Vara acestui an a „călcat” pe urmele verii lui 2024, iar asta nu este deloc bine. Primul val dur de căldură a fost în iunie, iar în iulie au fost trei „valuri” dintre care ultimul a fost cel mai dur, aducând și temperaturi de 43 de grade Celsius. Aceste perioade super-calde au devenit ceva normal, iar în ultimul sfert de secol au fost mai numeroase decât în ultimii 85 de ani ai secolului XX. Cât de severe au devenit valurile de căldură din România în ultimii ani?

Valurile de căldură au trecut din faza de excepție în cea de regulă

În iunie, temperatura medie pe țară a fost de +22,1 C, cu 2,1 C mai mare decât media intervalului 1991-2020, conform datelor ANM. În iulie 2025, media pe țară a fost de +23,5 C, cu 1,7 C peste medie. În fiecare dintre cele două luni au fost stabilite câte 11 noi recorduri absolute de căldură.

Cele mai severe valuri de căldură în România au fost în anii 1916, 1946, 1950, 1952, 1963, 1987, 1994, 2000, 2007, 2012, 2015, 2022, 2023, 2024 și 2025. Se poate observa din acest șir de ani că în primele decenii ale secolului trecut puteau trece peste 20 de ani fără valuri dure de căldură, în timp ce în prezent le avem aproape an de an.

În timpul celor mai severe perioade caniculare au fost și 15-20 de zile consecutive cu maxime de peste 35 de grade Celsius la nivelul țării.

Din 1963 până în 1987 NU au fost valuri de căldură semnificative, după 2000 se poate observa că au apărut tot mai des, iar în ultimul deceniu au devenit ceva normal. Ieșiți din comun devin anii când NU sunt valuri extinse de căldură.

Dacă luăm în calcul datele din ultimii 20 de ani, doar trei veri au fost mai blânde la capitolul valuri de căldură: 2006, 2009 și 2014, asta însemnând că au fost puține zile caniculare față de medie.

Doi ani se remarcă: 2012 și 2024 (când au fost valuri de căldură în iunie, iulie și august).

La Alexandria media temperaturilor tot crește

Exemplul unui oraș din sudul României ne arată exact ce înseamnă o vară insuportabilă. În iulie 2024, media lunii la Alexandria a fost, conform datelor ANM, +28 C, iar în august anul trecut media lunii a fost de +27,4 în orașul din Teleorman. Alexandria a fost în aceste două luni cel mai cald loc din țară, iar mediile de temperatură au fost cu câteva grade peste normal. Căldura a fost persistentă: în iulie au fost 14 zile consecutive caniculare, iar în august…16 zile.

Dintre cele 62 de zile (iulie+august), în 39 au fost temperaturi maxime de peste 35 C (pragul de caniculă). Numărul de zile în care au fost mai mult de 40 C la umbră a fost de cinci, iar media minimelor nopții pentru cele două luni a fost de +19,9 C. În 33 de nopți minima NU a scăzut sub 20 C (nopți tropicale). Cea mai mică temperatură măsurată în aceste două luni la Alexandria a fost +14,6 C. Diferența medie între minima și maxima zilnică a fost de 16 grade Celsius.

Puținii ani fără vară fierbinte și cei în care ea a cam exagerat cu căldura

Vara acestui an o ia pe urmele verii trecute, iar asta nu este puțin lucru. Datele ANM arată că vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 °C. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012, când temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 °C. 

În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22,0 °C, iar tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare, se spune într-un document ANM.

Pare greu de crezut, însă între anii 1976 și 1984, așadar într-un interval de nouă ani, au fost patru veri care au rămas în istorie pentru cât de răcoroase au fost. Astfel de veri nu avem cum să mai trăim în viitorul apropiat. În acele veri, temperatura medie pe țară a fost sub 18 C.

La Giurgiu și Turnu Măgurele au fost mai mult de 100 de zile cu maxime de peste +30 de grade în 2012, un an care a doborât multe recorduri de căldură.

Valurile de căldura aduc și nopți în care afara nu se răcește suficient. În iulie 2007 au fost nopți cu minime de peste +27 de grade la Cernavodă și Călărași, iar în 1924 la Sulina au fost 90 de nopți cu minime de peste 20 de grade. Anul trecut s-a înregistrat o minimă nocturnă record pentru țară: +28,9 C la Oravița.

În 2007 valul de căldură din iulie a fost unul dintre cele mai serioase, în câteva locuri au fost mai mult de  zece zile consecutive cu maxime de peste +35. S-au înregistrat +44,3 grade la Calafat, cea mai mare temperatură din țară pentru ultimii 74 de ani.

În 2015, valuri de căldură de diverse intensități au fost în fiecare dintre lunile iunie, iulie, august și septembrie, cu un maxim la final de iulie. După jumătatea lui septembrie au fost temperaturi de peste +37 de grade în Banat, lucru extrem de rar chiar și în această nouă realitate climatică.

În iulie 2025 au fost trei valuri de căldură în iulie, după ce un prim val canicular adusese temperaturi de peste 40 C încă din iunie, lucru care se întâmplă rar.

Recordurile naționale de căldură și cum au căzut într-un secol

Primul record național absolut de temperatură este din secolul XIX: +42,8 grade C, în vara lui 1896, la Giurgiu, record care a rezistat 20 de ani, până când a fost depășit cu o zecime de grad (+42,9 C în iulie 1916, la Alexandria). 

Trei decenii mai târziu recordul avea să fie preluat de Strehaia, cu o temperatură de +43,5 înregistrată în luna septembrie 1946, an extrem de secetos.

Stația meteo de la Ion Sion (Brăila), unde s-a înregistrat în august 1951 maxima națională absolută de +44,5, nu mai funcționează din 1960. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C.Frimu, astăzi Valea Argovei), maximele au fost extrem de apropiate de cea absolută, înregistrându-se 44,0 Celsius.

În ritmul încălzirii din prezent, recordul ar putea cădea până în 2030. În iulie 2025 au fost +43,4 la Calafat, ceea ce înseamnă 1,1 grade față de maxima absolută.

Cum s-au schimbat valurile de căldură în lume

Un studiu publicat în revista Science Advances și-a propus să calculeze ce s-a schimbat cu temutele valuri de căldură și cât de mult au crescut diverși indicatori între 2016-2020, față de perioada 1979-1983, când discuțiile despre încălzirea globală erau la început.

O concluzie ar fi că, în medie, pe plan global, masele de aer cald ce întrețin valurile de căldură se deplasează cu 20% mai lent față de acum patru decenii și apar mult mai des, iar asta înseamnă că sub „domul de căldură” sunt „prinși” mai mulți oameni.

În medie, valurile de căldură durau opt zile acum 40 de ani, dar s-a ajuns până la 12 zile în ultimii ani. Evident că au fost și valuri ce au ținut 3-4 zile, dar și unele ce au depășit 20 de zile.

Valurile de căldură au devenit mai frecvente pe plan global, de la o medie de 75 pe an între 1979-83, la o medie de 98 pe an între 2016-2020. Datele sunt la nivel global.

Viteza maselor de aer din cadrul unui val de căldură a scăzut cel mai mult în Europa și Asia, așa că apar des perioade tot mai lungi cu temperaturi mult peste normal.

Valurile de căldură ajung tot mai departe, atingând locuri care în trecut erau relativ ferite de episoade dese cu temperaturi extraordinare. 

Diverși curenți atmosferici sunt mai slabi mai ales pe timp de vară, astfel că activitatea lor încetinită înseamnă mai puține mișcări ale maselor de aer, iar asta „se traduce” prin faptul că valurile de căldură staționează mai mult în unele zone, aerul foarte cald nefiind înlocuit de mase mai reci. Căldura se fixează într-un loc pentru mai multe zile.

Surse: 

• Anuarul Clima RSR volumele 1 și 2, caracterizări climatologice ANM, volumul Clima României (ediția 2008), platformele online TuTiempo și Infoclimat, broșura ”100 de recorduri climatice în România, București 2018.
• Lucrarea „Valuri de căldură în România” semnată de Viorica Dima, Florinela Georgescu, Anișoara Irimescu și Denis Mihăilescu
• Lucrarea „Considerations upon extreme temperatures on Romanian territory” semnată de Ion Marinică și Daniel Ciobotu.

Sursa foto> Dreamstime.com