„Clasa muncitoare a virat puternic către AfD”. Cum a atras extrema-dreaptă nehotărâții, nemulțumiții și votanții altor partide pentru un scor istoric la alegerile din Germania

Muncitorii au votat în număr mare pentru gruparea de extremă-dreapta, care a atras de asemenea alegători tineri, mulți dintre ei din est, toți cu o serie mare de nemulțumiri față de migrație, situația economică, guvernarea cancelarului Olaf Scholz, dar și cu teamă față de un eventual război, a explicat pentru publicul HotNews Tudor Dan Ancuța, analist de politici publice și comentator specializat pe spațiul german.

Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reușit un scor istoric la alegerile legislative de duminică, consolidându-și electoratul și câștigând noi votanți, inclusiv de la celelalte partide, pentru a deveni a doua forță politică a țării – și prima din estul fost comunist.

Scorul bun al AfD va pune presiune pe partidele de centru care se pregătesc să demareze negocierile pentru o coaliție de guvernare, conservatorii (CDU/CSU) și social-democrații (SPD), într-un moment complicat pentru cea mai mare economie a Europei. Germania se confruntă cu o recesiune, în vreme ce societatea este divizată de problema migrației, relațiile cu SUA se răcesc, iar impactul războiului din Ucraina este puternic resimțit. 

Miza guvernului care se va instala la Berlin devine acum uriașă, acesta fiind obligat să performeze, dacă vrea să împiedice creșterea AfD, un partid criticat pentru rasism, pentru elementele cu conotații fasciste și pentru atitudinile antidemocratice. 

AfD și lidera partidului Alice Weidel speră ca așteptatul executiv, care va fi condus de conservatorul Friedrich Merz, să eșueze, un lucru ce va aduce AfD doar avantaje, a declarat pentru HotNews Tudor Dan Ancuța, care este consilier parlamentar în Bundestag și în decembrie anul trecut a candidat în România pe listele partidului SENS.  

„Mesajele AfD au ajuns în absolut toate partidele”

Performanța AfD are mai multe explicații. Pe de o parte, AfD nu a pierdut alegători. Ideea unora a fost că ascensiunea recentă a partidului BSW, Alianța Sahra Wagenknecht, va lua voturi de la AfD mulțumită pozițiilor asemănătoare pe tema migrației și a simpatiilor pentru Rusia, a explicat pentru HotNews Tudor Dan Ancuța.  

„S-a dovedit că n-au luat deloc. Sau au luat în jur de 60.000 de voturi, adică o cantitate absolut neglijabilă”, a explicat el. 

În schimb, AfD a avut câștiguri atât de la CDU, cât și de la FDP (liberalii), cât și de la SPD în egală măsură, între 700.000 și 1.000.000 de voturi de la fiecare partid, a explicat analistul.

„Este un semnal că cumva au reușit. Adică mesajele AfD au ajuns în absolut toate partidele, nu doar la cele de dreapta, ci și la SPD. Am văzut că au ajuns mai ales la muncitori, am văzut cum clasa muncitoare a virat puternic către AfD”, a spus el.

„Partidul clasic al muncitorilor, SPD, a pierdut această clientelă complet către extrema dreaptă”

O analiză Infratest dimap publicată de Frankfurter Allgemeine Zeitung arată într-adevăr că 38% dintre muncitori au votat pentru AfD, 22% pentru CDU și doar 12% pentru SPD.  

„Partidul clasic al muncitorilor, SPD, mai ales în zonele din Renania de Nord-Westfalia, dar și în est, a eșuat complet, a pierdut această clientelă complet către extrema dreaptă, ceea ce pentru Germania este o veste foarte proastă”, a observat Ancuța. 

„Și acesta ar trebui să fie unul din scopurile SPD acum în acești 4 ani, să încerce să recâștige acești votanți”, a adăugat el.

Nu doar muncitorii au votat pentru AfD, ci și cei mai mulți șomeri, în proporție de 34%, potrivit analizei Infratest dimap.

Votul a venit în contextul recesiunii pe care o traversează Germania. 

Slăbiciunea industriei auto a devenit vizibilă, în contextul concurenței globale, în special din China – disponibilizările anunțate de Volkswagen au generat unde de șoc – iar creșterea prețului la energie, pe fondul războiului din Ucraina, a înrăutățit problema.

Modelul economic german din ultimii 20, care s-a bazat pe două lucruri, gazele ieftine din Rusia și exportul către China, este acum pus sub semnul întrebării, iar politicile verzi ale guvernului defunct al lui Olaf Scholz au înfuriat muncitorii.  

Preocupările trec dincolo de migrație

AfD a reușit de asemenea să convingă și foarte mulți alegători care înainte nu votau. 

„De acolo practic le-au venit cei mai mulți votanți – 1.800.000 de votanți, ceea ce înseamnă iar că subiectele abordate, în general migrația, au scos oamenii din apatie”, a explicat Ancuța. 

O serie de atacuri mortale comise recent de migranți sau de solicitanți de azil au generat anxietate în societatea germană, care susține în majoritatea sa acum măsuri cât mai ferme împotriva migrației.

În vreme ce SPD-ul a luat unele decizii în acest sens, iar conservatorii au promis și mai mult, AfD a rămas partidul care controlează discursul pe acest subiect. 

Percepția unei slabe guvernări a coaliției semafor a contat și ea în mobilizarea pentru AfD. 

„Nu sunt neapărat de acord că a fost o guvernare slabă, dar este clar că a fost o guvernare care nu a fost pe placul oamenilor. Fie că vorbim de certurile interne, fie că vorbim de măsurile care întotdeauna reprezentau un compromis prea mare, care genera măsuri diluate”, a explicat Ancuța.

„Politica, mai ales a ultimilor ani, a fost percepută extrem de prost în estul Germaniei, mai ales”

În final, așa cum a arătat și harta publicată de ziarele germane, AfD-ul a devenit cea mai puternică grupare în estul țării. 

„Poate că harta induce un pic în eroare, pentru că nu nuanțează exact cu cât de mult au câștigat. Dar dacă ne uităm la rezultate, sunt destul de puternice pro-AfD. Adică nu vorbim despre landuri câștigate cu 20%, ci cu niște procente considerabile, ceea ce din nou arată că politica, mai ales a ultimilor ani, a fost percepută extrem de prost în estul Germaniei, mai ales”, a spus Ancuța. 

Într-un interviu acordat HotNews înainte de alegeri, Markuz Ziener, visiting senior fellow la think-tank-ul German Marshall Fund, a explicat parțial apetența est-germanilor pentru AfD.

„Mulți au fost nemulțumiți de modul în care a decurs unificarea germană și au simțit că au fost cei care au avut de pierdut, deoarece est-germanii încă mai au unele dezavantaje în comparație cu vest-germanii. Există multe motive pentru care ei cred că nu sunt tratați la fel de bine ca cei din vest. Și au votat pentru AfD. Și întotdeauna ai nevoie de un țap ispășitor. Un țap ispășitor au fost migranții”, a spus el.

Ancuța observă însă că problemele multor alegători din est trec dincolo de migrație. „Acolo nu intervine doar migrația, acolo intervine și această frică de posibilitatea unui război, care e percepută foarte diferit în est”, a spus el.

AfD a avut constant o poziție critică la adresa Ucrainei și poziții prietenoase Rusiei, susținând sistarea ajutorului pentru Kiev și ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei.  

Tinerii votează extremele

Cei mai mulți tineri au votat pentru Die Linke, Partidul Stângii, care a crescut spectaculos în ultimele săptămâni (obținând 8,6% și un rezultat în mod special bun în Berlin), mulțumită temelor promovate, justiția socială printre ele, a opoziției la amenințarea percepută a fascismului și a campaniei din social media, prin populara politiciană Heidi Reichinnek. 

Dar AfD este de asemenea unul dintre principalii beneficiari ai votului tinerilor.

Potrivit analizei Infratest dimap pentru ARD, citată de Deutsche Welle, 25% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat pentru Die Linke, iar 21% pentru AfD.

AfD a câștigat segmentul 24-34 de ani și pe cel al alegătorilor între 35 și 44 de ani – alegătorii mai vârstnici preferându-i pe conservatori.  

„AfD pe locul doi în rândul tinerilor reprezintă o veste destul de proastă”, a spus Ancuța.

El a observat în același timp tendința de migrare a alegătorilor, subliniind că Verzii au pierdut foarte mulți din votanții tineri către Die Linke, iar liberalii (FDP) au pierdut voturi care se pare că s-au dus la AfD. 

Fenomenul votului tinerilor pentru AfD a devenit vizibil încă de anul trecut, din timpul alegerilor regionale unde partidul de extremă-dreaptă a performat. În jur de 38% dintre tinerii din Turingia au votat atunci cu AfD, pe fondul nemulțumirii generale – lipsa unor oportunități economice în special. 

În discuția cu HotNews, Markuz Ziener a observat de asemenea atracția tinerilor pentru AfD, plasând acest fenomen într-un context global reacționar. 

„Există acest nou tip de gândire, întâlnită și la tineri, care cred că democrația este ineficientă, durează prea mult pentru a lua decizii, este ceva care implică doar partidele tradiționale și că este un sistem elitist în care omul obișnuit nu are nicio șansă de a avea cu adevărat un cuvânt de spus”, a spus el. 

AfD a refuzat să se modereze

Un lucru interesant pentru evoluția AfD a fost că a obținut acest rezultat istoric în vreme ce a refuzat să se modereze, așa cum au făcut-o omologii mai mult sau mai puțin asemănători din punct de vedere ideologic din țări precum Franța sau Olanda.

Relevantă pentru această evoluție, spune Ancuța, a fost atitudinea partidului față de cazul Potsdam – o faimoasă întâlnire din 2023 a extremiștilor, inclusiv a politicienilor AfD, unde s-a prezentat un plan privind „remigrația”, mai exact deportarea anumitor părți ale populației, și anume solicitanții de azil, străinii cu permis de ședere, dar și cetățenii germani „neasimilați”. 

AfD s-a distanțat inițial de această întâlnire, după ce dezvăluirile despre organizarea ei au declanșat ample proteste de stradă. Dar înainte de alegerile federale, la evenimentele de campanie ale AfD, Alice Weidel a spus că partidul nu se ferește să folosească cuvântul „remigrație”.

„Practic și-au dat seama că au acest avantaj în acest moment și într-adevăr au virat din nou spre mai multă radicalizare. Observăm asta cumva și în Austria și aș zice că acestea sunt cam singurele două partide care fac asta foarte vizibil în Europa”, a subliniat Ancuța.

În vreme ce Adunarea Națională a lui Marine Le Pen și chiar Partidul Libertății al lui Geert Wilders din Olanda au făcut pași spre o oarecare moderare, „nu vedem asta la AfD”, a spus el.

„Și tind să cred că nici nu o să vedem asta prea curând, pentru că ei consideră că sunt marii câștigători ai alegerilor. Sunt partidul care a avut cele mai mari câștiguri față de ultimele alegeri și probabil vor trage concluzia că această radicalizare este calea corectă”, a spus Ancuța.

Convingere și vot de protest 

Într-o altă posibilă dovadă a consolidării grupării extremiste, analiza Infratest dimap a sugerat în același timp că AfD face încet tranziția de la un partid al protestului. 

Un sondaj realizat printre alegătorii partidului a arătat că 54% dintre votanții AfD au votat din convingere pentru partid și 39% în urma dezamăgirii provocate de celelalte partide, o situație valabilă într-o oarecare măsură și în 2021, dar nu și în 2017, când cei mai mulți alegători AfD au votat pentru partid în semn de protest.  

Ancuța a rămas precaut, spunând că așteaptă alegerile din 2029 – dacă și atunci AfD rămâne la 20%, atunci devine mai clar că și-au construit un electorat de bază.

El a observat în acest sens schimburile importante de alegători dintre partide, din 2021 și până acum, subliniind că „ce este ideologic important pentru oameni anul acesta ar putea să nu mai fie valabil peste câțiva ani”.  

În 2021, a spus el, cea mai importantă temă pentru aproape 50% din votanți era mediul și schimbările climatice. Acum, mediul s-a prăbușit în topul preocupărilor germanilor. Migrația a fost pe primul loc și economia pe locul al 2-lea.

„Deci dacă rezolvi problemele sau dacă apar alte probleme mai grave în accepțiunea oamenilor, AfD-ul s-ar putea să scadă din nou”, a spus analistul.

Atacurile administrației Trump nu au contat

Alături de România, Germania s-a trezit însă în ultimele săptămâni ținta atacurilor din partea administrației lui Donald Trump, care și-a arătat în schimb prietenia pentru AfD.

Lucrurile au început cu atacurile lui Elon Musk la adresa cancelarului Olaf Scholz și cu sprijinul declarat de miliardar pentru partidul extremist și pentru lidera sa Alice Weidel, inclusiv o discuție foarte mediatizată organizată cu aceasta pe platforma sa, X.

Vicepreședintele SUA JD Vance a lansat, la rândul său, un atac la Conferința de Securitate de la Munchen, unde a criticat Germania că exclude de la guvernare AfD – el și-a susținut apoi discursul cu o întâlnire cu Weidel. Vance nu s-a întâlnit însă cu Scholz.

Atacurile lui Musk și Vance au fost criticate atât de Merz, cât și de actualul cancelar Olaf Scholz.

În cele din urmă, Ancuța a concluzioneat că atacurile lui Musk nu au avut un efect cuantificabil. 

„S-ar putea să fi avut un efect pentru mobilizarea oamenilor, dar dacă a avut un efect, a avut pe ambele părți, pentru că am văzut mobilizare din ambele zone și din zona care până la urmă a votat cu AfD-ul și din alte alte zone”, a spus analistul.

„Și atunci, rezultatele arată practic identic cu sondajele făcute înainte, pentru că intervenția nu a influențat concret rezultatul”, a adăugat el.

Prezența la vot, estimată inițial la 83-84%, a fost în cele din urmă de 82,5% – cea mai ridicată din 1987 încoace.

„Germaniei i-a trecut un glonț pe lângă ureche”

Evoluția AfD depinde acum și de performanța viitorului guvern, unul care va fi cel mai probabil format de conservatori și social-democrați. 

Lucrurile ar fi putut fi mai complicate. „Germaniei i-a trecut un glonț pe lângă ureche prin faptul că BSW nu a intrat în parlament”, a explicat Ancuța. 

El a observat că accesul acestui partid al stângii populiste în Bundestag ar fi însemnat că CDU/CSU și SPD nu ar mai fi avut suficiente mandate pentru o coaliție în doi și ar fi avut nevoie de includerea Verzilor în guvern – ceea ce ar fi generat o guvernare complicată și instabilă.

Coaliția CDU/CSU-SPD are șanse să fie stabilă, dar asta va depinde și de SPD  – cât de mulți sunt dispuși să se pragmatizeze și să se modernizeze, a spus Ancuța. 

Speranța AfD

Revitalizarea economiei și răspunsul la problema migrației sunt principalele problemele cu care se va confrunta guvernul. Ancuța se așteaptă la măsuri mai ferme pe tema migrației, măsuri propuse deja din campanie de Merz.

Tot Merz a anunțat dorința sa ca Germania să fie iarăși un jucător important în Europa și, interesant, de a face eforturi pentru asigurarea unei independențe a Europei față de SUA. 

În seara electorală, Alice Weidel a anunțat disponibilitatea AfD de a guverna, dar a anticipat de asemenea că viitorul guvern nu își va duce mandatul la capăt.

AfD, a observat Ancuța, a beneficiat până acum de opoziția facilă făcută pe fondul tuturor crizelor – pandemia COVID, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la gaz, inflația.  

„Eu cred că Weidel vorbește dintr-o oarecare speranță. Ea speră ca această guvernare să eșueze pentru că atunci ar avea numai de câștigat. Afd vrea ca această guvernare să eșueze tocmai pentru că i-a fost atât de ușor să crească atunci când guvernarea a fost percepută slabă de către oameni”, a spus Ancuța.