Șefia Parchetului General. Lupta se dă între procurorul cu cele mai multe cercetări disciplinare și procuroarea care l-a prins pe Buzatu cu portbagajul cu bani. Ea are peste 1 milion de euro într-un cont de economii
Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac și procurorul militar Bogdan Pîrlog sunt cei doi candidați pentru funcția de procuror general al României. Actualul șef al Parchetului General, Alex Florența, va candida pentru postul de adjunct al șefului DIICOT.
Pentru cele șase funcții scoase la concurs pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT s-au înscris 19 candidați, a anunțat luni Ministerul Justiției. Zece dintre ei sunt pentru funcțiile de procuror general, șef al DNA și șef al DIICOT. Cei mai mulți candidați sunt pentru postul de procuror șef al DIICOT, între ei fiind și actuala șefă acestei structuri, Alina Albu.
Pentru funcția de procuror general al României, deținută acum de Alex Florența, și-au depus candidaturile șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și Bogdan Pîrlog, procuror militar în Parchetul Militar al Tribunalului București. Alex Florența va candida pentru un post de adjunct al șefului DIICOT.
Cristina Chiriac, peste un milion de euro într-un cont de economii
Cristina Chiriac a debutat în magistratură la Parchetul Judecătoriei Bârlad, în 2011. După trei ani, s-a transferat la Parchetul Judecătoriei Vaslui, iar în 2015 a fost detaşată la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Vaslui. În același an, s-a transferat ca procuror în DNA Iaşi, unde ulterior a devenit șefa serviciului.
Procurorul Cristina Chiriac este cea care a instrumentat dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, fiind prezentă la prinderea în flagrant a acestuia cu geanta cu 1,25 milioane de lei în portbagaj.
De numele Cristinei Chiriac, însă, este legat un episod controversat în legătură cu fostul episcop al Hușilor Cornel Onilă, petrecut în 2017. Ea a fost acuzată că atunci când a instrumentat dosarul de șantaj în care Onilă avea calitate de persoană vătămată nu a disjuns cercetările și nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar. Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.
Cristina Chiriac este căsătorită cu judecătorul Adrian Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași. Cei doi dețin un apartament în Iași și cote parte din moștenirea unor terenuri și proprietăți ale părinților în județul Vaslui.
Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, Cristina Chiriac a avut în 2023 venituri totale din salariu și diferențe provenite din hotărâri judecătorești în cuantum de 316.083 de lei.
Cristina Chiriac a scris în declarația de avere că are deschise 13 conturi de economii, atât în lei, cât și în dolari sau în euro. Într-unul dintre conturi, deschis în 2022, ea are peste 1 milion de euro, potrivit declarației de avere depuse în 2024. Suma nu se regăsește în declarația de avere depusă în anul 2023. HotNews a contactat-o pe judecătoarea Cristina Chiriac pentru un punct de vedere, aceasta nu a răspuns.
De asemenea, ea a menționat că are peste 400.000 de lei în fonduri de investiții, adică peste 80.000 de euro.
Bogdan Pârlog, procurorul din Europa cu cele mai multe cercetări disciplinare
Cel de-al doilea candidat la șefia Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Bogdan Pîrlog, este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai vocali magistrați din România, ajuns în dizgrația Inspecției Judiciare, care a declanșat împotriva sa un număr record de acțiuni disciplinare.
Cu 21 de acțiuni disciplinare împotriva sa, Bogdan Pîrlog deține recordul european în materie de acțiuni disciplinare. În luna ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul lui Bogdan Pârlog, prim-procurorul Parchetului Militar București, și a menținut decizia luată în iunie 2025 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de a-l sancționa pe acesta cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru că nu ar fi respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior.
Pîrlog a debutat în procuratură în 2001 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. În 2006, a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, iar după doi ani și-a continuat activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În 2010, a fost detașat în cadrul misiunii EUPOL Afganistan în funcția de Expert UE. După trei ani a revenit la PT București.
În 2018, Bogdan Pîrlog a devenit procuror militar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, unde a ocupat și funcția de prim procuror până la sfârșitul anului trecut.
El conduce Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, o organizație profesională care reunește aproximativ 100 de procurori din România.
La capitolul avere, Bogdan Pîrlog nu deține niciun imobil în proprietate. Are, în schimb, șapte hectare de teren în județele Harghita și Brașov și trei autoturisme. În conturi, Pîrlog declară economii de 150.000 de lei. Potrivit ultimei declarație de avere, în 2023 fostul șef al Parchetului Militar București a câștigat 361.408 lei din salarii și drepturi salariale restante.
Marius Voineag, candidat unic pentru postul de adjunct
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, nu și-a mai depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea parchetului anticorupție, așa cum era de așteptat. Voineag a preferat să facă o rocadă pentru a-și securiza o altă funcție de conducere, cea de adjunct al procurorului general al Parchetului General, pentru care nu s-a mai înscris nimeni.
Fost adjunct al Secției urmăriri penale și criminalistică din Parchetul General și al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din DIICOT, Voineag a ajuns la șefia DNA în 2023, la propunerea fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu.
Mandatul lui Marius Voineag a fost marcat de numeroase controverse. El a fost acuzat că la scurt timp după instalarea în funcție a dat un ordin procurorilor din subordine să-i comunice ordonanțele prin care erau admise măsurile de supraveghere în dosare. Un procuror DNA a declarat pentru HotNews, la sfârșitul anului trecut, că decizia respectivă a fost una fără precedent și că, deși erau șocați, s-au conformat ordinului. Voineag s-a apărat dând exemplul unui ordin dat anterior de Laura Codruța Koveși, care însă viza doar aspecte de ordin administrativ, adresa de înaintare a referatelor, și nu ordonanțele.
În documentarul Recorder „Justiție capturată” , mai mulți procurori au acuzat că Marius Voineag a blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție și le-a cerut să raporteze personal către acesta aproape fiecare pas important din anchetă.
Procuroarea Laura Deriuș a vorbit și ea despre presiunile în dosare în mandatul lui Marius Voineag la conducerea DNA.
Marius Voineag a fost acuzat că a făcut investiții imobiliare profitabile în ansambluri rezidențiale premium construite de un grup de dezvoltatori conectați la figuri politice și oameni de afaceri implicați în dosare penale. Dezvăluirile au fost făcute de Rise Project, într-o investigație, dar Voineag a susținut că activitățile sale lucrative nu încalcă rigorile impuse de profesie.
În ultimele ieșiri publice, Marius Voineag a susținut că nu a fost adeptul „telejustiției” cât s-a aflat la conducerea DNA și că nu a agreat abordarea „show-off” a predecesorilor săi. Șeful DNA nu a reacționat, în schimb, niciodată când filmările cu organizarea flagrantelor sau interceptările din dosare au fost făcute publice, înainte ca dosarele DNA să ajungă în instanță pentru măsuri preventive.
Marius Voineag are în proprietate o casă și două apartamente, cumpărate în perioada 2020-2023 și un apartament în Galați, achiziționat în 2006, potrivit declarației de avere publicate în 2024. Șeful DNA a declarat în același an economii în conturile bancare în cuantum de 77.362 de lei și 23.000 de lei în fonduri de investițiiEl a menționat și 850.300 lei și 15.000 de euro datorii la bănci și diverse persoane fizice. În 2023, Marius Voineag a declarat 396.557 de lei venituri salariale, iar soția acestuia 290.572 lei.
Într-un mesaj în care anunță că nu va mai continua în fruntea parchetului anticorupție, Voineag a declarat luni că instituția a devenit „mai puternică” în mandatul său, invocând dosare de „mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței”.