

În prezent, Dan Lasca este președintele partidului Patrioţii Poporului Român (PPR) și a fost cap de listă la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie pentru Camera Deputaților la București. Ghiță a deschis lista pentru Camera Deputaților în Ilfov, din partea aceluiași partid.

Patrioţii Poporului Român nu a reușit să intre în Parlament alături de celelalte partide de dreapta radicală POT, AUR și SOS.

De altfel, la protestele organizate de Lasca pentru susținerea lui Călin Georgescu, acesta a afișat pancarte cu  mesaje homofobe. 

De altfel, toți susținătorii lui Călin Georgescu s-au folosit de demonizarea comunității LGTB inclusiv pentru a o ataca pe Elena Lasconi, contracandidata sa.

Călin Georgescu personal a avansat ca soluție în cărțile sale „scoaterea în afara legii manifestarea publică a homosexualității și orice propagandă în favoarea ei”, după cum scrie Scena9.

Potrivit Accept, românii ar trebui să reclame discursurile și infracțiunile motivate de ură pentru că persoanele LGBT+, dar și din alte grupuri vulnerabile pot fi reticente să meargă către autorități pentru a raporta direct infracțiuni motivate de ură. 

„Datele completate pe platformă ajung către Asociația Accept. Asociația le va utiliza cu scopuri de monitorizare, statistică și advocacy. Pe scurt, asociația dorește să știe cât de amplu este fenomenul infracțiunilor motivate de ură, pentru a avea date statistice, adunate de la comunitate, cu privire la acest fenomen. Astfel, va exista o evidență mai aproape de realitate a fenomenului și se poate demonstra nevoia urgentă de acțiune instituțională pentru a preveni și investiga infracțiunile motivate de ură și discursul instigator la ură. Raportarea prin intermediul platformei nu presupune și raportarea automată către poliție sau alte autorități ale statului, deci nu se substitute măsurilor legale care trebuie luate în astfel de cazuri”, spune Asociația Accept.