Hoții care comit jafuri la muzeele din Europa și-au schimbat strategia. Exemplul tezaurului dacic

Europol afirmă că hoții de opere de artă din Europa comit jafuri tot mai violente, concentrându-se asupra aurului și bijuteriilor, iar bandele specializate au fost înlocuite de oportuniști recrutați ad-hoc prin intermediul rețelelor sociale, relatează Reuters.

Europol a declarat că jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, a fost un exemplu elocvent al acestor schimbări întrucât hoții i-au amenințat pe paznici și pe vizitatori și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro, printre care și tiara împărătesei Eugénie.

Agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene a arătat într-un nou raport că în ultimii doi ani hoții de opere de artă și-au îndreptat atenția către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale care oferă profituri mai mari.

Prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale se orientează către acest metal considerat un activ de refugiu. London Bullion Market Association, care supraveghează centrul londonez de tranzacționare a aurului pe piața extrabursieră, a avertizat că „pe măsură ce prețurile aurului ating niveluri istorice, cresc și fluxurile ilicite și distorsiunile pieței”.

Europol a declarat: „Infractorii pătrund în clădiri și sparg vitrinele folosind unelte precum barosuri, topoare, răngi și, în unele cazuri, explozibili”. De altfel, explozibili au fost folosiți și de către hoții care au furat brățările dacice și Coiful de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda în ianuarie anul trecut.

Alte diferențe observate de polițiști în jafurile comise la muzee

În timp ce bandele tradiționale foloseau „înșelăciunea și discreția”, aveau un lider central și competențe specializate, furturile recente au fost comise de grupuri descentralizate, formate ad-hoc din oportuniști interesați de profit, recrutați prin intermediul rețelelor sociale în baza unui model de „infracțiune ca serviciu”, mai afirmă Europol.

Instituția a adăugat că hoții vizează tot mai mult obiecte din aur, de la pepite și monede până la bijuterii.

„Metalele prețioase pot fi topite cu ușurință, fără a lăsa urme pentru autoritățile de aplicare a legii, facilitând astfel vânzările ilicite în cadrul procesului de valorificare a bunurilor furate. Pietrele prețioase din bijuterii, pe de altă parte, pot fi îndepărtate cu ușurință și vândute ulterior”, se arată în raport.

Agenția Reuters amintește în acest sens tocmai de exemplul jafului tezaurului dacic din Olanda și amintește că artefactele României au fost recuperate ulterior și aduse înapoi în țară, dar că una dintre brățări este încă dată dispărută.

Europol a remarcat, de asemenea, o creștere a furturilor de artefacte antice chinezești din porțelan, precum vasele din perioada dinastiei Ming, din cauza cererii ridicate.