Cine sunt noii șefi ai marilor parchete, numiți de către Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, miercuri seară, că a semnat decretele numirile la conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Astfel, Nicuşor Dan a semnat următoarele decrete de numire:
- Cristina CHIRIAC – funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Marius VOINEAG – funcția de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Ioan-Viorel CERBU – funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
- Marinela MINCĂ – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Marius-Ionel ȘTEFAN – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Codrin-Horațiu MIRON – funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
- Alex-Florin FLORENȚA – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
Şeful statului a precizat că a respins semnarea decretului pentru numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, adjunct la DIICOT.
„După acest moment, așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii lor este o dinamizare a activității parchetelor, pentru a răspunde așteptărilor românilor. Românii văd corupție. (…) De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. Drogul este un fenomen social extrem de nociv, care afectează tot mai mulți români. Evaziunea fiscală afectează bugetul statului”, a declarat președintele, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.
„Am așteptarea de la cei trei procurori șefi numiți azi să comunice cu procurorii din subordine și să comunice în spațiul public toate deficiențele pe care le întâmpină procurorii în activitate. Am un mesaj pentru corpul procurorilor, pentru că să fii procuror e o meserie de vocație. Te faci procuror pentru că vrei să elimini infracționalitatea, care afectează viața semenilor tăi. Sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari, care sunt apăsați de mii de dosare și care nu mai au timpul necesar să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate”, a precizat Nicușor Dan.
Cristina Chiriac
Cristina Chiriac conducea DNA Iași din 2022, unde, în ultimul an, cei 8 procurori au întocmit 3 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Ea a avansat rapid, în 2015, la DIICOT și apoi DNA, după cinci ani de activitate la parchetele de pe lângă judecătoriile din Bârlad și Vaslui. Totodată, ea a fost acuzată că a ținut la sertar înregistrările care surprindeau abuzurile sexuale ale fostului episcop de Huși.
Cristina Chiriac a fost numită procuror de președintele Traian Băsescu în anul 2012, debutând la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad.
După trei ani de activitate la parchetele locale din Bârlad și Vaslui, în 2015, ea a făcut un salt direct la DIICOT, structura teritorială din Vaslui.
În ierarhia profesională, următorul parchet în grad al unui procuror este cel de pe lângă Tribunal. Cristina Chiriac nu a activat niciodată la un parchet de pe lângă tribunal.
După ce a ajuns la DIICOT, în același an 2015, Cristina Chiriac a fost delegată la DNA, serviciul teritorial Iași.
Cristina Chiriac a fost acuzată că în 2017, atunci când a instrumentat un dosar de șantaj, în care victimă era fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă, ea nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar și nu a disjuns cauza către parchetul care avea competentă în soluționarea faptelor de abuz sexual.
Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă după trei ani, în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.
Împotriva Cristinei Chiriac, a fost depusă o plângere de către un fost polițist judiciar din cadrul DNA Iași, care o acuza de omisiunea sesizării și favorizarea infractorului, însă fără nicio urmare.
Marius Voineag
Marius Voineag a fost, în ultimii trei ani, procurorul-șef al DNA.
Voineag și-a început mandatul la DNA spunându-le procurorilor din subordine că vrea să transforme instituția într-un DNA 2.0, care luptă cu marea corupție, după cum dezvăluia procuroarea Laura Deriuș într-un interviu pentru HotNews, în care a vorbit despre presiunile asupra procurorilor anticorupție care instrumentau cauze sensibile, cu suspecți influenți.
A fost acuzat chiar din interior că a vrut să dețină controlul anchetelor procurorilor din subordine, dând un ordin la scurt timp după preluarea mandatului prin care le cerea să-i fie comunicate măsurile de supraveghere tehnică din toate dosarele, inclusiv ordonanțele – practic momentul zero al anchetelor – după cum a dezvăluit un alt procuror pentru HotNews. Ordinul a fost comunicat procurorilor din toate structurile terioriale, nu doar din cea centrală.
Voineag a invocat că a acționat legal, dând exemplul Laurei Codruța Koveși, care ar fi dat un ordin similar în timpul mandatului ei la DNA. Adresa semnată de Kovesi era adresată doar secțiilor din structura centrală și viza comunicarea doar a adresei de înaintare administrative, nu ordonanțele, după cum a arătat un comunicat de DNA către HotNews.
Ioan-Viorel Cerbu
Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor.
În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.
În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi a fost numit adjunctul procurorului șef.
Într-un interviu acordat recent jurnalistei Sorina Matei, Marius Voineag a avut numai cuvinte de laudă la adresa procurorului Cerbu, indicându-l ca fiind unul dintre cei mai experimentați procurori DNA.
Ioan Viorel Cerbu a fost procurorul care a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.
Procurorul Cerbu are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere. În 2024, a raportat datorii în cuantum total de 50.000 de lei și 27.622 de euro, iar în conturile de economii: 30.905 lei. În 2023, Ioan Viorel Cerbu a încasat salarii și drepturi restante în valoare totală de 382.843 lei.
Alex Florența
Începând din 2023, Alex Florin Florența a fost procurorul general al României
Alex Florența a fost considerat un procuror general discret, fostul judecător Cristi Danileț afirmând că „nu a fost o voce suficient de puternică” pentru Ministerul Public.
„Florența este un procuror de care nu s-a știut înainte să își înceapă mandatul și nu se va mai vorbi după terminarea mandatului”, a declarat Dănileț pentru G4Media.
A existat însă un episod în care procurorul general Florența a avut voce puternică, însă a fost pus rapid la punct de CSM. S-a petrecut anul trecut, cu ocazia bilanțului DIICOT, când a criticat ce se întâmplă cu anumite dosare în instanță.
Florența a afirmat atunci că „asistăm la soluţii ale instanţelor de la suprinzătoare la apoplexice şi la o reconfigurare de practică judiciară şocantă»”.
Secția pentru judecători a CSM a reacționat rapid, spunând că aceste reprezintă „un atac inadmisibil la independenţa judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzelor penale” și a stabilit că a încălcat independența magistraților prin afirmațiile publice.
Mandatul lui Alex Florența a fost marcat de lipsa unor investigații privind faptele de corupție din justiție. Mutarea competenței anchetării infracțiunilor săvârșite de magistrați la Parchetul General a fost urmată de prăbușirea unor rezultate.
„Nu poate fi verosimil că a dispărut corupția”, au remarcat membrii Secției pentru procurori din CSM la interviurile procurorilor care candidează la conducerea marilor parchete, fiind întrebați dacă susțin revenirea la DNA a competenței pe dosarele cu infracțiuni săvârșite de magistrați.
Sub mandatul lui Alex Florența, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, în timp ce în perioada în care competența a aparținut DNA au fost trimiși în judecată aproximativ 160 de magistrați.
Marinela Mincă
Din ianuarie 2024, Marinela Mincă a fost procuror-şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Marius-Ionel Ștefan
Marius-Ionel Ștefan a fost procurorul-șef al DNA Pitești din aprilie 2022.
Codrin-Horațiu Miron
Codrin-Horațiu Miron a fost, până acum, șeful structurii Timișoara a DIICOT.
Procurorul Miron are o vechime în sistem de 29 de ani. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, iar de-a lungul anilor a condus structuri ale DIICOT Arad și Timișoara.
Procurorul Miron deține două apartamente în Arad și două autoturisme, cumpărate în 2022 și 2024. În ultima declarație de avere, a raportat economii însumând 29.000 lei și 237.697 lei fonduri de investiții, iar la capitolul datorii 70.000 de euro și 49.000 lei.
În 2023, Codrin Horațiu Miron a câștigat 350.000 din salarii și 9.000 de lei din activitatea didactică prestată la Institutul Național al Magistraturii, respectiv Universitatea Babeș Bolyai, acolo unde șeful DIICOT Timișoara a obținut în 2020 titlul de doctor.
Gill-Julien Grigore-Iacobici, respins de Nicușor Dan
Gill Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a fost una dintre cele două propuneri ale ministrului Justiției pentru funcția de procuror șef-adjunct la DIICOT. În trei declarații de avere a scris că a primit donații din partea socrilor – de exemplu, în 2024, a primit o donație de 420.000 de lei, echivalentul a 84.000 de euro. Soacra lui este una dintre cele mai bogate primărițe din țară.
În propunerea de numire, ministrul Radu Marinescu a indicat, în cazul lui Gill Julien Grigore-Iacobici, că are „o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere”.
Legăturile de familie ale lui Gill Julien Grigore-Iacobici au atras însă atenția.
Soacra sa, Gabriela Iacobici, este unul dintre cei mai longevivi primari PSD din județul Constanța, conducând comuna Grădina din anul 2008. Gabriela Iacobici este și unul dintre cei mai bogați primari din România. Snoop a dezvăluit că ea deține peste 3.000 de hectare de teren agricol în județul Constanța.
Soția procurorului Grigore-Iacobici, Sonia, și socrul său, Ioan Iacobici, au fost condamnați definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.
Cei doi au fost acuzați de DNA de folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prejudiciul adus Ministerului Agriculturii a fost evaluat la 2 milioane de lei.
După ce dosarul a fost strămutat de la Constanța la Galați, Ion Iacobici și fiica sa au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare.