OpenAI și-a prezentat viziunea pentru viitorul lumii: 4 zile de muncă, fonduri publice de investiții și o idee mai veche a lui Bill Gates

Pe măsură ce guvernele încearcă să gestioneze impactul economic al inteligenței artificiale (AI), compania OpenAI a publicat un set de propuneri de politici care conturează modul în care bogăția și munca ar putea fi remodelate într-o „eră a inteligenței”, relatează TechCrunch.

Ideile combină mecanisme asociate în mod tradițional stângii politice – precum fondurile publice de investiții și extinderea sistemelor de protecție socială -, cu un cadru economic fundamental capitalist, bazat pe piață.

TechCrunch notează că propunerile OpenAI sunt, în esență, o listă de dorințe – o declarație publică menită să îi ajute pe oficialii aleși, investitori și publicul să înțeleagă modul în care compania evaluată la 852 de miliarde de dolari vede transformarea lumii într-o epocă în care inteligența artificială schimbă munca și economia.

Propunerile au fost publicate pe fondul unei anxietăți tot mai mari legate de AI, alimentată de temeri privind pierderea locurilor de muncă, concentrarea bogăției și extinderea centrelor de date în Statele Unite și alte țări.

Cadrul propus de OpenAI se concentrează pe trei obiective declarate: distribuirea mai largă a prosperității generate de AI, construirea unor mecanisme de protecție pentru reducerea riscurilor sistemice și asigurarea unui acces larg la capacitățile AI, astfel încât puterea economică și oportunitățile să nu devină excesiv de concentrate.

Compania condusă de Sam Altman avertizează că veniturile din muncă vor scădea la nivel global

OpenAI propune mutarea poverii fiscale de pe muncă pe capital. Compania nu specifică o cotă de impozitare a corporațiilor, dar avertizează că creșterea economică alimentată de AI ar putea eroda baza fiscală care finanțează programele de asistență socială, pe măsură ce profiturile companiilor, iar impozitele din impozitarea muncii scad.

„Pe măsură ce AI remodelează munca și producția, structura activității economice se poate schimba – crescând profiturile corporative și câștigurile de capital, putând totodată reduce dependența de veniturile din muncă și taxele pe salarii”, a scris OpenAI.

OpenAI menționează și posibilitatea unei taxe pe roboți, idee propusă de Bill Gates încă din 2017. Aceasta presupunea ca robotul să plătească același nivel de taxe în sistem precum omul pe care îl înlocuiește.

Documentul include și o propunere de creare a unui Fond Public de Investiții, care să ofere americanilor o participație automată în companiile și infrastructura AI, chiar dacă nu sunt investitori pe piața bursieră. Orice randamente ar urma să fie distribuite direct cetățenilor.

OpenAI propun un sistem nou de protecție socială pentru angajați

Mai multe dintre propunerile OpenAI sunt orientate către muncă, inclusiv una care prevede subvenționarea unei săptămâni de lucru de patru zile fără reducerea salariului – o idee în linie cu promisiunile industriei tehnologice că AI va oferi oamenilor un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.

OpenAI mai sugerează ca firmele să crească contribuțiile la pensii, să acopere o parte mai mare din costurile de sănătate și să subvenționeze îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice.

TechCrunch subliniază că este notabil că OpenAI prezintă aceste măsuri ca responsabilități ale companiilor, nu ale statului, lăsând în afara discuției persoanele afectate de automatizare. „Dacă automatizarea îți elimină locul de muncă, odată cu el pot dispărea și asigurarea medicală subvenționată de angajator și contribuțiile la pensie”, subliniază site-ul specializat în tehnologie.

Totuși, OpenAI propune separat și conturi de beneficii portabile, care să însoțească lucrătorii între diferite locuri de muncă, însă acestea ar depinde în continuare de contribuțiile angajatorilor sau ale platformelor și nu ajung până la o acoperire universală susținută de stat, care ar proteja cu adevărat persoanele complet înlocuite de AI.

Un mecanism de siguranță pentru ținerea inteligenței artificiale sub control

OpenAI recunoaște că riscurile reprezentate de evoluția AI nu vizează doar pierderea locurilor de muncă, printre alte pericole numărându-se utilizarea abuzivă de către guverne sau actori rău intenționați și posibilitatea ca sistemele să funcționeze în afara controlului uman. Pentru a reduce aceste amenințări, compania propune planuri de izolare pentru AI periculoasă, noi organisme de supraveghere și măsuri de protecție țintite împotriva utilizărilor cu risc ridicat, precum atacurile cibernetice și amenințările biologice.

Însă, odată cu aceste mecanisme de protecție, vin și propunerile de creștere economică, inclusiv extinderea infrastructurii energetice pentru a susține cererea de energie a AI și accelerarea dezvoltării infrastructurii AI prin subvenții, credite fiscale sau participații de capital.

OpenAI afirmă că AI ar trebui tratată ca un serviciu de utilitate publică și, în acest sens, propune ca industria și guvernele să colaboreze pentru a se asigura că AI rămâne accesibilă și disponibilă pe scară largă, nu controlată de doar câteva companii.

OpenAI și-a publicat propunerile la șase luni după ce compania rivală Anthropic a publicat propriul plan de politici, care prezenta o serie de răspunsuri posibile la perturbările generate de AI.

„Intrăm într-o nouă fază a organizării economice și sociale, care va remodela fundamental munca, cunoașterea și producția”, a scris OpenAI în noul document. Potrivit companiei, acest lucru necesită „o nouă agendă de politică industrială care să asigure că superinteligența aduce beneficii tuturor”.

OpenAI și-a schimbat obiectivul anul trecut

Compania a fost fondată ca organizație non-profit, pe premisa că AI trebuie să aducă beneficii întregii umanități. Anul trecut, a devenit o companie cu scop lucrativ, schimbare care i-a determinat pe critici să se întrebe dacă misiunea declarată este compatibilă cu nevoia de creștere și cu obligațiile față de acționari.

Compania a invocat perioade anterioare de transformări economice majore, precum Epoca Industrială, subliniind că noi mișcări economice și financiare, precum „New Deal”-ul adoptat de SUA în anii 1930, au asigurat că „creșterea s-a tradus în oportunități mai largi și securitate mai mare” prin „crearea de noi instituții publice, protecții și așteptări privind ceea ce ar trebui să ofere o economie echitabilă, inclusiv protecția muncii, standarde de siguranță, rețele de protecție socială și acces extins la educație”.

„Tranziția către superinteligență va necesita o formă și mai ambițioasă de politică industrială, una care reflectă capacitatea societăților democratice de a acționa colectiv, la scară largă, pentru a-și modela viitorul economic astfel încât superinteligența să aducă beneficii tuturor”, a scris OpenAI.

Propunerile pot fi consultate integral în documentul publicat pe site-ul companiei.

FOTO articol: Ekkasit919 / Dreamstime.com.