Polemica amendamentului AUR votat cu majoritate: Ce spune ONG-ul numit „anti-avort” și mesajul dat de Parlament. „Ce așteptare mai avem de la cetățeni să voteze informat?”

Un amendament propus de AUR și adoptat cu majoritate în Parlament, prin care sunt alocate fonduri pentru asociația „Clujul pentru Viață”, a generat controverse publice. Organizația e menționată într-un raport Human Rights Watch din 2025 în legătură cu mișcarea anti-avort, o etichetă respinsă de președinta ONG-ului. Oana Băluță, cercetătoare specializată în politică de gen și conferențiară la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, spune însă că încadrarea trebuie făcută în funcție de activitatea concretă, nu de modul în care organizațiile se definesc.

• Despre votul din Parlament: „Mesajul pe care îl transmit parlamentarii este acela de lipsă de responsabilitate, de cultură democratică extrem de precară, dar și de legitimare a unor astfel de poziții și a acestei mișcări, în definitiv”, spune Oana Băluță. 
• ONG-ul din Cluj-Napoca, înființat în 2017, își propune „promovarea culturii vieții”, potrivit prezentării de pe site-ul său Organizația a derulat campanii precum „Ajută o mamă, salvează un copil de la avort” pentru finanțarea unui centru de sprijin. 

„Îi cunosc pe cei de la Clujul pentru Viață de mulți ani, dinainte de a lua naștere partidul AUR. Ne-am întâlnit ocazional la conferințe, la biserică sau la Marșul pentru Viață”, spune deputatul AUR, Ilie-Alin Coleșa, cel care a introdus amendamentul în bugetul de stat, într-un dialog cu HotNews. 

În noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 2, amendamentul a fost votat pe repede înainte, aprobat și nu s-a mai revenit asupra lui nici a doua zi. Astfel, parlamentarii au votat cu o majoritate să fie alocată suma de 25.000 de lei Asociației „Clujul pentru Viață” prin bugeul de stat.

Deputatul AUR a explicat și cum a ajuns să propună finanțarea acestei organizații. 

„Am primit un mesaj generic, ei căutau finanțare pentru a ajuta o tânără familie, care tocmai avusese primul copil și care avea nevoie de un sprijin financiar. Dar alegeau o variantă foarte constructivă. Au ales să-i plătească școala de șoferi tatălui pentru a avea o calificare în plus”, a spus parlamentarul. 

A făcut atunci o donație personală, iar apoi „am zis să încerc să-i ajut mai mult.”

Cum explică deputatul AUR adoptarea amendamentului și votul din plen

El explică faptul că amendamentul fusese respins inițial în comisie, în contextul unor negocieri și tensiuni între partide. De aceea, a revenit cu propunerea în plen. 

Întrebat despre faptul că mulți parlamentari au spus că nu știau ce votează, acesta a răspuns: „Vă dați seama că amendamente admise sunt de la 500 de parlamentari. Fiecare parlamentar dă seama de amendamentele care țin de domeniul lui de activitate. Eu n-am cum să știu 2000 de amendamente, dar mă bazez pe colegii mei, fiecare în parte, care știu amendamentele respective. E o muncă de echipă.”

Deputatul AUR respinge criticile legate de poziționarea organizației, la fel cum a făcut-o și președintele partidului George Simion. „Asociația asta nu se poziționează deloc împotriva avortului. Respectă libertatea de alege. Nu condamnăm pe nimeni, nu acuzăm pe nimeni, fiecare trebuie să fie liber de alege”, spune el. 

„Noi susținem dreptul femeilor la a alege. Totodată, ne poziționăm clar de partea vieții, nu de partea morții”, spusese cu o zi în urmă și președintele partidului, George Simion. 

Cum a fost primită vestea la Cluj

Președinta asociației „Clujul pentru Viață”, Iustina Moldovan, spune, contactată de HotNews, că organizația nu se definește ca fiind împotriva avortului și că nu a știut despre amendament înainte ca acesta să fie votat: „Nu am avut nicio discuție și nu am făcut nicio solicitare.” 

Președința Asociației spune că deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa „ne cunoaște în plan personal și de-a lungul timpului a mai făcut donații din banii lui personali, pentru că susține cauza noastră.”

Ea respinge eticheta de organizație anti-avort și spune că aceasta nu apare în comunicarea oficială: „Această sintagmă nu a fost pronunțată de niciunul dintre membrii asociației. Dacă veți intra pe site, nu veți întâlni nicăieri că organizația noastră este împotriva avortului.”  

Pe site-ul asociației este un text cu titlul „Dreptul la avort vs. Dreptul la viață – o problemă socială sau politică?, în care decizia Curții Supreme din SUA în cazul Roe vs. Wade, prin dreptul la avort a fost garantat de constituție, este catalogată drept o greșeală. Decizia Curții Supreme a fost răsturnată în primul mandat al administrației Trump.  

„Asociația noastră sprijină femeile care se gândesc totuși că vor să păstreze copilul”

Moldovan mai spune că organizația oferă consiliere femeilor, fără a interveni în decizia finală a acestora: „Asociația noastră sprijină femeile care se gândesc că totuși vor să păstreze copilul și oferă consiliere. În cazul în care femeile decid ulterior că vor să avorteze, noi nu vom interveni peste decizia lor”. 

Ea spune că au existat și situații în care femeile au ales să întrerupă sarcina: „Am avut beneficiare care au venit la noi pentru sfaturi, pentru informații și care, în final, au ales să avorteze și cărora noi le-am transmis că, dacă vor avea nevoie de consiliere în continuare, atunci noi suntem în continuare la dispoziția lor. Avem și program de consiliere post-avort, dar nu prea apelează la el nimeni, deocamdată.”

„Noi furnizăm un serviciu social legal, statul nu oferă astfel de servicii”

Întrebată despre finanțarea din bani publici, ea spune că ONG-ul „furnizează un serviciu social legal și statul român nu furnizează servicii de acest gen deloc”. 

„Există o problemă foarte mare în ceea ce privește sprijinul pentru familiile vulnerabile, pot spune că este destul de justificată finanțarea. Atâta timp cât statul nu oferă astfel de servicii, măcar îi finanțează pe cei care fac asta în locul lui”, consideră ea. 

Oana Băluță: „Încadrarea se face după activitate, nu după etichetă”

În timp ce deputatul AUR și președința Asociației resping eticheta anti-avort, Oana Băluță, cercetătoare specializată în egalitate de gen și reprezentare în politică și conferențiară la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA, afirmă că acest lucru este doar „o strategie de comunicare”. 

„Trebuie să facem clar o diferență între etichetă și strategie de comunicare. Faptul că organizația spune că nu este anti-avort este o strategie mai degrabă de comunicare. E important să ne uităm la ce susține organizația respectivă, ce fel de activitate are, cum se poziționează față de accesul femeilor la întrerupere de sarcină și ce spun rapoartele internaționale despre activitatea acestor organizații.”

Ea explică faptul că evitarea etichetei este o practică frecventă: „Organizațiile din zona pro-viață evită eticheta de anti-avort, pentru că are conotații negative și pentru că există această memorie socială a consecințelor decretului din 1966. Preferă un cadru discursiv centrat pe protecția vieții, sprijin pentru femei, sprijin pentru femei în criză de sarcină, alternative la avort.”

În opinia sa, încadrarea nu depinde de eticheta asumată: „Dacă aceste asociații susțin restricționarea accesului la avort, limitarea educației sexuale, promovarea abstinenței ca politică publică, atunci, din punct de vedere analitic, se încadrează în zona anti-avort, indiferent de etichetă.”

 „Cred că e legitim să ne întrebăm de ce această asociație și nu altele”

Oana Băluță atrage atenția asupra contextului în care apar aceste organizații, după ce deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa a declarat că a interacționat cu reprezentanții asociației inclusiv la „Marșul pentru Viață”. 

„Marșul pentru viață aduce împreună actori variați, de la politicieni, la organizații non-guvernamentale, la preoți, la membri ai unor organizații neolegionare, la grupări de ultras. Sunt informații importante care ne arată profilul acestor tipuri de asociații.”

Ea pune sub semnul întrebării finanțarea din bani publici: „Eu nu înțeleg interesul public pe care îl reprezintă această asociație. Cred că e legitim să ne întrebăm de ce această asociație și nu altele. De ce nu ProVita, de exemplu, care este o asociație mult mai veche? Sau de ce nu o organizație care lucrează cu femei care se confruntă cu violență în familie?”

Băluță spune că și profilul inițiatorului amendamentului ridică semne de întrebare și face referire la pozițiile sale publice: „Dacă vă uitați la intervențiile lui Alin Coleșa, veți vedea că discursul lui are elemente pe care noi le asociem extremismului de dreapta. A vorbit despre educația sexuală în termeni apocaliptici și despre fertilizarea in vitro în termeni care sugerează promovarea unor familii nenaturale. Ne ridică rezerve legitime că inițiativa nu este lipsită de parti-pris și că promovează o agendă anti drepturi.”

Raport Human Rights Watch: „Clujul pentru Viață” este menționată în contextul mișcării antiavort

Băluță face referire și la un raport publicat în 2025 de Human Rights Watch privind accesul la avort în România, un document care analizează obstacolele cu care se confruntă femeile în accesarea acestui serviciu medical, și atrage atenția că organizația este menționată în acest document. „Human Rights Watch a numit această asociație în acele grupuri care alcătuiesc o veritabilă mișcare anti-avort.”

Într-o postare publicată pe Facebook, aceasta a precizat că organizația apare în raport la secțiunea dedicată „centrelor pentru criza de sarcină” și că este menționată explicit într-o notă de subsol. Băluță face trimitere la secțiunea din raport care descrie activitatea acestor centre și menționează practici precum folosirea unor mesaje vagi sau înșelătoare și tactici de influențare a deciziilor femeilor. 

Totoidată, publicația Politică scria, într-o analiză publicată în 2023 că accesul femeilor la avort a devenit tot mai dificil în majoritatea țărilor din Europa, fiind prezentate situații din România. 

Despre acest subiect a mai scris și HotNews: Accesul la avort, tot mai dificil în România: „Am avut situații în care victime ale unui viol au fost refuzate de 4-5 spitale” 

„Mesajul transmis de parlamentari”

Amendamentul a fost adoptat în plen în timpul dezbaterilor asupra bugetului, cu 368 de voturi „pentru”, 23 „împotrivă”, 6 abțineri și 2 parlamentari care nu au votat, potrivit informațiilor publicate de HotNews. 

Votul a inclus parlamentari din toate partidele, iar, potrivit aceleiași surse, un parlamentar a declarat că „efectiv nu pare că a știut cineva ce votează”.

„Cred că lipsa de cultură politică, lipsa de cultură democratică își spune cuvântul. E responsabilitatea ta să te informezi ca să știi să votezi în cunoștință de cauză, respectiv informată. Ce fel de așteptare mai avem noi de la cetățeni să voteze informat, dacă parlamentarii înșiși nu pot să voteze informat? Mesajul pe care îl transmit este acela de lipsă de responsabilitate, de cultură democratică extrem de precară, dar și de legitimare a unor astfel de poziții și a acestei mișcări, în definitiv”, mai spune Oana Băluță.