Nicușor Dan: Coaliția stă mai rău în percepție decât acum 6 luni, se vede în îngrijorarea investitorilor, dar mergem înainte. Acum nu există alternativă la Bolojan / Ezită să răspundă întrebat dacă PSD blochează reformele, așa cum spune premierul

Coaliția de guvernare stă mai rău ca percepție decât în urmă cu șase luni, dar niciunul din cele patru pardide de guvernare „nu dă semne că ar vrea să încalce protocolul”, a declarat Nicușor Dan, joi seară, într-un interviu la Digi24. „E politică, oameni care au să își plătească poliție unul altuia, vorbesc de membri, nu de lideri de partid, publicuri foarte diferite. Dincolo de asta, eu văd că această coaliție funcționează, cu opinteli”, a spus președintele.

• Întrebat dacă plecarea lui Ilie Bolojan este un subiect în coaliție, Nicușor Dan a spus că „o verbalizează”, dar, „dincolo de asta, există un protocol care spune că până în aprilie 2027 este un premier numit de PNL”.
• Chestionat de moderator dacă se poate guverna în 2026 fără Bolojan, Nicușor Dan a spus că „la acest moment nu există o altă alternativă”.
• El a spus că în această săptămână a avut întâlniri separate cu premierul Ilie Bolojan, cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și cu președintele USR, Dominic Fritz. Șeful statului a precizat că a fost abordată „parțial” și tema numirilor la conducerea serviciilor secrete, pe care intenționează să o tranșeze în perioada următoare.
• „E un act de curaj pentru cineva să fie ministru al Educației astăzi”, a mai spus președintele, întrebat despre un portofoliu rămas fără un titular de o lună de zile.
• Întrebat despre starea de spirit a românilor, Nicușor Dan a apreciat că principala problemă este scăderea puterii de cumpărare. Pe de altă parte, președintele a spus că din punct de vedere macro situația a depășit estimările. „Există o stare de tensiune în societate, există multe nemulțumiri care s-au acumulat”, a afirmat el.
• Președintele a fost întrebat și despre ideea „Europei cu două viteze”, spunând că „nu există o posibilitate în orizontul imediat de timp ca arhitectura europeană să se schimbe”.

Prezența la Digi24 a fost primul interviu acordat de președinte în 2026 și a venit într-un moment de tensiuni în coaliție, cu atacuri repetate din partea PSD la adresa premierului Ilie Bolojan.

HotNews a transmis în format LIVETEXT principalele declarații ale președintelui:

Ați declarat de curând că actuala coaliție stă mai rău.

Ca percepție. Nimeni nu dă semne că ar vrea să încalce protocolul, deci mergem înainte.

V-a cerut PSD plecarea lui Bolojan?

Nu trebuie să îmi ceară mie. Este un acord politic între patru partide, e foarte bine că și-au asumat asta. E politică, oameni care au să își plătească poliție unul altuia, vorbesc de membri, nu de lideri de partid, publicuri foarte diferite. Dincolo de asta, eu văd că această coaliție funcționează.

Nicușor Dan nu vede o alternativă la Bolojan „în momentul de față”

Este un subiect în coaliție plecarea lui Bolojan la dorința PSD?

O verbalizează, am și eu informații despre ce se spune în spațiul public. Dincolo de asta, există un protocol, care spune că până în aprilie 2027 este un premier numit de PNL. Mai departe de atât nu știu unde ar putea să meargă.

Se poate guverna în 2026 fără Bolojan?

Acum nu există o altă alternativă.

Ce spune despre varianta de guvern minoritar invocată de Bolojan

Cât de inspirată a fost declarația premierului despre un guvern minoritar?

A făcut studii de matematică. În matematică, dacă cineva te întreabă e „posibil”, răspunzi „da, e posibil”. E puțin probabil acum. Dumnealui a răspuns teoretic.

Dacă problema și criza se adâncesc, veți fi chemat să mediați. Suntem departe de momentul medierii?

În chestiuni punctuale am mai mediat între liderii coaliției. Săptămâna asta am discutat și cu Bolojan, și cu Fritz, și cu Grindeanu.

Ce ar trebui să schimbe Bolojan în stil, în acțiune?

Nu o să vă răspund la întrebarea asta. Multe discuții de tipul acesta sunt în spatele ușilor închise.

Președintele evită să răspundă dacă PSD blochează reforme, așa cum spune premierul

Sunteți de acord cu Bolojan că PSD blochează reforme?

Fiecare din partidele astea are un public și se întâmplă că publicurile lor își doresc altceva. Împreună reușesc să ating niște obiective de etapă, cum ar fi OCDE, negocierea PNRR. Așa e în politică, când partidele care compun coaliția au opțiuni diferite pe multe teme.

Nu ați răspuns despre Bolojan din eleganță, dar credeți că ar putea să facă să meargă lucrurile mai bine în relația cu PSD?

Ca fiecare dintre noi, tot timpul e loc de mai bine, dar să o lăsăm în zona asta filosofică. Nu vreau să interferez în relațiile dintre partidele din coaliție.

Agențiile de rating urmăresc și stabilitatea politică. Simțiți preocuparea?

Desigur. Am contacte, vă dați seama, cu oameni din sfera asta. Dacă acum șase-șapte luni prima întrebare era „credeți că puteți să reduceți deficitul” și a doua întrebare era „există stabilitate sau premise de instabilitate”, acum e invers. De deficit lumea este mai mult decât mulțumită față de locul de unde am plecat, dar există percepția că probabilitatea de instabilitate politică este mai mare.

Mult timp, asta ca observație generală, liderii politici români spuneau una în țară, una în străinătate. Eu le spun cu sinceritate, sunt niște partide care au un istoric, acest istoric le împiedică uneori să ia decizia cea mai rapidă, însă lucrurile progresează.

„Există tensiune în societate, multe nemulțumiri acumulate. A scăzut puterea de cumpărare”

Starea de spirit a românilor?

Lucrul cel mai important este că a scăzut puterea de cumpărare. Dincolo de asta, ca și media, în opinia publică lucrurile par mai rele decât sunt. Am citit recent un sondaj legat de nivelul taxelor pe proprietate în România comparat cu UE și la întrebarea „credeți că taxele pe proprietate din România sunt mai mari sau mai mici decât în UE” mulți români, între 60%-70%, spuneau că sunt mai mari, deși în realitate ele sunt sensibil mai mici.

Există o stare de tensiune în societate, există multe nemulțumiri care s-au acumulat și atunci cumva pe anumite aspecte, cum este funcționarea coaliției, cred că imaginea nu este perfectă.

„Nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”

Perspectiva economică îi preocupă pe mulți, senzația că dacă nu avansează reformele vor fi majorate impozitele.

În multe chestiuni nu am avut aceeași opinie ca Guvernul, dar suntem aliniați pe faptul că și măsurile din iulie-august anul trecut, și măsurile care au intrat în vigoare anul acesta au fost anunțate și s-a spus de atunci că nu o să mai fie altele. Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe.

Suntem mai bine decât ținta de reducere de deficit pe care Guvernul și-a asumat-o, există o reducere a ratei dobânzilor cu care ne împrumutăm, există o ușoare colectare mai bună, deci pe macro financiar suntem mai bine decât estimăm. Nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat.

„Probabil că o să supăr niște primari – când toată lumea a strâns cureaua, nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”

Credeți că au exagerat cu majorarea impozitelor pe proprietate?

Cu impozitele locale e o discuție. Într-o lume perfectă n-ar trebui să existe nici impozite, nici taxe, dar nu suntem într-o lume perfectă. Oamenii nu văd asta în buzunarul lor acum, dar e un lucru bun că s-a redus acea taxă pe cifra de afaceri a marilor companii – asta înseamnă că există un stimulent pentru mari companii să vină în România, taxa asta le oprea.

De asemenea, suntem în grafic cu OCDE, probabil că în vara acestui an o să intrăm în OCDE. Asta înseamnă un certificat pentru faptul că România este competitivă și o nouă invitație pentru companii să vină în România.

Ce credeți despre impozitele pe proprietate? Este exagerată majorarea?

A fost o analiză. Toate lucrurile astea sunt decise la nivel de Guvern-Parlament. A fost o analiză pe deficit și cum facem ca din anumite taxe să reducem acest deficit și o parte importantă din deficit s-a redus prin TVA, o altă parte s-a redus prin majorare de taxe locale.

Credeți că primarii sunt îndreptățiți să se teamă că o mare parte din bani se vor duce la bugetul național?

Ești primar, ai promis niște lucruri în campanie, vrei să faci ceea ce crezi tu că e bine pentru comunitate, însă eu cred că – și aici probabil că o să supăr niște primari – în condițiile în care pe deficit toată lumea a strâns cureaua nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025. E justificat ca ei să vrea să facă lucruri, de aia i-au ales oamenii.

Despre crima din Timiș: „Sunt două probleme generale care atacă tinerii de această vârstă”

Cum vă simțiți că în România trei adolescenți l-au asasinat pe un prieten de-ai lor, tot adolescent?

Bineînțeles că este ceva absolut regretabil. Acum, însă, dacă punem în context, vedem că România nu e singulară. Este un fenomen care se întâmplă. Dacă punem și mai mult în context, vedem că sunt două probleme generale care atacă tinerii de această vârstă. Chestiunea drogurilor și înstrăinărea sau lipsa de apartenență la o comunitate și, de asemenea, lipsa de contact firesc între generații, părinți, copii. Pentru fiecare din probleme trebuie să avem, ca societate, un răspuns cât mai adecvat.

S-au făcut niște pași timizi pe chestiunea consumului de droguri, dar nu se poate spune că avem o strategie pe care o realizăm și niște obiective. Cum să facem ca tinerii de vârsta asta să iasă din fața calculatorului, să aibă niște preocupări cu care să se simtă integrați în societate – și aici mai avem mult de lucru.

Este un caz izolat la vârsta asta. Nu avem un fenomen pentru categoria asta de vârstă. Până la judecarea acestui caz, statul român trebuie să ia acele măsuri provizorii astfel încât să fie sigur că acest copil să nu afecteze alți oameni. Statul face niște progrese în a proteja provizoriu victimele, dar și aici e mult de optimizat.

Frustrarea oamenilor este în creștere și în ceea ce privește prețurile la energie și carburanți. De ce țara asta are resurse și totuși la noi e mai scumpă energia decât în alte părți din UE?

Sunt două părți în chestiunea asta. Chiar dacă o țară are resurse, există o piață liberă. A doua jumătate din problemă este nivelul de taxare, cât sunt taxele, cât sunt accizele – și aici din nou ne întoarcem la cum echilibrăm un buget care are nevoie de bani și în învățământ, și în sănătate. Ne întoarcem la problema eficienței companiilor de stat, la o eficiență economică în ansamblu. Și aici este foarte mult de lucru.

„Un act de curaj pentru cineva să fie ministru al Educației astăzi”

Nu avem ministru al Educației de o lună. E bine?

Evident că nu e bine. E un act de curaj pentru cineva care să fie ministru al Educației astăzi. Și la Sănătate sunt niște probleme, mai puțin acute, pentru că am avut o migrație al medicilor și asistentelor, dar s-au mărit salariile. Sistemul de educație este subfinanțat de ani de zile, nu există o motivație proporțională pentru ca oamenii să intre în sistemul de educație care să fie proporțională cu responsabilitățile și cu alte opțiuni de pe piața muncii.

A greșit Daniel David?

Tot timpul când iei decizii în regim de urgență faci și greșeli. Nu aș vrea să facem discuția asta acum. Noi am avut riscul, pe care nu îl mai avem acum, ca piața financiară și investitorii să spună că România nu este o țară recomandată investițiilor, ceea ce ar fi fost un dezastru. Nu mai suntem acolo. Când am fost cu acest risc acum șapte luni, s-au luat niște măsuri într-un termen foarte scurt, la Educație a fost cel mai scurt. Când lucrezi în regim de viteză faci și greșeli.

Studenții se întreabă de ce Educația? De a cășunat autorităților pe Educație?

Trebuia să fie un efort colectiv pe mai multe segmente. Toate celelalte segmente urmau să înceapă la 1 ianuarie. Pentru că școala începe la 15 septembrie, acest segment a început mai devreme, după care am văzut că pe celelalte segmente s-a întârziat și de aici frustrarea.

„Eram într-un risc ca în loc să avem prim-ministru să avem un FMI care ar fi luat deciziile”

Ați spus că există rezultate economice peste așteptări.

Macro suntem bine.

Metoda Bolojan a dat rezultate?

Macro, da.

Pentru România altul era obiectivul?

Nu. Noi eram într-un risc mare de a intra într-un cerc vicios, în care în loc să avem prim-ministru am fi avut un FMI care ar fi luat deciziile, care ar fi fost mult mai dureroase.

Această supărare a PSD vi se pare de înțeles?

Uneori mai există și interese colaterale, însă tot timpul în politică un partid încearcă să fie vocea bazinului său de susținători, or bazinul PSD este format din oameni care în mare majoritate au nevoie de o anumită protecție, care a fost diminuată.

Ați spus că nu veți semna un buget pentru 2026 dacă nu e pus în aplicare referendumul din București. Ce ar trebui să se găsească în legea bugetului ca să considerați că referendumul a fost pus în aplicare?

După cum vă aduceți aminte, au fost trei întrebări, două propuse de mine, una de consilierii din București ai PSD. Una s-a referit la bani, alta la urbanism – și aici pare că ne îndreptăm spre ceea ce au spus bucureștenii, o să avem un cod urbanistic februarie-martie în Parlament și aici pare că ne îndreptăm spre o centralizare la PMB. Legat de bani, un anume procent din impozite trebuie să se ducă spre PMB, urmând ca ea să decidă împărțirea spre primăriile de sector. Legea bugetului se referă numai la impozitul pe venit, care reprezintă 70%-80% din suma totală.

Despre numirea șefilor serviciilor de informații: Sper ca foarte curând să termin discuțiile

Ați spus că numele vehiculate în presă pentru șefia serviciilor secrete nu au legătură cu realitatea sau cu ce aveți dvs în cap.

Există în orice sistem democratic un mecanism de echilibru al puterilor. Președintele propune, Parlamentul decide. Pentru fiecare din aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă și niște discuții. Sper ca foarte curând să terminăm aceste discuții. Eu voi propune, Parlamentul va aproba. Vom avea o discuție înainte. Mulți din cei care au apărut în spațiul public nu sunt foarte fericiți că numele lor a apărut, sunt prieteni de-ai lor din politică care au făcut ca numele lor să apară și prin asta șansele lor teoretice să scadă.

Cel mai bine este să fie din afara partidelor. În orice caz, trebuie să fie oameni echilibrați, cu o maturitate umană, profesională, care să fi relaționat de-a lungul timpului cu multe medii. O să vedem ce o să iasă din discuția asta.

Băsescu spune că partidele depășesc limitele bunului simț în ceea ce privește negocierile. Partidele n-ar trebui să aibă atâtea pretenții în privința numirilor de la servicii.

Sunt de acord cu afirmația, însă Băsescu se referă, de asemenea, la speculațiile din media. În mod oficial niciunul dintre partide nu a emis vreo pretenție. Mi-au cerut neoficial în discuții nu nume, ci criterii. Mult timp s-a întrerupt discuția în special din vina mea, pentru că au fost multe lucruri de făcut, dar acum trebuie să o închidem.

„E o situaţie dificilă pentru primarul general să aibă majoritate într-un consiliu format din opt partide“

Primarul Capitalei a cerut majorarea prețului la biletele STB, dar Consiliul General nu a fost de acord. Ciucu reclamă situația financiară găsită.

Chestiunea pe care o spun de cel puțin 15 ani este că problema fundamentală la PMB este acest dezechilibru între banii din taxele și impozitele bucureștenilor care se duc la PMB versus primăriile de sector. Al doilea lucru, situația pe care a găsit-o e ceva mai bună decât cea pe care am găsit-o eu, pentru că într-adevăr sunt niște datorii la PMB, însă ele sunt eșalonate. Eu n-am spus niciodată că am lăsat primăria fără datorii, ci fără datorii curente. STB are niște datorii la ANAF și ele sunt eșalonate pe 60 de luni.

Apoi, ca ultim comentariu, e o situație dificilă pentru primarul general, pentru că are un consiliu format din opt partide și să întrunești o majoritate din opt partide e dificil. Eu în mandatul 2020-2024 am avut patru partide și a fost așa și așa.

Invitația lui Trump „ne onorează, dar nu ne dorim să încălcăm Carta ONU sau Tratatul UE”

Ce facem cu Consiliul Păcii, propunerea lui Trump?

Este o invitație care ne onorează. Principalul său obiectiv este stabilizarea situației în Gaza. Cumva este un instrument pe care SUA îl propune pentru punerea în practică a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Modul în care Carta inițială a acestui organism a fost redactat a ridicat niște probleme și României, și altor state. Imediat ce am primit am început să ne consultăm unii cu alții. Acum am intrat cu toții într-un proces de negociere a acestei Carte ca să fie compatibilă cu alte tratate internaționale, uneori chiar și cu constituțiile unora din țări. Procesul va dura săptămâni sau chiar luni.

Dacă americanii modifică textul, sunteți tentați să intrăm?

Suntem onorați, SUA e partenerul nostru strategic și bineînțeles că ne dorim să facem parte dintr-un organism care să stabilizeze Orientul Mijlociu sau măcar o parte din regiune. Pe de altă parte, nu ne dorim să încălcăm alte obligații internaționale, de exemplu Carta ONU sau Tratatul UE.

Prima reacție după ce Germania a început să pună la cale planul pentru „Europa cu două viteze”

Ministrul finanțelor din Germania a spus că a venit momentul pentru Europa cu două viteze. Cum vi se pare propunerea?

Am citit cu mare atenție declarația, nu este așa cum ați spus-o. Nu există o posibilitate în orizontul imediat de timp ca arhitectura să se schimbe. Una din mizele UE pentru anul în curs și anul viitor este competitivitatea. Noi, Europa, avem un decalaj aici față de SUA, pierdem în atragerea de investiții, produsul nostru intern brut total a scăzut, este la 75% din cel al SUA, și atunci este nevoie să ne uităm cu atenție la economia noastră. Cele șase state, economiile cele mai importante, își propun să se coordoneze astfel încât când vom avea un Consiliu să își armonizeze pozițiile astfel încât ceea ce prezintă celor 27 să fie un punct de vedere comun.

Există numeroase alte grupuri de țări pe alte subiecte cu același scop. Noi suntem într-un grup care își propune să își armonizeze pozițiile în ceea ce privește viteza tranziției verzi. Noi dorim să încetinim acest proces și ne vom întâlni în 27 februarie pentru a ne armoniza pozițiile ca să avem o poziție comună de negociere. Există un grup pe migrație, există multe alte formate.

O metodă de a lua decizii mai repede și de a evita veto trebuie să existe? Ar schimba dinamica?

Asta este o dezbatere foarte complexă, pentru că veto-ul este de fapt expresia suveranității. Pe chestiuni de politică externă există foarte multă reticență de a renunța la dreptul țării tale de a se opune unei măsuri. Pe politica comercială statele membre au dat deja acest atribut Comisiei Europene.

Nicușor Dan: România, „o putere mijlocie”

România ce fel de putere e? Mijlocie, mică?

Este o putere mijlocie.

Ne simțim amenințați de discursul lui Trump?

România are o relație strategică de securitate cu SUA și o relație preponderent economică cu UE. Ne dorim ca relația transatlantică să fie cât mai armonioasă cu putință. Au fost niște șocuri în ultimul an, au fost niște tensiuni, însă ele nu au rupt această relație. Ceea ce noi încercăm să facem în dezbaterile europene este să descurajăm escaladarea tensiunilor între aceste opțiuni. Pentru moment suntem bine și sunt optimist pentru viitor. Relația asta a fost clădită în mult timp. E greu să fie ruptă cu adevărat această relație.

Într-o lume care este tot mai competitivă, e foarte bine ce face UE – și în dezbaterile din interior suntem de această opinie, să deschidem un acord comercial cu America de Sud, cu India, astfel încât economiile noastre să fie cât mai competitive.

Șeful NATO spune că cei care își închipuie că europenii pot avea propria armată visează. România vrea o armata europeană?

Până ajungem acolo, noi trebuie să compensăm deficitul de securitate. Trump are dreptate că decenii la rând Europa s-a bazat pe securitatea dată de SUA și că prețul economic plătit pentru asta a fost dezechilibrat între SUA și țările europene. Trebuie să începem să investim în apărare.

Despre vizita în SUA: „Există invitația”

Mergeți în SUA în martie?

Foarte probabil în cursul acestui an. Că este martie, că este aprilie, că este iunie mai vedem. Există invitația, numai că eu vreau să tratăm această invitație în modul cel mai serios. Există discuții pe mai multe paliere economice și îmi doresc ca în momentul când mergem acolo această vizită să aibă cu adevărat o substanță economică, dincolo de cea de securitate.

Înțeleg că România nu e interesată ca pe baza unor emoții sau tensiuni să își pericliteze nici relația cu SUA, nici relația cu UE. Dacă istoria ne va duce în momentul în care să alegem?

Deja în aceste șapte-opt luni am avut niște mici alegeri de făcut, pe care le-am făcut, uitându-ne la interesul punctual pe respectiva chestiune.

Dați-mi un exemplu.

Chiar acest Consiliu al Păcii, viteza cu care să răspundem la această invitație este un exemplu. Chestiunea tarifelor din vară. Sunt mici alegeri de făcut, dar în linii mari eu exclud acest scenariu de rupere transatlantică, nu cred că se va întâmpla.

„Rolul președintelui nu este să obțină titluri în presa internațională”

Mulți oameni înțeleg această abordare ca fiind nehotărâre.

În politica externă rolul președintelui nu este să obțină titluri de presă în presa internațională. Noi, în politica externă, cel puțin în aceste opt luni, am avut niște obiective pe care aproape 100% le-am îndeplinit. A trebuit să închidem o perioadă de ezitări și de promisiuni neîmplinite cu privire la Franța, la unele am spus da, la unele am spus nu, am închis. Parteneriatul nostru cu Franța este funcțional și nu mai există rămășițe istorice.

Avem o colaborare foarte bună cu Germania, am fost acolo, a fost premierul chiar săptămâna asta. Am fost la Londra. Am avut o chestiune bilaterală cu Austria care risca să ne scoată din parcursul pe OCDE, am rezolvat-o. Am avut cu Comisia Europeană diverse probleme, le-am rezolvat. În opinia mea, ceea ce noi trebuie să facem pe politică externă este să reglăm toate aceste chestiuni bilaterale, unele multilaterale, astfel încât să fim un partener serios. În faza următoare, să reușim să facem acea diplomație economică, să reușim să vedem care este potențialul de dezvoltare pe fiecare relație economică.

Tensiuni în coaliție

Nicușor Dan a avut întâlniri în ultimele zile cu doi dintre liderii coaliției – Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR). Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan s-au întâlnit luni dimineață la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre bugetul pentru anul 2026 și despre vizita premierului în Germania. Miercuri, a avut loc o discuție între președinte și Dominic Fritz, liderul USR. 

Tensiunile s-au acutizat în ultimele săptămână, iar liderii PSD au atacat măsurile economice ale guvernului, în special creșterea taxelor și impozitelor locale, dar și alocările bugetare. Claudiu Manda, secretarul general al PSD, l-a amenințat pe premier cu moțiunea de cenzură.

În paralel, membri PSD sunt consultați cu privire la ieșirea partidului de la Guvernare și, potrivit unor surse, această consultare internă va fi finalizată după ce bugetul pentru 2026 va fi adoptat.

Chestionat pe acest subiect într-un interviu pentru RFI România, Ilie Bolojan a spus marți că „nu exclude” un guvern interimar fără PSD un astfel de scenariu, însă a subliniat că „nu e o ipoteză de lucru” și că „e de dorit să avem stabilitate politică”.

Numirea șefilor serviciilor

De asemenea, președintele este așteptat în prima parte a anului să anunțe pe cine desemnează pentru șefia SRI și SIE, o restanță pe care șeful statului nu a rezolvat în primele 6 luni de mandat. Nicușor Dan are nevoie de acordul partidelor de la guvernare, cele care au și majoritate în Parlament, astfel încât numirile pentru șefii SRI și SIE să fie aprobate de legislativ.

„Preşedintele propune şi Parlamentul trebuie să voteze, tocmai din perspectiva acestei stabilităţi (a coaliţiei – n.red.) nu cred că se va întâmpla ca să nu discutăm înainte. Dimpotrivă, vom discuta astfel încât numirile să fie validate de Parlament”, a explicat Nicușor Dan săptămâna trecută.

Întrebat la finalul lunii noiembrie de jurnaliști când va face numirile la conducerea serviciilor de informații, președintele a răspuns scurt: „Probabil la începutul anului viitor”.

De asemenea, este în plină desfășurare procedura de selectare a șefilor marilor pachete. Numirile sunt făcute de ministrul Justiției, cu avizul CSM, dintre cei care se înscriu la concurs. Ultimul cuvând aparține președintelui care poate refuza, motivat, propunerile venite dinspre Ministerul Justiției.

Declanșarea procedurii pentru numirea șefilor Parchetelor vine la aproximativ o lună după discuțiile de la Cotroceni cu magistrații convocate în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiție Capturată”.

Politica externă a României

Tensiunile în creștere dintre administrația Trump din SUA și statele europene este un alt subiect delicat pe masa președintelui pentru 2026. România se află printre statele invitate să adere la Consiliul de Pace. Președintele Nicușor Dan a spus deocamdată că se mai gândește. Condiția pentru un loc permanent în acest consiliu este plata unei sume de 1 miliard de dolari. Președintele PSD Sorin Grindeanu a cerut ca România să plătească această sumă.

Cu ocazia unei deplasări la Bruxelles, la Consiliul European de săptămâna trecută, Nicușor Dan a anunțat deși tratatele europene obligă România la solidaritate cu Danemarca în criza Groenlanda, Bucureștiul nu va face niciun pas în spate din relația cu Washingtonul. De asemenea, el a pledat pentru dialog în scopul stingerii tensiunilor dintre aliați.