„Nu este problema noastră” sau tăierea tortului Groenlanda. Cum se poziționează partidele radicale din Europa la amenințările lui Trump

Cele mai recente amenințări ale lui Donald Trump nu plasează doar Uniunea Europeană într-o situație de decizie strategică, dar îi pune în dificultate și pe liderii radicali din Europa, care au reușit în trecut să transforme apropierea lor de Trump în capital politic. Cum s-au poziționat aceștia?

• În cadrul proiectului transfrontalier PULSE, HotNews.ro a analizat împreună cu redacțiile partenere poziționărilor liderilor radicali din mai multe state UE. 
• Acest articol a fost scris de Sebastian Pricop, alături de Folk György (EUrologus / HVG, Ungaria), Petr Jedlička (Deník Referendum, Cehia), Kostas Zafeiropoulos (Efsyn, Grecia), Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania)

Donald Trump a amenințat că va impune un tarif suplimentar de 10% asupra a opt țări europene înaintea discuțiilor de la Davos, când, pentru a doua oară într-un an, și-a anunțat intenția de a prelua Groenlanda. În cele din urmă, la Forumul din Elveția, el s-a arătat mai conciliant și a exclus folosirea forței, însă presiunea pentru încheierea unui acord nu a dispărut.

Cele mai recente mișcări ale președintelui american nu au fost percepute de aliații europeni din NATO ca parte a unui clasic conflict comercial, ci mai degrabă ca o presiune politică deschisă. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit amenințarea „o intimidare inacceptabilă” și a subliniat că „niciun nivel de presiune nu va schimba poziția țărilor europene privind suveranitatea Groenlandei”.

„Populiștii supraestimează adesea simpatia bazei lor electorale față de Trump”

Cum se poziționează liderii partidelor radicale din Europa, care s-au trezit confruntați cu faptul că Groenlanda și integritatea și suveranitatea continentului european sunt acum amenințate chiar de aliatul lor, Donald Trump?

„Politica externă populistă funcționează atât timp cât rămâne simbolică. Tarifele, însă, nu sunt simboluri, ci pierderi cuantificabile. Din acel moment, retorica nu mai este suficientă”, a declarat pentru EUrologus Zsolt Nagy, analist politic la Democratic Society din Bruxelles.

Potrivit unui sondaj Politico publicat în decembrie 2025, doar o treime dintre alegătorii partidelor radicale și populiste de dreapta din Europa îl priveau pozitiv pe Donald Trump.

„Populiștii supraestimează adesea simpatia bazei lor electorale față de Trump. Dar atunci când prețul relației apare sub forma unor pierderi economice concrete, loialitatea se clatină foarte repede”, explică Zsolt Nagy.

George Simion și tortul în forma Groenlandei 

Una din reacțiile care au atras atenția în această perioadă a fost cea a lui George Simion. Aflat într-o vizită în Statele Unite ca invitat a unei organizații civice apropiate de Partidul Republican, președintela AUR a tăiat un tort festiv cu forma Groenlandei și în culorile steagului american.

Contactat miercuri de HotNews, liderul AUR a transmis poziția publicată pe blogul său, în care acuză atacuri din partea „presei de sistem, care încearcă să transforme un moment festiv într-o temă de politică externă”.

„Așa-numitul «episod al tortului», ridicat la rang de subiect de către analiștii de serviciu, a reprezentat un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump”, a scris Simion.

GREENLAND 🇬🇱

Members of Congress cut the Greenland cake led by @RepLuna making the first cut at the

ONE YEAR INAUGURATION GALA
at the Trump Kennedy Center in DC

Hosted by

The Republicans for National Renewal pic.twitter.com/Rlt5XsWc0v

— Mark Naughton (@MarkNaughton9) January 21, 2026

El a susținut că delegația AUR din care a făcut parte nu putea evita anumite momente „de frica presupuselor controverse: aceasta este atmosfera la o recepție în Washington DC în aceste zile”.

Într-o declarație oferită joi pentru HotNews, George Simion a susținut că parteneriatul cu SUA este singura garanție solidă de securitate pentru țara noastră.

Nicu Ștefănuță, eurodeputat independent și vicepreședinte al Parlamentului European, l-a criticat dur pe Simion.

„Să-i stea tortul Groenlanda în gât”, a spus Ștefănuță, întrebându-l pe Simion cum s-ar simți dacă cineva ar pune sub semnul întrebării integritatea României în același mod în care Donald Trump a făcut-o cu Groenlanda. 

De asemenea, gestul său a fost criticat de un alt partid radical, SOS România, condus de Diana Șoșoacă. Formațiunea a spus că ce a făcut Simion în SUA este „un gest rușinos și iresponsabil” și l-a acuzat pe liderul AUR că arată dispreț față de principiile dreptului internațional și față de suveranitatea statelor.

Poziția oficială a statului român în cazul Groenlanda a fost precizată la Davos prin vocea ministrei de Externe. „Un teritoriu al unei ţări nu poate fi transferat alteia decât prin voinţa acelui popor”, a transmis Oana Țoiu.

Pentru Fico și Orbán, subiectul nu există

Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit cu președintele american la reședința acestuia din Florida, Mar-a-Lago, chiar în ziua în care Trump și-a anunțat pretenția asupra Groenlandei. 

Fico a vorbit în schimb despre „criza” UE și noutatea relațiilor transatlantice. Nu a spus niciun cuvânt despre tarifele vehiculate, iar Groenlanda nu a fost menționată deloc.

Viktor Orbán l-a vizitat pe Trump la Washington în decembrie, cu câteva săptămâni înainte de operațiunea din Venezuela de capturare a lui Nicolas Maduro și cu mutarea atenției președintelui american asupra Groenlandei. Întors la Budapesta, el a anunțat că a cerut și a primit un „scut de protecție” financiar din partea președintelui american, lucru negat ulterior de Trump, care a spus că nu a făcut o asemenea promisiune, potrivit HVG. 

Cu câteva săptămâni înainte de vizita în SUA, în presă au apărut informații potrivit cărora negocieri de pace ruso-americano-ucrainene ar urma să aibă loc la Budapesta, iar Viktor Orbán ar putea apărea ca „emisar al păcii”. Nici aceste discuții nu s-au materializat, iar atenția acordată unei posibile cooperări SUA-Ungaria a fost eclipsată de atenția liderului american pe Venezuela și Groenlanda. 

Totuși, ministrul de externe Péter Szijjártó a rezumat poziția Ungariei față de Groenlanda într-o singură propoziție: „nu este problema noastră”.

Potrivit lui Zsolt Nagy, această politică oscilantă este o tactică conștientă: „Cu Trump, o relație personală este monedă politică. Populiștii europeni au crezut, și în unele cazuri încă mai cred, că, dacă nu îl confruntă deschis pe președinte, ușile vor rămâne deschise. Între timp, însă, acest lucru le erodează credibilitatea în interiorul UE”.

Andrej Babiš ironizează Groenlanda

Premierul ceh Andrej Babiš nu s-a angajat să apere suveranitatea Groenlandei. În schimb, a subliniat că Trump exercită presiuni asupra UE și NATO și că această strategie trebuie înțeleasă. El a adăugat că, în opinia sa, în loc de „declarații lipsite de sens”, ar fi nevoie de un acord la nivel NATO, scrie publicația cehă Deník Referendum.

Oligarhul devenit prim-ministru a șocat cu un mesaj mai puțin diplomat în care a transmis că „din cauza Groenlandei” și-a cumpărat un glob pământesc de 15.000 de coroane (aproximativ 600 de euro) ca să vadă exact unde se află insula. 

Declarația a fost percepută drept o ironie că teritoriul care aparține de Danemarca este atât de nesemnificativ încât nici nu știe unde se găsește. 

„Aceasta este o strategie tipică de a aștepta și a vedea. Atât timp cât nu există o escaladare directă, se poate spune că nu este conflictul nostru. Dar dacă amenințarea tarifară se transformă în măsuri reale, această poziție va deveni foarte rapid de nesusținut”, consideră Zsolt Nagy. 

În Spania, liderul partidului de extremă-dreapta invocă Groenlanda, dar indică Sahara

În Spania, dreapta radicală nu a reacționat prin distanțare față de Trump, ci prin mutarea subiectului. Santiago Abascal, liderul partidului de extremă-dreapta VOX, a ironizat la un miting în Aragon îngrijorările guvernului spaniol legate de Groenlanda, potrivit El Confidencial. 

Abascal consideră că, în timp ce Madridul este preocupat de integritatea Groenlandei, își ascunde propriile probleme.

„Dezbat ce a spus Trump despre Groenlanda, dar suveranitatea Saharei Occidentale nu contează deloc pentru ei. Au predat-o fără ezitare lui Mohammed al VI-lea”, a spus Abascal, referindu-se la politica guvernului spaniol față de Maroc.

VOX relativizează astfel problema Groenlandei. Abascal nu contestă dorința lui Trump, ci sugerează că stânga spaniolă este „ipocrit” preocupată de suveranitatea unui teritoriu îndepărtat, în timp ce „trădează” una dintre cele mai importante chestiuni ale politicii externe spaniole. 

Distanțarea de Trump: fisuri în dreapta radicală

Potrivit unei analize Reuters, o serie de partide de extremă dreapta, inclusiv AfD din Germania și cel al lui Nigel Farage, au avut mesaje publice de condamnare. Nu toate au criticat însă dorința lui Trump de a anexa Groelanda, unele s-au limitat doar la mesaje împotriva amenințării cu impunere de tarife comerciale împotriva mai multor state europene.

„Donald Trump a încălcat o promisiune fundamentală din campanie  și anume, să nu se amestece în activitățile altor țări”, a declarat lidera AFD Alice Weidel. Co-liderul partidului, Tino Chrupalla, a respins „metodele Vestului Sălbatic”. 

AfD a cultivat legături cu administrația Trump, dar sondajele sugerează că acest lucru s-ar putea să nu mai fie benefic. Un sondaj realizat de firma de sondaje Forsa, publicat marți, a arătat că 71% dintre germani îl văd pe Trump mai mult ca pe un adversar decât ca pe un aliat.

Liderul francez de extremă-dreaptă Jordan Bardella a declarat marți că Europa trebuie să reacționeze, referindu-se la „măsurile anticoercitive” și la suspendarea acordului economic semnat anul trecut între UE și Statele Unite.

Partidul populist britanic Reform UK, al cărui lider Nigel Farage s-a lăudat mereu cu legăturile sale strânse cu Trump, a declarat că este greu de spus dacă președintele blufează.

„Dar a folosi amenințări economice împotriva țării care a fost considerată a fi cel mai apropiat aliat al dumneavoastră timp de peste o sută de ani nu este genul de lucru la care ne-am aștepta”, a transmis Reform UK într-un comunicat publicat pe 19 ianuarie.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, considerată unul dintre cei mai apropiați lideri europeni de Trump, a declarat că decizia sa de a impune tarife vamale aliaților europeni a fost o „greșeală”.

„Am vorbit cu Donald Trump acum câteva ore și i-am spus ce cred”, a declarat ea, pe 18 ianuarie, adăugând că, în opinia sa, există „o problemă de înțelegere și comunicare” între Washington și Europa. 

Cu toate acestea, viceprim-ministrul italian, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga, a dat vina pe reînnoirea tensiunilor comerciale pe națiunile europene care au trimis soldați în Groenlanda.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.