INS publică azi datele-semnal privind evoluția economiei în prima jumătate de an. Toți economiștii sunt cu ochii pe cifra pe care Statistica o va anunța, întrucât deși e clar că motorul economic încetinește, unii vorbesc despre o recesiune iminentă, ca urmare a pachetelor fiscale pe care Guvernul Bolojan ni le va pune în brațe.

UPDATE ora 9.01: Statistica a calculat creșterea economică din trimestrul al doilea: 0,3% față de același trimestru din anul trecut

Detalii, aici.

***

„Economia probabil că va merge, cel puțin următoare 12 luni, cu o creștere undeva între 0 și 1%. E prognoza mea. Și trebuie să vă spun că este pe bază de nasometru”, a spus Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației. Pentru a evita recesiunea, guvernatorul a adăugat că este esențială o accelerare a absorbției fondurilor europene.

La scurtă vreme după ce Banca Națională a publicat decizia de politică monetară, economiștii au transmis primele lor rapoarte, deloc optimiste.

BRD, ale cărei estimări au avut de-a lungul timpului un grad ridicat de acuratețe, spune că recesiunea este scenariul de bază pentru 2025, scăderea economică estimată fiind între 0,6 și 1,4% din PIB.

Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut consistent în luna iunie din acest an, la un nivel care indică un risc crescut de recesiune, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele asociației care reunește analiști financiar-bancari. Sondajul CFA a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în condițiile în care mesajele autorităților publice sugerau menținerea cotei standard de TVA la nivelul de 19%.

„Posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflației cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinație extrem de nefericită datorată politicii fiscale puternic pro-ciclice din ultimii ani.”, susține Adrian Codîrlașu, președintele CFA.

Economia României ar putea stagna în 2025 (creștere de doar 0,3% din PIB), inflația s-ar putea apropia de 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, potrivit unui raport ING.

BCR își va revizui prognoza de creștere pentru acest an după ce Statistica va publica datele privind evoluția PIB pe primul semestru.

Care sunt semnele care arată că ar putea urma o recesiune

Economiștii și analiștii urmăresc mai mulți indicatori-cheie care acționează adesea ca semnale de avertizare timpurie a unei recesiuni iminente. Aceste semnale apar, de obicei, cu luni înainte ca recesiunea să fie declarată oficial:

1. Slăbirea pieței muncii

Creșterea încetinește când numărul de locuri de muncă nou create pe lună scade abrupt sau devine negativ.

Creșterea cererilor de ajutor de șomaj și a ratei șomajului indică probleme pe piața muncii. La noi, șomajul e măsurat diferit de INS și Ministerul Muncii. BNR a făcut o analiză pe această piață, iar semnalele se confirmă.

2. Scăderea cheltuielilor de consum

Consumatorii reduc cumpărăturile, vânzările din retail scad. Semne informale: parcări goale, creșterea vânzărilor de produse alimentare mai ieftine.

Creșterea numărului de falimente și insolvențe și a lichidărilor de stoc.

3. Pesimism în mediul de afaceri

Mai puține comenzi noi pentru bunuri de consum și echipamente, scăderi ale producției industriale, mai multe lichidări de firme.

4. Scăderea încrederii consumatorilor și a afacerilor

Așteptări ale consumatorilor privind evoluția economică, veniturile și inflația. Nu pot fi excluse noi ajustări ale impozitelor indirecte, arată Raportul asupra inflației, publicat de BNR. Și mai adaugă că, în a doua parte a anului viitor, există riscul relaxării politicii de venituri, prin posibile majorări de pensii și salarii. Iar asta va contracara intensitatea dezinflației.

Evoluția inflației, arată documentul, va depinde esențial de claritatea mesajelor de politică economică,  de comportamentul populației în fața reducerii veniturilor reale și de capacitatea firmelor de a acomoda sau transfera în prețuri eventualele creșteri ale costurilor salariale.

În lipsa unor clarificări ferme din partea autorităților privind caracterul temporar sau permanent al unora dintre măsurile de ajustare fiscală, există riscul ca anticipațiile inflaționiste ale companiilor și consumatorilor să depășească ținta de inflație, spun oamenii Guvernatorului.