Perspectivă inedită pentru a înțelege războiul din Ucraina, oferită de un analist militar: Nu este vorba despre teritorii / Rusia luptă pentru altceva și e mai aproape să câștige decât credem
Vladimir Putin nu a declanșat atacul din februarie asupra Ucrainei având ca scop principal cucerirea ei, afirmă analistul militar danez Anders Puck Nielsen, subliniind că „este pur și simplu greșit să înțelegem acest război ca fiind în primul rând un război pentru teritorii”.
„De departe, cea mai mare concepție greșită despre război este aceea că este vorba despre un conflict în care se discută cine va păstra cele mai multe teritorii după terminarea războiului. Dacă vă uitați la presa occidentală, aproape toate articolele vor aborda războiul în acest fel”, spune Nielsen într-o analiză postată pe contul său de YouTube, unde are peste 200.000 de urmăritori.
Rusia luptă pentru altceva
„De fapt, războiul vizează influența politică asupra întregii Ucraine, iar aceasta este cheia pentru a înțelege și obiectivele de război ale Rusiei. Adică pentru ce luptă. Când Putin a lansat invazia din 2022, nu a avut ambiția de a cuceri toată Ucraina și de a o face parte din Rusia. Scopul era să realizeze o schimbare de regim în Ucraina și să introducă un guvern care să fie mai favorabil Rusiei și care să fie sub controlul lui Putin”, a explicat analistul militar și pe blogul său, Logic of War.
Acest lucru ar însemna ca Ucraina să fie formal, o țară independentă, dar să fie de fapt parte din sfera de influență a Rusiei.
„Adică parte din ceea ce rușilor le place să numească străinătate apropiată, unde au o influență politică extinsă și pot dicta politica în zonele în care consideră că este necesar să facă acest lucru”, potrivit lui Nielsen.
Lucrurile nu au mers cum au vrut rușii, iar conflictul s-a transformat într-unul de uzură, dar analistul militar spune că „este important să înțelegem că motivația de bază și obiectivul principal al războiului rămân aceleași. Este vorba în continuare despre influența politică asupra întregii Ucraine. Luptele sunt un mijloc de a atinge acest obiectiv. Este o modalitate de a pune presiune pe Ucraina. Este un mod de a exercita presiuni asupra comunității internaționale, deoarece astfel își pot realiza ambițiile de a obține influența asupra întregii Ucraine.”
Moscova nu s-ar mulțumi doar cu teritoriile ocupate
Dacă privim agresiunea asupra Ucrainei din această perspectivă putem înțelege ce încearcă rușii să obțină. În primul rând faptul că rușii nu vor fi niciodată mulțumiți cu o pace în urma căreia vor rămâne doar cu teritoriile ocupate.
„Dacă restul Ucrainei devine parte a comunității occidentale și se transformă într-o țară europeană prosperă, cu garanții de securitate puternice împotriva influenței ruse, atunci, din perspectiva rusă, înseamnă că au pierdut războiul. Acesta este primul punct: Putin nu poate fi niciodată mulțumit de o înțelegere care înseamnă doar că va păstra teritoriile ocupate”, a explicat Nielsen.
În al doilea rând, Moscova nu este nevoită să ocupe toată Ucraina pentru a-și atinge obiectivele.
„Nu s-a urmărit niciodată ca Ucraina să înceteze să mai existe ca țară independentă din punct de vedere formal. Și nici acum nu este acesta obiectivul. În schimb, ceea ce Rusia are nevoie să obțină este un acord de pace care să destabilizeze Ucraina în așa măsură încât aceasta să devină vulnerabilă la influența Rusiei asupra politicii ucrainene în viitor”, a afirmat expertul danez.
În acest scenariu, formal, Ucraina ar fi independentă, dar în realitate nu ar fi suverană: „Astfel, în cele din urmă, Ucraina va ajunge să aibă un guvern pro-rus, deoarece acesta este singurul guvern din Ucraina care are șanse să obțină rezultate politice.”
Două scenarii de pace, aproape identice, dar totuși diferite
La acest moment se vorbește mult despre negocieri, despre ce se va întâmpla după ce Donald Trump va ajunge la Casa Albă și se vehiculează idei despre cum ar putea arăta un acord de pace.
„Lucrul important de înțeles este că, pentru a obține victoria în război, tot ceea ce trebuie să facă Rusia este să convingă țările occidentale să împingă Ucraina către un acord de pace care, în practică, îi oferă Rusiei influența pe care o dorește. Iar acest lucru este ceva ce țările occidentale ar putea fi dispuse să facă dacă nu înțeleg dinamica a ceea ce se întâmplă”, susține Nielsen.
Ne putem imagina două acorduri diferite, dar care arată exact la fel în ce privește teritoriile ocupate, a explicat analistul militar:
- În primul scenariu, Rusia păstrează controlul asupra teritoriilor ocupate, iar restul Ucrainei are condiții care îi permit un viitor prosper ca parte a Occidentului. Iar Ucraina va avea garanții solide că Rusia nu poate începe un nou război în viitor. În acest fel, Ucraina rămâne independentă politic de Moscova.
- În al doilea scenariu, Rusia păstrează, în mod identic ca mai sus, controlul asupra teritoriilor ocupate. Cu toate acestea, condițiile sunt de așa natură că restul Ucrainei va fi întotdeauna vulnerabil la noi atacuri rusești, iar Ucraina va fi destabilizată din punct de vedere politic într-un mod care, în cele din urmă, va oferi Rusiei controlul asupra politicii ucrainene.
Rusia, mai aproape de a câștiga războiul decât credem
De aceea, atunci când vine vorba de negocierile de pace, „diavolul stă în detalii”.
„Și pentru că majoritatea oamenilor din Occident nu înțeleg aceste dinamici, există o mare probabilitate ca Rusia să își poată atinge obiectivele în război prin simpla convingere a Occidentului să îi dea ceea ce își dorește. Pentru că negociatorii occidentali vor presupune că acestea sunt detalii neimportante atâta timp cât luptele pur și simplu încetează”, afirmă Nielsen.
„Realitatea este că multe dintre ideile care se vehiculează acum în Occident cu privire la posibile planuri de pace oferă Rusiei mai mult sau mai puțin tot ceea ce dorește, deoarece aceasta va însemna că Ucraina va fi destabilizată politic și lăsată într-o poziție nesustenabilă. Iar asta înseamnă că Rusia este mult mai aproape de a câștiga războiul decât își dau seama mulți oameni din Occident”, a mai spus analistul militar danez.
Foto articol: © Chormail | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro