VIDEO INTERVIU Gabriela Folcuț, director executiv ARB: Urmează aprobarea Strategiei de educație financiară, probabil în primul trimestru din 2024

În interviul acordat în cadrul campaniei ARB Talks, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, a vorbit despre incluziune financiară, educație financiară și despre educație digitală. Potrivit ei, cel mai mare proiect, la nivel național, desfășurat în zona de educație digitală, este Siguranțaonline, fiind realizat împreună cu Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. „Am lansat acum aproximativ doi ani un site, sigurantaonline.ro, și îi invit pe toți cei care ne urmăresc să intre acolo”, spune Gabriela Folcuț.

O să încep cu incluziunea financiară și am să vă rog să le explicăm celor care se uită la noi ce înseamnă, de fapt, incluziune financiară.

Incluziunea financiară înseamnă deținerea de conturi curente. La nivel național, avem 69% dintre români care au conturi curente la bănci. Această cifră este publicată de către Banca Mondială și este aferentă anului 2022. Pentru anul 2023 vom vedea o creștere a acestui indicator, pentru că foarte multe bănci au dat oportunitatea clienților de a deschide conturi curente în regim online, ceea ce cu siguranță a dus la această creștere cu privire la incluziunea financiară la nivel național.

Conturi curente

Mă bucur de incluziune financiară doar dacă am un cont sau dacă știu că fac cu el?

De regulă, persoanele care au conturi curente cunosc cum să le utilizeze. Tocmai acesta este și rolul băncilor, de a crește nivelul de educație financiară sau mai bine zis de sănătate financiară în rândul românilor. Cunoașterea provine din utilizare. În momentul în care clientul a depus banii, fie că a primit salariul în cont, fie că are un card asimilat acestui cont curent, învață să-l utilizeze în beneficiul său. Cred că la momentul acesta vorbim de cunoaștere, este un public educat cel care îl folosește. Tematica cuprinsă în chestionarul legat de educație financiară, utilizat la nivel mondial de OECD, de Banca Mondială și de Eurobarometru, vizavi de ce cunosc sau nu cunosc persoanele care utilizează produse și servicii bancare, este mai degrabă legată de niște întrebări mai complexe precum ce este inflația, ce este dobânda compusă, ce este dobânda simplă și diversificarea riscului. Astfel că, aceste întrebări sunt adresate în chestionare și în baza lor se alocă un anumit grad de educație financiară. În schimb, contul curent cred că este cunoscut de către toți cei care îl folosesc.

Două treimi dintre români au un cont și se presupune că îl și folosesc. Ce se întâmplă cu celilalți?

Cred că este important să menționăm care sunt, de fapt, motivele pentru care nu au conturi curente. Educația financiară ar fi pe primul loc ca și motivație. Un grad scăzut de educație financiară te face să nu cunoști care sunt avantajele de a avea un cont curent, de a avea un card asimilat și de a sta eventual în fața calculatorului să plătești prin internet banking sau cu telefonul în mână să plătești prin mobile banking toate facturile, ratele, ș.a.m.d. Un alt factor care influențează incluziunea financiară este un grad ridicat de sărăcie și excluziune socială. La nivel național, acest grad de sărăcie este de 34,4%, cel mai înalt în rândul statelor din Uniunea Europeană. Media Uniunii Europene este de 21,6%. În momentul în care veniturile tale nu sunt suficiente ca să poată să fie distribuite prin intermediul unui cont curent, probabil că te întrebi la ce mi-ar putea folosi contul respectiv. Aș vrea să fac o mențiune extrem de importantă: accesul oamenilor, mai ales din această categorie a persoanelor vulnerabile, la contul curent este unul cu costuri zero.

Tranzacții gratuite pentru persoanele vulnerabile

Există legea 258/2017 care permite accesul gratuit la un cont curent de plăți de bază și evident cu tranzacții gratuite pentru toate persoanele vulnerabile. În categoria persoanelor vulnerabile intră aproximativ 50% din populația României dacă ar fi să folosim acel prag de venituri sub 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie impus prin legislația națională. Toți clienții, indiferent că au sau nu au venituri, pot să aibă acces la conturi. Cei care sunt în categoria persoanelor vulnerabile pot să aibă acces gratuit.

Mă întorc la procentul pe care l-ați spus și aș vrea să vă întreb dacă cei rămași pe dinafara accesului financiar provin mai mult de la țară sau de la oraș, cum sunt ei repartizați din acest punct de vedere?

În general, cei care au un acces mai redus la contul curent provin din mediul rural. Mai sunt două aspecte care totuși influențează incluziunea financiară și pe care aș vrea să le menționez. Unul este legat de încredere și cel de-al doilea de dorința de a nu fi urmărite veniturile. Trebuie să ținem cont că sunt români care nu doresc ca veniturile și cheltuielile din contul curent să fie observate. În ceea ce privește încrederea, sunt foarte mulți factori care influențează această încredere și cred că ar trebui să ne uităm în primul rând la educația generală a românilor. Când spun educație generală, mă refer inclusiv la testele PISA relevate recent, care arată că avem un analfabetism funcțional de 42%.

Un alt factor care influențează această încredere este legat de percepție și de capacitatea clienților de a distinge între știrea corectă și știrea falsă. Ne confruntăm în ultima perioadă cu o densitate foarte mare a știrilor false care se propagă. De exemplu, „băncile sunt cele mai profitabile”, și te duci cu gândul de ce să am cont, sunt cele mai profitabile, deci îmi iau comisioane. Fals, pentru că, iată, ai acces cu costuri zero la contul curent. Gradul de sărăcie este un alt factor care influențează încrederea, pentru că dacă nu folosești produsul, nici n-ai cum să ai încredere să-l folosești pe mai departe. Desigur, sunt și promisiunile, mai ales în perioadele electorale, care trebuie amintite în toată această perioadă. Deși acest factor – încrederea – este foarte important atunci când analizăm capacitatea clienților de a deveni incluși financiar, mai este și un alt aspect în zona rurală, rețeaua de POS-uri nu este foarte extinsă. Însă am observat în ultimii ani o creștere destul de importantă a POS-urilor, inclusiv în zona rurală.

La nivel național s-a observat, în perioada 2015-2021, o creștere de 5 ori a numărului de tranzacții cu cardul per 1.000.000 de locuitori. În anul 2021, numărul de tranzacții cu cardul per 1.000.000 de locuitori era de 121 de milioane în România, față de o medie a zonei euro de 164 de milioane. A crescut accelerat în toată această perioadă.

Educația financiară – sunt așa multe lucruri de cuprins cu sintagma asta, încât cred că nici n-am avea timp să le discutăm pe toate. E o bază de la care plecăm când spunem că un om este educat financiar? Spuneați mai devreme că în chestionar o întrebare era legată de inflație. Dar dacă ieșim acuma pe Calea Victoriei și întrebăm niște oameni la întâmplare, n-o să găsim foarte multe persoane care să știe ce înseamnă inflația.

Probabil că nu știu definiția efectivă a inflației, dar cu siguranță știu impactul pe care îl produce. Asta, cu siguranță, pentru că o simțim cu toții la buzunare. Educația financiară înseamnă mult mai mult pentru o națiune decât un termen atât de conceptualizat de educație – educație financiară. Uneori s-ar putea să și fugă românii de termenul educație.

Sănătate financiară

Cred că ar trebui să începem să-l vindem mai bine ca sănătate financiară, să întrebăm dacă e sănătos financiar. Pentru că ai fi mai interesat să îți însușești anumite concepte care să-ți fie utile. Noi fiecare avem meserii diferite, însă avem un lucru în comun. Avem fiecare un buget pentru care e bine să cunoaștem toate aceste elemente, să știm cum îl administrăm pe toată durata vieții, indiferent că folosim sau nu produse și servicii din zona financiară.

Din fericire, avem date despre educație care relevă faptul că am înregistrat progrese. Un studiu OECD arată că scorul de alfabetizare la nivel național este relativ scăzut față de media statelor analizate în cadrul acestui studiu OECD, însă România nu se situează pe ultimul loc la scorul de educație financiară în Europa ci Italia.

Slavă Domnului că nu mai suntem noi tot timpul pe ultimul loc, pentru că eram obișnuiți cu poziția asta.

Avem încă un studiu care validează teoria că nu România se află pe ultimul loc la capitolul scor de alfabetizare financiară. Și în cazul de față, în studiul Eurobarometru al Comisiei Europene, în Uniunea Europeană pe ultimele două locuri sunt Letonia și Portugalia. Scorul de alfabetizare financiară include două concepte: cunoștințele de educație financiară și comportamentul. E adevărat că dacă ne uităm doar la cunoștințele de educație financiară, nu am depășit ultimul loc din top. Tot acolo suntem, dar dacă includem și comportamentul pe care îl avem în utilizarea produselor și serviciilor bancare, atunci stăm un pic mai bine. Suntem pe locul trei, într-adevăr, la finele clasamentului, dar am avansat. Asta ce înseamnă? Că se văd eforturile pe care le-am depus la nivel public și la nivel privat, în ultimii 10-15 ani, pentru creșterea acestui nivel de educație financiară.

Strategie de educație financiară

Cred că ar trebui un pic mai bine conștientizată și tematica legată de chestionarele pe care le folosesc instituțiile internaționale atunci când evaluează gradul de cunoștințe financiare. Urmează aprobarea Strategiei de educație financiară, probabil în primul trimestru din 2024. În acest demers sunt implicați Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor. Strategia s-a aflat în consultare publică în trimestru patru din 2023.

Cum aplicăm acel plan de acțiune, ce spune strategia de fapt, ce-și propune să facă și cum vor arăta lucrurile după ce planul va fi încheiat? La ce vă așteptați?

La momentul la care vom aplica strategia, cu siguranță că indicatorii de educație financiară se vor îmbunătăți, pentru că înseamnă un efort mult mai mare față de ceea ce se întâmplă în prezent și mult mai concentrat împreună cu toți stakeholderii din zona financiară. Nu doar Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Asociația Română a Băncilor, Banca Națională și ASF vor demara și vor realiza programe de educație financiară. Lucrul acesta se întâmplă și acum, dar și alți stakeholderi din zona privată vor fi alături de autorități.

Urmărim trei piloni pentru dezvoltarea cunoștințelor pentru elevi, pentru populația adultă și pentru operatorii economici. Bineînțeles, pentru fiecare public țintă planul de acțiuni cuprinde o serie de măsuri, ce trebuie aplicate cu sprijinul tuturor entităților care doresc să fie cuprinse, inclusiv a reprezentanților mass-media, pe rețelele sociale și influencerii care sunt acolo să se gândească că pot să contribuie la dezvoltarea României. România are un potențial imens de creștere, atât în ceea ce privește incluziunea financiară, intermedierea financiară, cât și educația financiară. Dacă reușim să creștem pe toate aceste zone și să înregistrăm progrese notabile, atunci va crește bunăstarea economică individuală, iar noi ca stat ne vom dezvolta la potențial.

Vorbim de educație financiară, vom avea curând și o strategie, dar ne ajunge din urmă digitalizarea. Și educație financiară fără educație digitală, sau să folosesc termenul dumneavoastră sănătate financiară fără sănătate digitală, nu prea se poate, pentru că s-ar putea să dau peste niște metode atât de sofisticate când intru în zona digitală încât să nu-mi dau seama cine și cum mă înșală. Cum stau lucrurile aici, la educația digitală?

Noi avem patru piloni în cadrul strategiei Asociației Române a Băncilor, cel mai important este educația financiară și digitală. La nivelul Asociației Române a Băncilor se desfășoară multe programe care vizează atât componenta de educație financiară, cât și componenta de educație digitală.

Siguranța online

Cel mai mare proiect la nivel național pe care îl desfășurăm în zona de educație digitală este Siguranțaonline. Acest proiect este realizat împreună cu Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Am lansat acum aproximativ 2 ani un site, sigurantaonline.ro, și invit pe toți cei care ne urmăresc să intre acolo.

Cu siguranță, elementele prezente pe site sunt extrem de utile și am să vă spun sincer că și eu am învățat la rândul meu, colaborând cu Poliția și cu DNSC, multe dintre tacticile pe care ar trebui să le folosim pentru a ne proteja în fața unor provocări din ce în ce mai complexe.

Sunt curios, dați-mi exemplu de un lucru pe care l-ați învățat, că-mi imaginam că directorul executiv al Asociației Române a Băncilor nu prea mai are ce să învețe.

În fiecare zi învăț lucruri, fie că vorbim de tacticile acestea împotriva fraudelor, de noi proiecte de lege, de proiecte de directive sau de aspecte pe care le desfășoară colegii mei în alte departamente din bănci. Fiecare zi este pentru a învăța. Cu siguranță sunt elemente foarte pertinente pe care dacă le cunoaștem cum să ne protejăm, ne ajută în a ne dezvolta activitatea, fie personală, fie profesională, fără să avem incidente. În ziua de astăzi, acest site sigurantaonline.ro. este poate cea mai bună bază de informații cu privire la toate provocările care pot să apară în zona asta de fraudă și e bine să venim cu acele măsuri antifraudă.

Cursuri e-learning

Phishingul este cel mai cel mai întâlnit, dar mai nou, fraudele cu investiții, cu promovarea să cumperi acțiuni la diverse companii, sunt destul de des întâlnite. Și să știți că sunt și oameni care cad în această capcană. Ce trebuie să știe românii, apropo de protecția lor în zona online, că nu trebuie să dea niciodată date personale, date care privesc accesul la internet și mobile banking sau datele care se găsesc pe fața și pe spatele cardului. Dacă vreodată au nevoie să facă plăți pe site-uri, trebuie să se asigure că acel site este unul securizat și întotdeauna să se afle într-o rețea foarte bine securizată, nu să facă plăți atunci când sunt conectați la rețele WiFi publice. Trebuie o atenție mult mai mare la detalii, indiferent că ne sunt cerute date de actualizare a contului. Trebuie să știe că niciodată banca nu cere să-și actualizeze pe un link datele personale.

Sunt atâtea tipologii de fraude încât îmi ia destul de mult timp să vă spun la fiecare în parte ce ar trebui să facă și ce n-ar trebui să facă. Însă de asta îi și îndrum să le urmărească pe sigurantaonline.ro, unde vor găsi multe informații, inclusiv legate de cursuri online pe care le-am lansat relativ recent.

Spuneați așa, elevii vor fi vizați, populația generală și operatorii economici. Profesorii care învață elevii intră în categoria asta?

Sigur că da! Intră la persoanele pentru care noi, din fericire, deja avem programe concepute și mă bucur că m-ați întrebat. În 2021, România a introdus cu caracter obligatoriu o materie de educație financiară, se numește Educație socială. Acolo sunt toate conceptele pe care elevii de clasa a 8-a au nevoie să le cunoască pentru a utiliza în siguranță toate produsele și serviciile. Tot în 2021, am acreditat un curs la Ministerul Educației pentru formarea profesorilor care predau elevilor de clasa a 8-a. Este un curs care funcționează, am ajuns la ediția 23 deja, în 2 ani de zile. În paralel cu acest curs, avem altul demarat în anul 2018, tot pentru profesori. Însă este pentru profesori care predau materia opțională de educație financiară, pentru că ea este obligatorie doar la clasa a 8-a, pentru clasele 1-12 este opțională. Și atunci profesorii pot să se înscrie fie la cursul acesta de pregătire pentru materia opțională de educație financiară, iar dacă predau la clasa a 8-a, se pot înscrie la cel de-al 2-lea curs. Ambele sunt cu titlu gratuit, fiind suportate de noi, de comunitatea bancară. Formatorii de profesori pentru cursul la clasa 8-a sunt profesori de economie din liceele din București.

Spuneți-mi un lucru legat de elevi. Ați observat că elevii vor să învețe lucruri legate de bani sau sunt mai degrabă dezinteresați? Ce anume îi interesează?

V-aș invita să participați alături de noi la sesiunile de pregătire pe care le avem alături de elevi. Acolo iau cursul real al nevoilor lor și avem tactici pe diferite grupe de vârstă. În mod special, cei care au o vârstă mai fragedă și nu au încă bagajul de informații format sunt ca un burete. Acești copii sunt dornici să afle detalii despre ce înseamnă o bancă, cum funcționează o bancă, la ce mă ajută pe mine să-mi depozitez banii la bancă, pentru ce-mi trebuie și cum pot utiliza un credit, cât de util îmi este cardul și care sunt măsurile de siguranță ș.a.m.d. Absorb informația exact ca un burete.

Cărăuși de bani

Cei mai mari de la liceu cunosc deja foarte multe informații, în mod special pe zona de carduri. Au bagajul de informații deja format, în mare măsură. Dar sunt dornici să afle spre exemplu de fenomenul de „cărăuși de bani”. În momentul în care le spui de „cărăuși de bani”, imediat devin foarte interesați de ce înseamnă. Oare eu pot să ajung cărăuș de bani? Ce se întâmplă? Ajungem cumva în zona penală? Întotdeauna noi, ca formatori, suntem interesați să ne stabilim tehnica prin care să ajungem la ei.

E foarte important că cei care lucrează în sistemul bancar au posibilitatea să le dea informația, tocmai de asta noi încercăm să ajungem direct la elevi. Dar cel mai sigur ajung profesorii, și tocmai de asta suntem în contact direct cu profesorii pentru a le transmite informația, ca mai departe să poată să fie furnizată elevilor.

Dacă părinții nu sunt mulțumiți de felul în care școala predă noțiuni de educație financiară, ce pot face pe cont propriu? Ce pot face dacă, nu știu, profesorul nu e interesat de chestia asta, dar părintele vrea să-și educe copilul?

Un prim sfat ar fi să intre pe site-ul nostru educatiefinanciara.info, ce cuprinde multe informații legate de educația financiară. Să intre pe site-ul nostru sigurantaonline.ro, unde spuneam că sunt informații de natură digitală și inclusiv cursurile de formare pe zona digitală. Pe site-ul educatiefinanciara.info avem un manual pentru utilizatorul de servicii financiare. La momentul la care am lansat acest manual, în 2018, a fost o premieră în România, pentru că cuprinde 21 de entități și acoperă toată piața financiară – informații din zona bancară, din zona pieței de leasing, piața de asigurări, piața de capital și de pensii private. Părinții pot să-și ia astfel de informații din cele trei surse pe care le-am amintit: sigurantaonline.ro, educatiefinanciara.info și manualul de educație financiară. Și dacă doresc să participăm la cursurile pe care le-ar pune la dispoziția elevilor la clase, profesorii se pot adresa direct, fie nouă, la Asociația Română a Băncilor, putem fi găsiți foarte ușor pe site, fie la Institutul Bancar Român, care este unul dintre colaboratorii noștri foarte apropiați în domeniu. Astfel, putem organiza cursuri de formare atât pentru profesori, cât și pentru elevi, cu titlu gratuit întotdeauna.

Articol susținut de ARB