Marea Britanie a limitat împărtășirea de informații clasificate cu SUA din cauza temerilor că încalcă dreptul internațional

Marea Britanie nu mai împărtășește informații clasificate cu Statele Unite cu privire la vasele suspectate de trafic de droguri din zona Caraibelor, deoarece nu dorește să fie complice la loviturile militare americane și consideră că aceste atacuri sunt ilegale, au declarat pentru CNN surse familiare cu situația.

CNN notează că decizia Londrei marchează o ruptură semnificativă față de cel mai apropiat aliat și partener de schimb de informații al său și subliniază scepticismul tot mai mare privind legalitatea campaniei militare americane din America Latină.

Marea Britanie controlează mai multe teritorii în Caraibe, resurse ce o asistă în culegerea de informații. Timp de ani de zile, Londra a ajutat Washingtonul să localizeze vase suspectate că transportă droguri, astfel încât Paza de Coastă americană să le poată intercepta. Împărtășirea de informații ducea la oprirea navelor, percheziționarea lor și confiscarea drogurilor.

De obicei, informațiile erau trimise către Joint Interagency Task Force South, o structură de comandament aflată în statul Florida din sudul SUA. Structura include reprezentanți ai mai multor țări partenere ale SUA și are ca scop reducerea traficului ilicit de droguri.

Însă, la scurt timp după ce Statele Unite au început, în septembrie, să lanseze lovituri letale asupra acestor ambarcațiuni, autoritățile de la Londra au devenit îngrijorate că americanii ar putea folosi informațiile furnizate de serviciile britanice pentru selectarea țintelor. Sursele CNN afirmă că oficialii britanici consideră că loviturile militare americane, care au ucis până acum 76 de persoane, încalcă dreptul internațional. Pauza în transmiterea informațiilor a început în urmă cu mai bine de o lună, au spus aceleași surse.

ONU a acuzat SUA că efectuează „execuții extrajudiciare”

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a declarat luna trecută că aceste atacuri încalcă dreptul internațional și echivalează cu „execuții extrajudiciare”. Marea Britanie este de acord cu această evaluare, au declarat sursele pentru CNN.

Ambasada britanică din Washington și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru CNN că departamentul „nu comentează chestiuni legate de informații clasificate”.

Înainte ca armata americană să înceapă să distrugă ambarcațiuni în septembrie, combaterea traficului ilicit de droguri era gestionată de forțele de ordine și de Paza de Coastă americană. Membrii cartelurilor și traficanții de droguri erau tratați ca infractori care beneficiază de dreptul la un proces echitabil – o abordare împărtășită de Marea Britanie, potrivit surselor CNN.

Ce spune administrația de la Casa Albă

Administrația Trump a susținut că forțele armate americane au dreptul legal de a ucide traficanții suspectați, pe motiv că aceștia ar reprezenta o amenințare iminentă pentru cetățenii americani și sunt „combatanți inamici” aflați într-un „conflict armat” cu Statele Unite.

Poziția administrației de la Casa Albă a fost transmisă printr-un memoriu trimis Congresului. Potrivit informațiilor obținute de CNN și alte mass-media din SUA, Biroul de Consiliere Juridică al Departamentului de Justiție a emis o opinie – încă clasificată – care întărește acest argument, iar Trump a desemnat mai multe carteluri de droguri drept „grupări teroriste străine”.

Casa Albă a afirmat în repetate rânduri că acțiunile administrației „respectă pe deplin Dreptul Conflictelor Armate”, ramură a dreptului internațional concepută pentru a preveni atacurile asupra civililor.

Îngrijorări în rândul forțelor armate ale SUA

Însă experții în drept afirmă că normele juridice menite să protejeze civilii se aplică totuși traficanților de droguri, iar desemnarea unui grup ca organizație teroristă străină nu autorizează automat utilizarea forței letale. Mai multe ambarcațiuni lovite de armata americană fie erau staționare, fie se întorceau din drum în momentul atacului, ceea ce contrazice afirmațiile administrației Trump potrivit cărora acestea reprezentau o amenințare iminentă care nu putea fi contracarată prin interceptare și arestare.

Oficiali superiori din cadrul Pentagonului și-au exprimat, de asemenea, scepticismul față de campania militară împotriva traficanților de droguri.

Comandantul US Southern Command, amiralul Alvin Holsey, și-a oferit demisia în timpul unei ședințe tensionate pe care a avut-o luna trecută cu secretarul pentru război al SUA, Pete Hegseth, și cu președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore. Holsey, care a ridicat semne de întrebare privind legalitatea acestor lovituri, își va părăsi funcția în decembrie, la doar un an de la preluarea postului de șef comandamentului.

Avocați specializați în drept internațional din cadrul departamentului juridic al Pentagonului și-au exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la legalitatea atacurilor. Mai mulți actuali și foști avocați militari au declarat pentru CNN că loviturile nu par a fi legale. Purtătorul de cuvânt al lui Hegseth a negat anterior că vreun avocat implicat în operațiuni ar fi formulat obiecții.

Marea Britanie și Canada, precaute față de loviturile americane în Caraibe

Canada, un alt aliat important al SUA care a ajutat Paza de Coastă americană să intercepteze traficanți suspectați în Caraibe timp de aproape două decenii, s-a distanțat și ea de loviturile militare americane.

Sursele au declarat pentru CNN că Ottawa intenționează să continue parteneriatul cu Paza de Coastă, cunoscut sub numele de Operation Caribbean.

Însă Canada a precizat clar Statelor Unite că nu dorește ca informațiile sale să fie folosite pentru a ajuta la identificarea țintelor pentru atacuri letale, potrivit surselor.

Un purtător de cuvânt al apărării canadiene a declarat presei canadiene luna trecută că „este important de menționat că activitățile Forțelor Armate Canadiene din cadrul Operation Caribbean, desfășurate în coordonare cu Paza de Coastă a Statelor Unite, sunt separate și distincte” de loviturile militare americane asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri.