România a intrat în recesiune tehnică, confirmă Statistica. PIB-ul încă „mișcă”, dar mediul privat e tot mai prudent și apasă frâna

Economia românească a înregistrat o contracție în ultimul trimestru din 2025 (cu 1,9% față de trimestrul anterior), după ce și în toamnă economia scăzuse față de vara anului trecut. Tehnic, suntem în recesiune deși pe ansamblul întregului an România a avut o creștere de 0,6%, potrivit anunțului făcut vineri de Statistică.

• Recesiunea tehnică reprezintă o scădere a Produsului Intern Brut real timp de două trimestre consecutive și indică o încetinire a activității economiei.

Marcel Ciolacu acuză „o manipulare grosolană”

Marcel Ciolacu acuză că datele economice din 2024 au fost modificate ca să transforme în recesiune „creșterea economică” din mandatul său, pentru a „estompa dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!”. El vorbește despre o „manipulare grosolană” făcută de Institutul Național de Statistică, care „demostrează disperarea actualului premier”.

Ce s-a întâmplat pe Bursa de Valori de la București

Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe toți indicii ședința de vineri, iar rulajul se cifra la 21,04 milioane de lei (4,13 milioane de euro), după 40 de minute de la debutul tranzacțiilor, relatează Agerpres. 

Reacție din AUR după ce România a intrat în recesiune

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, senatorul Petrișor Peiu, care este economist, vorbește în termeni duri despre Guvernul Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică. El susține că în spatele cuvântului „reformă” actuala putere schimbă legile după bunul plac și încalcă Constituția. 

Petrișor Peiu spune că românii au obosit de „prea multă «reformă»”, care este de fapt „un haos administrativ, care ne apasă de foarte mulți ani”.

Bolojan: Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză

Într-o primă reacție după anunțul INS, premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea „este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă”. „Nu traversăm o criză”, precizează premierul.

Premierul Ilie Bolojan spune că recesiunea tehnică în care a intrat România este un cost „anticipat și inevitabil” al tranziției pe care a început-o, pentru că vechiul „model economic ne-a pus cu spatele la zid”. În mesajul său, șeful Guvernului vorbește critic la adresa premierilor dinaintea sa, despre care spune că au făcut „cheltuieli rigide” și au promovat „compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste”.

Ilie Bolojan susține că de când a preluat funcția de premier „am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. 

În schimb, președintele PSD Sorin Grindeanu afirmă că un vinovat principal pentru direcția greșită în care am fost împinși” și îi reproșează premierului Bolojan că este „încăpățânat și obsedat” de propria imagine. „O guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”, îi transmite Grindeanu lui Bolojan.

INS anunță recesiune tehnică

Anunțul oficial de laa Statistică vine după ce, luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că nu știe „dacă va fi recesiune sau nu, dar nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică.

„Ar trebuie să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea. Noi am încercat să reducem investițiile la un nivel ridicat și asta vrem să facem și anul acesta. Este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din PNRR”, a afirmat Ilie Bolojan.

De asemenea, INS a revizuit creșterea economică din primele 3 trimestre de anul trecut.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată. Indicii de volum au fost revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2025, publicată în 9 ianuarie 2026, astfel:

• rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4% ;
• rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0% ;
• rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%”

Anunțul Statisticii fusese anticipat de indicele CONFIDEX, care a scăzut de la 51,3 la 47,2, comparativ cu ediția precedentă, semnalând o scădere a încrederii în economia națională la nivelul mediului privat de business.

Este a 5-a recesiune tehnică din ultimii 15 ani

Potrivit datelor Statisticii, aceasta este a 5-a recesiune din 2010 încoace.

Chiar dacă economia este în recesiune, unele sectoare pot înregistra în continuare creștere pozitivă. Recesiunile nu lovesc toate industriile la fel – unele pot crește chiar dacă economia, per total, scade.

Scăderea încrederii în economie reflectă o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de instabilitatea politică și economică la nivel național și internațional.

Există o reticență mai mare în luarea deciziilor investiționale și o nevoie crescută de claritate și stabilitate din partea autorităților, pentru a stimula încrederea și dezvoltarea pe termen lung. 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin prietenos pentru afaceri.

„Stai și îți faci socotelile exact ca un gospodar care știe că din șapte recolte vei avea trei mai puțin bune și una proastă, pentru că așa este natura. Trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență, nu ca cei care, dacă au avut un an bun, cheltuie tot ce au agonisit”, spune Ion Lixandru, CEO Romtrailer.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Principalele provocări din fiecare sector

Comerțul și Industria sunt sectoarele cele mai pozitive și echilibrate la finalul anului 2025. Construcțiile și Transporturile rămân în mare parte precaute, în timp ce IT-ul și Agricultura sunt mai pesimiste, în special din cauza impactului AI-ului și a condițiilor meteo.

Servicii: Se confruntă cu provocarea legată de faptul că, în timpuri de incertitudine, companiile sunt mai puțin dispuse să investească, în special în servicii care, la prima vedere, poate nu aduc beneficii imediate. Totuși, business-urile din acest domeniu simt că există în continuare mult potențial de creștere, tocmai pentru că este un sector încă insuficient dezvoltat în România (nu avem multă „tradiție”), iar prin urmare există încă mult loc de creștere.

Energie: Un domeniu cu potențial de creștere, mai ales în contextul geopolitic actual. Pe de altă parte, lipsa de sprijin instituțional poate diminua șansele României de a deveni un jucător important în zonă sau de a capitaliza oportunitățile actuale.

IT: Un sector destul de afectat în ultima perioadă, nu doar din perspectiva schimbărilor la nivel fiscal, ci și din cauza apariției AI-ului. Mai mult, nivelul mai scăzut de investiții a afectat zona de start-up-uri din domeniul tehnologiei și IT. Încă există deschise zone de oportunități, cu atât mai mult cu cât România este un hub de oameni creativi și există o diversificare a tipurilor de investiții în start-up-uri.

Transporturi: Un domeniu care, în sine, este destul de puțin ofertant, în condițiile în care nu există capacitatea de a dezvolta linii de business adiționale sau parteneriate. Altfel, este un domeniu destul de expus, dependent de trendurile și reglementările internaționale.

În ultimele 6 luni, pentru 40% dintre managerii români, situația companiei lor s-a înrăutățit.

Optimismul față de starea economiei este în scădere. Majoritatea managerilor se declară nesatisfăcuți de evoluția propriilor companii, fie din cauza deteriorării, fie a stagnării acestora, și manifestă o viziune pesimistă atât asupra economiei sectorului în care activează, cât și la nivel național, european și global, percepția generală fiind că situația economică s-a deteriorat sau a rămas neschimbată.

Totuși, cel mai mic grad de îngrijorare apare atunci când se referă la propriul business, asupra căruia au sentimentul că îl pot controla, că depinde de ei să facă diferența în piață și să adopte o strategie câștigătoare.

Antreprenorii și managerii locali își păstrează, în mare măsură, o atitudine mai degrabă rezervată atunci când discută despre indicatorii economici ai României, mai ales despre cei care pot semnala o creștere semnificativă a economiei locale.

PIB: În general, este estimată o creștere care poate proveni din diverse surse (investiții, creșterea prețurilor sau a valorii serviciilor etc.). Totuși, există o atitudine sceptică referitoare la cât de „sănătoasă” sau reală este această creștere. „PIB-ul va crește, oarecum ușor artificial, prin creșterea valorii pe care o cerem pe lucruri și, bine, mai creștem și pe anumite sectoare precum energia. OK, PIB-ul va crește, dar nu știu cât de profitabil va fi, nu știm cum vom sta cu deficitul.” -crede Ciprian Harabagiu, Decalex.

Inflație: Este estimată ca fiind relativ constantă sau chiar în scădere, pe de o parte din cauza faptului că nu mai poate fi susținută o creștere accelerată și, pe de altă parte, în contextul anunțării unei serii de investiții din fonduri europene și, în scenariul ideal, al reluării investițiilor private.

Piața forței de muncă: Nici în acest caz nu se observă schimbări semnificative față de primăvara anului 2025. Există în continuare disponibilizări, în special la nivelul angajaților white collar, ceea ce oferă un acces mai mare la candidați. În schimb, în zona blue collar se menține deficitul de forță de muncă, care trebuie acoperit prin import de personal, deși, la nivel ideal, rămâne dezideratul de a dezvolta angajați pregătiți local, prin investiții în educație și formare.

Investițiile: Și în acest caz predomină o atitudine rezervată. Este clar că se anunță o creștere a investițiilor, inclusiv prin deblocarea anumitor fonduri PNRR; totuși, concentrarea acestora pe sectoare precum apărare/militar sau energie poate însemna un impact mai redus la nivelul unei părți mai largi a populației.

Cele mai frecvente temeri rămân legate de scăderea vânzărilor, a clienților și a comenzilor, menționate de 43% dintre respondenți – un procent similar cu cel anterior. În schimb, instabilitatea economică și politică scade semnificativ în clasament, fiind citată de doar 12% dintre manageri și antreprenori.

Scăderea investițiilor, prudența investitorilor și accesul la finanțare (16%) rămân preocupări importante, existând riscul ca proiectele să nu fie implementate în contextul economic și geopolitic actual.

Totodată, se observă o creștere semnificativă a îngrijorărilor legate de majorarea taxelor și impozitelor (22%).