„Tinerii au tras în sus” scorul extremiștilor AfD la alegerile regionale din Germania. Ce se află în spatele votului care a stârnit îngrijorare la Berlin și în Europa și ce urmează

Rezultatele bune obținute de partidul dreptei populiste Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din landurile Turingia și Saxonia de duminica trecută au generat, în cuvintele liberalilor, „o zi neagră pentru Germania și Europa”. Într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, Tudor Dan Ancuța, analist specializat în spațiul german, care lucrează în cadrul Bundestagului, a explicat ce anume a motivat votul pentru AfD și care ar putea fi efectul scrutinelor regionale în viitor. 

Migrația, economia și războiul din Ucraina au fost subiecte majore în Germania și factori care au influențat substanțial votul pentru AfD, partidul care s-a clasat pe primul loc în Turingia și pe locul al doilea în Saxonia, la scrutinele regionale desfășurate duminica trecută în Germania. 

Tinerii par să fi jucat un rol important în acest context, oferind o susținere puternică partidului dreptei populiste germane, lucru care a declanșat o dezbatere în Germania, inclusiv pe tema sistemului de educație, a explicat în interviul pentru HotNews.ro Tudor Dan Ancuța, jurist și analist politic specializat în spațiul german, cu studii în Drept și Științe politice la Universitatea Liberă din Berlin, care lucrează în cadrul Bundestagului german.

Dar cum se explică asta? Are în primul rând conotație economică, pentru că tinerii din est, într-adevăr, nu au atât de multe oportunități cum are populația generală în Germania. Factorul economic este, de altfel, relevant pentru majoritatea alegătorilor AfD, a subliniat Ancuța.

Ce urmează? AfD pare să fi atins un plafon la nivel național și este în căutarea unui nou subiect de pe urma căruia să capitalizeze. În 22 septembrie urmează alegerile din Brandenburg, unde partidul ar putea obține iarăși rezultate foarte bune, iar social-democrații (SPD) ar putea pierde guvernarea locală. O astfel de lovitură ar putea avea efecte la nivel federal, unde SPD conduce un guvern alături de Verzi și de liberali.

Cum s-a schimbat abordarea politicienilor pe tema migrației 

– HotNews.ro: Cum a influențat subiectul migrației rezultatul AfD în alegerile regionale din Turingia și Saxonia și cum a influențat acest subiect discursul și deciziile politice în general în ultimii ani în Germania? Și când spun asta mă gândesc inclusiv la recenta declarație a comisarului pentru migrație din Germania, care vorbea despre deportarea migranților care vin prin granițele estice ale UE în Rwanda, reluând un plan britanic controversat.

– Tudor Dan Ancuța: Să începem cu alegerile. Migrația a fost, cu siguranță, cel mai important subiect în momentul ăsta, dar într-o combinație. Migrația musulmană, cei care vin din Siria, cei care vin din Afganistan, cât și migrația din Ucraina. Și asta este cuplată cu războiul, care a fost, de asemenea, una din principalele teme.

Dacă ne uităm la ultimele sondaje înainte de alegeri, între cele cinci cele mai importante teme erau tot timpul incluse și migrația, războiul, prețurile ridicate, care sunt ridicate ca urmare a pandemiei și ulterior a războiului. Și atunci, cred că migrația a jucat un rol foarte important în toată constelația asta. 

Legat de migrație ca temă generală la nivel european, în primul rând asistăm la o schimbare destul de puternică de abordarea subiectului. În 2015, s-a luat decizia ca Germania să deschidă porțile (pentru migranți), sau în orice caz, să nu le închidă. După aceea, în 2018, a fost acea celebră ceartă între (Angela) Merkel și (Horst) Seehofer, Merkel cancelară la vremea, iar Seehofer, ministru de interne, președintele partidului din Bavaria, CSU – Uniunea Creștin-Socială. 

CDU (Uniunea Creștin-Democrată) și CSU, tradițional, de obicei, sunt foarte uniți pe majoritatea temelor. Dar migrația a fost cam tot timpul unul dintre subiectele care i-a cam divizat. Iar atunci, în 2018, Seehofer vorbea despre trimiterea migranților înapoi de la granița Germaniei, dacă aceștia au trecut printr-o altă țară europeană. Acest lucru a fost văzut atunci nu doar critic de către CDU, dar s-a considerat că încalcă și dreptul Uniunii Europene.

O decizie din partea Uniunii Europene pe acest subiect nu există în sine. Există alte decizii conexe, dar nu a existat o decizie care să spună clar: „da, varianta asta nu e conformă cu dreptul Uniunii Europene, dar alte variante poate sunt”. În timpul acesta, și divizia Bundestagului care se ocupă cu cercetarea academică și cercetarea profesională a spus că, cel mai probabil, dacă se merge pe această variantă de a-i respinge pe oameni direct la graniță, o să existe probleme cu dreptul Uniunii Europene. Și cam aceasta a fost poziția din 2018 șiu până astăzi. 

Acum o zi sau două zile, actuala ministră de interne de la SPD, deci de la stânga (Nancy Faeser), a spus că trebuie să luăm în calcul toate variantele. Deci, după alegeri, pentru că mai vin niște alegeri în trei săptămâni, în Brandenburg, oamenii deja au schimbat cu totul atitudinea, tot spectrul politic, practic. Au început să-și schimbe atitudinea față de tema migranților, încearcă să găsească soluții.

Și-au dat seama că, chiar dacă în Turingia și în Saxonia nu sunt neapărat atât de mulți migranți care ocupă locuințe sau sunt cazați înacele zone, subiectul, pur și simplu, e de atât de mare importanță pentru oameni încât nu mai poate fi ignorat, nu mai poate fi dat la o parte cu ideea că, haideți, că nu știți voi despre ce vorbiți, de fapt, nu e chiar așa cum spuneți voi.

Dacă oamenii au o problemă cu asta sau au îngrijorări față de asta, acum e clar că trebuie să vorbim despre acel subiect. 

Majoritatea celor care au votat AfD spun că au o situație economică proastă

– Cât de important a fost rolul chestiunilor economice în alegeri? Mă gândesc la inflație, dar și la senzația că estul Germaniei are încă un decalaj din punct de vedere economic, după reunificare. Se vede asta în felul în care votează esticii? 

– Cred că aici sunt mai multe probleme care s-au adunat de-a lungul anilor. Cred că problema economică în sine, decalajul față de vest, a cam dispărut, dacă e să privim obiectiv cifrele care vin de la Institutul federal de Statistică.

Problema este că, pe de o parte, oamenii percep că există încă diferențe mari între cum se simt ei ca germani veniți din est, adică au impresia că vest-germanii se uită la ei ciudat, îi desconsideră și așa mai departe, lucru care a fost definitiv valabil în trecut, dar care însă nu cred că mai este neapărat atât de valabil astăzi. Ca dovadă, sunt multe investiții. Mă gândesc, spre exemplu, la domeniul cipurilor. Aceste investiții pe care le-a subvenționat guvernul german – TSMC, Intel și așa mai departe – au fost toate staționate în est, fie în Dresda, sau lângă Dresda. Oricum, în landurile din est. 

Această diferențiere între est și vest nu prea mai există din partea guvernului sau a oamenilor. Cei din vest a trebuit tot timpul să plătească până acum un an, dacă nu mă înșel, o parte mică din salariu, care se ducea către un fond de solidaritate, care după aceea era folosit în est. Se elimină și aceasta, pentru că, statistic vorbind, estul a ajuns la același nivel cu vestul. 

Dar situația economică, în general, a jucat un rol important, mai ales în privința rezultatelor AfD. Pentru că, dacă ne uităm la sondajele de după alegeri, peste 80% dintre oamenii care au votat AfD au spus că au o situație economică proastă. Și atunci, probabil că cea mai bună metodă să tragi oamenii de la AfD către un partid mainstream, să zic, ar fi să le rezolvi problema economică. Să creezi mai multă avuție pentru acești oameni. 

Și nu contează atât de mult migrația. Migrația a fost subiect principal în alegeri. Dar dacă oamenii ar fi avut situația economică bună sau ar fi perceput propria situație economică ca fiind bună, putea să joace migrația la fel de mare rol, dar n-ar fi dus atât de mulți oameni către AfD. 

„Votul în rândul tinerilor nu este atât de ideologic”

– Sunt tinerii în mod special afectați de problemele economice? Vorbim despre o nouă generație de conservatori? Pentru că am văzut că foarte mulți tineri au votat pentru AfD în acest scrutin.

– Cred că aici vedem foarte puternic o combinație de factori. Avem 38% dintre tinerii din Turingia care au votat cu AfD. Mai mult decât a luat AfD per total, practic tinerii i-au tras în sus. Lucru care, în știința populară, era considerat imposibil, pentru că tinerii erau văzuți ca mai progresiști și așa mai departe. 

Dar acest lucru depinde, vedem acum, mai mult de locație. Da, tinerii din vestul Germaniei sunt mai progresiști, cei din est nu atât de mult. Dar lucrul ăsta are, în primul rând, conotație economică, pentru că tinerii din est într-adevăr nu au atât de multe oportunități cum are populația generală în Germania. 

Pentru că, chiar dacă se fac investiții și se creează joburi bune, nu se pot crea suficiente încât să-i acopere pe toți. Și atunci, ei observă că salariile pe care le au nu țin pasul cu inflația, salariile pe care le au nu le mai permit să-și cumpere o casă sau să-și întemeieze o familie fără să aibă grijă zilei de mâine. Și lucrurile acestea se reflectă în vot.

Cred că votul la nivelul acesta al segmentului tânăr nu este atât de ideologic. Ăla este adevăratul vot de frustrare. Pentru că în populația un pic mai vârstnică vedem semnele unui vot ideologic. Nu toți care votează AfD sunt de acord cu pozițiile de extremă dreaptă, dar sunt suficienți care să fie. La tineri, în schimb, tot timpul problema principală a fost cea economică. 

Există o șansă mică ca AfD să ajungă la guvernare în Turingia

– Ce poate face AfD cu rezultatele din cele două state? 

– În Turingia, în principiu, încă există o șansă că ei să ajungă la guvernare. E o șansă foarte mică, dar există această șansă din cauza modului în care funcționează sistemul de vot pentru alegerea prim-ministrului. În Turingia, se organizează în total trei tururi de alegeri dacă nu se ating majoritățile.

În primul tur de alegeri, este votat cel care atinge majoritatea absolută. În al doilea tur de alegeri, la fel. Și dacă în primele două tururi nimeni nu a atins majoritatea absolută, se duc în al treilea tur de alegeri, unde câștigă cel care are majoritate relativă. Pur și simplu, persoana care are cele mai multe voturi, unul mai mult decât cel de pe locul 2, nu contează câți mai sunt mai jos. 

Și atunci, pur teoretic, AfD, fiind cel mai mare partid, ar avea potențialul, dacă celelalte partide nu-și fac alianțe punctuale, ca în acest al treilea tur să iasă ei pe primul loc. Dacă toți ceilalți își pun candidați și toți votează doar cu partidul lor, atunci AfD va fi pe primul loc și aici îl avem pe Björn Höcke, care este, de fapt, și de iure considerat nazist. 

AfD caută o temă pentru a-și crește scorul la nivel național

– A atins AfD un plafon sau mai poate crește la nivel național?

– Cred că la nivel național vedem un plafon la acest procentaj de maxim 20-21%. Evident, să zic, cu o marjă de eroare, să ajungă la 23-24%, doar că nu prea reușesc, nu au teme naționale.

Ei fac foarte bine în est și au făcut bine în est cu aceste mesaje de politică externă, mai ales, cu mesajele „trebuie să oprim războiul”, cu mesajele anti-imigranți. La nivel național, însă, aceste mesaje nu rezonează atât de mult cu oamenii. Și atunci, ei caută acum un alt subiect. 

Dacă guvernul federal reușește acum, împreună cu CDU, să adopte aceste măsuri pe tema migrației, cred că o să vedem un AfD care scade dramatic, pentru că li se ia subiectul.

Este liderul AfD din Turingia nazist? „Folosesc exact același limbaj”

– Este AfD un partid de extremă-dreaptă? Și este Björn Höcke un nazist sau este un termen prea dur, care „închide dezbaterea” și îi nedreptățește pe alegători?

– Aș zice că AfD-ul, ca partid federal, este cu siguranță un partid populist de dreapta. Dacă e efectiv extremist sau nu, să zic că e discutabil, pentru că la nivel federal, chiar dacă au discursul ăsta foarte radical, încearcă totuși să se distanțeze, cel puțin discursiv, de cele mai rele lucruri pe care le-au spus colegii lor de la nivel regional. 

Dar AfD-ul din Turingia, AfD-ul din Saxonia sau tineretul AfD, filiala de tineret a partidului, acestea sunt instituții politice, să zic, sau părți ale partidelor politice care sunt considerate extremiste de dreapta de către SRI-ul german, de către Serviciul pentru Protecția Constituției. 

Au dat în judecată instituția și au dat în judecată deciziile și au pierdut în instanță. Pentru că pur și simplu există prea multe dovezi, mai ales în ceea ce spun ei public.

Dacă îl asculti pe Höcke, liderul AfD din Turingia, pur simplu zice niște lucruri pe care le putem găsi la fel și într-un discurs al lui Hitler. Știu, sună foarte radical cumva, sau sună de parcă ai vrea să închizi discuția, doar că nu prea ai mare dezbatere.

Höcke a fost numit nazist de niște protestatari, i-a dat în judecată și a pierdut, instanța zicând că există toate semnele că folosește limbaj nazist. Höcke a scris o carte, iar cei de la ZDF s-au dus la colegi ai lui Höcke din Parlamentul Federal și i-au întrebat cine a spus următoarea propoziție, Höcke sau Hitler. Și nimeni nu știa sigur, pentru că folosesc exact același limbaj. Ar fi problematic să nu-l numești nazist, consider eu.

Ar mai fi ceva. În Europa, partidele de extremă dreaptă, fie că vorbim inițial de (Giorgia) Meloni, care a fost post-fascistă, sau (Marine) Le Pen și așa mai departe, care încearcă activ să ajungă la guvernare sau sunt la guvernare, dau semne, cel puțin de fațadă, că vor să se modereze, că vor să caute alianțe la nivel european – Meloni a negociat atâta timp cu (Ursula) von der Leyen.

Deci, practic, vedem o încercare de normalizare care la AfD nu există. AfD, cu cât crește în popularitate, cu atât devine mai radical. Ceea ce este contrar tuturor, sau împotriva trendului european, pe care îl parcurg partide similare.

„Lumea încearcă să găsească scuze”

– Mai există un stigmat al celor care votează AfD?

Acum a început o dezbatere pe tema faptului că mulți tineri au votat AfD. Ceea ce înseamnă că sistemul educațional a eșuat. Doar că au votat mulți tineri cu AfD și în Saxonia, iar Saxonia are cel mai bun sistem educațional din Germania. 

Lumea încearcă să găsească scuze pentru că nu prea vor să accepte că se află în situația respectivă. Dar realitatea este că în acest moment guvernarea federală, cel puțin către exterior, nu face o figură bună și oamenii au diverse nevoi și diverse frici pe care guvernarea nu le abordează sau nu le abordează suficient. Iar asta după aceea se resimte la vot.

– Unde se încadrează în toată povestea rezultatul obținut de Alianța Sahra Wagenknecht? De unde a luat voturi?

–  Sahra-Wagenknecht a luat voturi în Turingia, de exemplu, un pic de la toată lumea, dar marea majoritate a voturilor le-a luat de la Linke (Stânga), de la cei care dădeau actuala guvernare, fiind chiar partidul din care ea s-a rupt.

Adică se vede că, practic, n-au generat mult mai multe voturi noi, și, într-adevăr, cum ziceam, au rupt un pic de la fiecare 1-2%, doar că mare parte sunt sunt aceiași votanți, care au trecut doar dintr-o barcă, de la Linke, la acest partid nou populist de stânga, care este și naționalist, conservator. 

Pentru că ideologic, partidul lui Sahra Wagenknecht este foarte ciudat. Din punct de vedere social sau economic sunt de stânga, dar în privința subiectelor mari, migrație, războiul din Ucraina, au o poziție fie conservatoare – pe subiectul migrației, vor să închidă granițele – sau pro-rusă, având impresia că se poate negocia cu Putin sau că nu s-a încercat să se negocieze suficient cu Putin și că acolo e, de fapt, soluția rezolvării războiului.

Testul alegerilor din Brandenburg. Care sunt scenariile

– Care credeți că va fi efectul acestor rezultate la nivel politic în Germania? Spre exemplu, credeți că se va modifica în vreun fel politica privind Ucraina?

– În ambele landuri, Turingia și Saxonia, CDU, ca să poată să rămână la guvernare, trebuie să formeze o majoritate cu Sahra Wagenknecht, dacă vor guvern majoritar. Pentru a face asta, Wagenknecht a spus de vreo câteva ori chiar că trebuie să existe o legătură între discuțiile de coaliție și o cerere de a nu staționa arme americane pe teritoriul Germaniei. Lucru care este foarte problematic, pentru că atacă status-quo-ul securității Germaniei de la (Konrad) Adenauer încoace.

Evident, un land nu are nimic de spus în aceste decizii. Ce vrea ea să facă, instituțional, este să-i ceară prim-ministrului din Saxonia să depună o cerere în camera superioară a Parlamentului de a aborda acest subiect. Am observat deja mișcări în CDU care să contracareze această posibilitate, în sensul că Friedrich Merz, liderul opoziției, a cerut, cred că pentru prima dată, guvernului federal să permită ca ucrainenii să folosească armele germane pe teritoriul Rusiei. 

Lucru care, evident, lui Sahra Wagenknecht nu îi convine și atunci cred că aici este ca o contrapondere: „Ne cer chestii absurde, atunci mergem și mai departe”. 

Apoi, la nivel de politică federală, cred că o să avem niște mici schimbări, dar ține totul foarte mult și de alegerile din 22 septembrie din Brandenburg. Pentru că în Brandenburg, actuala guvernare este condusă de SPD, iar liderul SPD din Brandenburg este un „inamic” al lui Scholz. A criticat multe din legile date de coaliția semafor, a fost una din piedicile coaliției semafor în tentativa de a-și trece diverse proiecte de legi prin Camera Superioară a Parlamentului și așa mai departe.

Iar dacă până și el își pierde funcția, practic, după aceste alegeri, cred că s-ar putea să vedem până la finalul anului fie o remaniere în guvern, fie, poate chiar, în cel mai rău caz, destrămarea coaliției.

În același timp, s-ar putea să se destrame coaliția chiar și fără asta. Șansele nu sunt mari. Pentru că, în principiu, niciunul din partidele de coaliție nu are ceva de câștigat. 

Dar încă trebuie să-și negocieze bugetul pe anul viitor. Iar discuțiile pare că sunt într-un anumit impas. Și atunci, dacă nu reușesc să iasă din acest impas, s-ar putea oricum să vedem coaliția spărgându-se, dar, cum ziceam, practic, din punct de vedere electoral, nu ar fi benefic pentru nimeni din coaliție să se întâmple acest lucru, așa că cred că o să reușească să treacă peste acest subiect cu negocierile pentru buget, dar nu știu dacă vor reuși să treacă peste pierderea guvernării în Brandenburg.