Cine sunt procurorii care vor să conducă anticorupția și antimafia în România
Opt procurori candidează pentru șefia celor mai importante parchete din România: Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. Cele două structuri sunt conduse în prezent de Marius Voineag și Alina Albu. Cea din urmă candidează pentru un nou mandat. Voineag a renunțat, în schimb candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, acolo unde țintește să ajungă șefă o subalternă de a sa – Cristina Chiriac, șefa DNA Iași.
Pentru cele șase funcții scoase la concurs pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT s-au înscris 19 candidați, a anunțat luni Ministerul Justiției. Zece dintre ei sunt pentru funcțiile de procuror general, șef al DNA și șef al DIICOT. Cei mai mulți candidați sunt pentru postul de procuror șef al DIICOT, între ei fiind și actuala șefă acestei structuri, Alina Albu.
DNA și DIICOT sunt structurile de elită ale procurorilor din România. Activitatea acestora a fost criticată în spațiul public în ultimii ani. Lupta împotriva traficului de droguri sau cu marea corupție nu a dus la multe dosare răsunătoare.
Trei procurori candidează pentru șefia DNA, iar alți cinci pentru cea a DIICOT.
Cine candidează pentru funcția de procuror-șef al DNA:
Tatiana Toader
Licențiată în Drept la Universitatea „Ovidius” Constanța, Tatiana Toader a debutat în procuratură în 2005, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Ulterior, a lucrat la Parchetul Tribunalului București, respectiv Parchetul Curții de Apel București (PCAB).
În 2017, a fost aleasă membru în CSM, unde a avut și mandat de vicepreședinte (în 2019).
După mandatul de șase ani la CSM, în 2023 Tatiana Toader a revenit la Parchetul Curții de Apel București. În același an, s-a înscris în cursa pentru una dintre funcțiile de adjunct ale șefului DNA, pe care a și obținut-o.
Ultima declarație de avere publicată de Tatiana Toader datează din 2024. Potrivit documentului, aceasta deține un apartament în București, un autoturism și un depozit bancar în care are 9.400 de lei. Veniturile salariale totale declarate de adjuncta șefului DNA pentru anului 2023 au fost de 325.440 lei.
Ioan Viorel Cerbu
Cel de-al doilea adjunct al șefului DNA, Ioan Viorel Cerbu, candidează și el pentru funcția de procuror-șef al instituției.
Licențiat în Drept la Universitatea București, Ioan Viorel Cerbu are o vechime în magistratură de 30 de ani. A debutat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 București în 1996, iar trei ani mai târziu a ajuns procuror la Parchetul General.
Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor.
În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.
În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi a fost numit adjunctul procurorului șef.
În ultimul interviu acordat săptămâna trecută jurnalistei Sorina Matei, Marius Voineag a avut numai cuvinte de laudă la adresa procurorului Cerbu, indicându-l ca fiind unul dintre cei mai experimentați procurori DNA.
Ioan Viorel Cerbu a fost procurorul care a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.
Procurorul Cerbu are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere. În 2024, a raportat datorii în cuantum total de 50.000 de lei și 27.622 de euro, iar în conturile de economii: 30.905 lei. În 2023, Ioan Viorel Cerbu a încasat salarii și drepturi restante în valoare totală de 382.843 lei.
Vlad Grigorescu
Licențiat în Drept la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București și cu două mastere la Universitatea Titu Maiorescu, Vlad Grigorescu și-a început activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, în 2013. A lucrat în DNA în perioada 2021-2023, la Secția Judiciară, de unde s-a mutat la DIICOT, unde lucrează și acum.
La plecarea lui Grigorescu de la DNA s-a vehiculat că numele său apărea în interceptările din dosarul de corupție care viza Aeroportul Otopeni.
La capitolul avere, Vlad Grigorescu a consemnat în ultima declarație de avere, publicată în 2024, economii în cuantum de aproximativ 100.000 de lei și suma de 23.000 de euro acordată ca împrumut unei persoane fizice.
Procurorul Grigorescu nu deține în proprietate niciun imobil sau autoturism, potrivit declarației de avere. În 2024 a raportat venituri salariale în sumă totală de 296.853 lei.
Cine candidează pentru funcția de procuror-șef al DIICOT:
Alina Albu
Actuala șefă a DIICOT, Alina Albu, este singurul procuror de rang înalt care candidează pentru un nou mandat. Potrivit CV-ului său, în 1996 Alina Albu a absolvit Facultatea de Științe Juridice și administrative – specializarea Drept de la Universitatea „Spiru Haret”. Între 2008 și 2010 a făcut un masterat la Univesitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Alina Albu este procuror din anul 1997, când a debutat la Parchetul din Lehliu Gară, județul Călărași. Lucrează în DIICOT din februarie 2008. Până în 2015, a condus Biroul de combatere a infracțiunilor de violență din DIICOT, trecând apoi la Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate. Ea este procuror-șef delegat al acestui serviciu din DIICOT.
Alina Albu a lucrat în dosare cunoscute precum Clanul Clămparu, crimele de la Caracal sau Academia Infractorilor. Tot ea a început dosarul fraților Sile și Nuțu Cămătaru, finalizat ulterior de procurorul Marian Sântion.
La capitolul proprietăți, Alina Albu deține o casă în Cornetu, două suprafețe de teren în județele Argeș și Ialomița și trei autoturisme. Șefa DIICOT nu are economii în conturi, în schimb a raportat datorii de peste 300.000 de lei în ultima declarație de avere. În 2023, Alina Albu a câștigat din salarii și drepturi restante 398.596 lei.
Ioana Bogdana Albani
Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu, Albani a debutat ca procuror în 1997 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Ulterior, a promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, respectiv Parchetul General. Începând cu anul 2001, și-a desfășurat activitatea în structurile de combatere a criminalității organizate din Parchetul General, respectiv DIICOT.
De-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcții de conducere în structura centrală a DIICOT, iar din 2016 este procuror șef adjunct al DIICOT.
La capitolul avere, potrivit ultimei declarații, Ioana Albani deține un apartament și două mașini. În 2024 a raportat economii în cuantum de 166.547 de euro și 509.895 lei. Veniturile salariale totale încasate de Ioana Albani în anul 2023 s-au ridicat la 314.516 leu.
Antonia Diaconu
Șefa DIICOT Pitești, Antonia Diaconu, este unul dintre cei cinci candidați pentru funcția de procuror-șef DIICOT.
Copreședintă a Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Antonia Diaconu a fost unul dintre inițiatorii scrisorii de susținere a magistraților care au vorbit în documentarul Recorder „Justiție capturată”, demers care a adunat semnăturile a aproape 1.000 de magistrați din întreaga țara.
La scurt timp după ce Ministerul Justiției a anunțat lista procurorilor înscriși pentru conducerile celor trei mari parchete, Antonia Diaconu a vorbit într-o postare pe Facebook despre candidatura sa.
„Justiția există pentru oameni, iar oamenii au dreptul la adevăr, explicații și curaj din partea celor care o înfăptuiesc. Vreau să spun clar, de la început, că sunt pe deplin conștientă de modul în care este organizată această procedură, totuși consider că nu ne mai putem limita la constatări și critici, iar, la un moment dat, responsabilitatea profesională impune și acțiune. Am vorbit și scris despre problemele din justiție încă din 2018. Le-am semnalat public, le-am analizat și am suportat consecințele. În aceste condiții, consider că este de datoria mea să fac un pas concret atunci când există această posibilitate”, a scris Antonia Diaconu.
Procurorul a subliniat și care sunt principalele direcții pe care se va baza proiectul ei de management: justiția trebuie să se întoarcă spre cetățean, în slujba căruia se află, nu spre statistici sau rapoarte care arată bine exclusiv pe hârtie. Antonia Diaconu subliniază că în fața cantității trebuie să primeze calitatea, prin dosare solide, coerente, cu impact real. De asemenea, comunicarea publică, spune aceasta, „trebuie regândită profund, profesionalizată și asumată, astfel încât să fie proactivă, onestă și explicativă”.
Potrivit declarației de avere, Antonia Diaconu are în proprietate o casă în județul Argeș și două autoturisme (o Mazda și un Matiz). Pentru anul 2023 nu a raportat datorii, dar nici economii. Salariile încasate în 2023 au însumat 268.851 lei.
Codrin Horațiu Miron
Numele șefului DIICOT Timișoara, Codrin Horațiu Miron este vehiculat ca fiind favorit pentru obținerea funcției de șef DIICOT.
În prezent, șef al structurii Timișoara a DIICOT, procurorul Miron are o vechime în sistem de 29 de ani. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, iar de-a lungul anilor a condus structuri ale DIICOT Arad și Timișoara.
Procurorul Miron deține două apartamente în Arad și două autoturisme, cumpărate în 2022 și 2024. În ultima declarație de avere, a raportat economii însumând 29.000 lei și 237.697 lei fonduri de investiții, iar la capitolul datorii 70.000 de euro și 49.000 lei.
În 2023, Codrin Horațiu Miron a câștigat 350.000 din salarii și 9.000 de lei din activitatea didactică prestată la Institutul Național al Magistraturii, respectiv Universitatea Babeș Bolyai, acolo unde șeful DIICOT Timișoara a obținut în 2020 titlul de doctor.
Bogdan Pîrlog
Procurorul militar Bogdan Pîrlog este singurul magistrat care candidează pentru două funcții: cea de procuror general și cea de procuror șef DIICOT.
Bogdan Pîrlog a fost vizat de un număr record de acțiuni disciplinare ale Inspecției Judiciare în ultimii ani. Cu 21 de acțiuni disciplinare împotriva sa, Pîrlog deține recordul european în materie de acțiuni disciplinare. În luna ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul lui Bogdan Pârlog, prim-procurorul Parchetului Militar București, și a menținut decizia luată în iunie 2025 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de a-l sancționa pe acesta cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru că nu ar fi respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior.
Pîrlog a debutat în procuratură în 2001, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. În 2006, a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, iar după doi ani și-a continuat activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În 2010 a fost detașat în cadrul misiunii EUPOL Afganistan în funcția de Expert UE. După trei ani a revenit la PT București.
În 2018, Bogdan Pîrlog a devenit procuror militar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, unde a ocupat și funcția de prim procuror până la sfârșitul anului trecut.
Este lider al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, o organizație profesională care reunește aproximativ 100 de procurori din România.
La capitolul avere, Bogdan Pîrlog nu deține niciun imobil în proprietate, are în schimb șapte hectare de teren în județele Harghita și Brașov și trei autoturisme. În conturi, Pîrlog are economii în cuantum total de 150.000 de lei. Potrivit ultimei declarație de avere, în 2023 fostul șef al Parchetului Militar București a câștigat 361.408 lei din salarii și drepturi salariale restante.
INTERVIURILE HotNews.ro