Cu ce înlocuiește Complexul Energetic Oltenia centralele pe cărbune închise / În ce stadiu se află proiectele de energie cu trei companii foarte mari
Complexul Energetic Oltenia va înlocui centralele pe cărbune, până în 2029, cu parcuri fotovoltaice, centrale pe gaze și capacități de stocare a energiei, a transmis compania la solicitarea HotNews. Compania s-a angajat inițial, în fața Comisiei Europene, să închidă centralele pe cărbune până în acest an, primind miliarde de euro în acest scop. Au fost închise doar o parte dintre ele fără a fi înlocuite cu nimic, iar România a solicitat, pe mai multe căi, o amânare de trei ani pentru implementarea planului. Proiecte pentru noi capacități există, însă nu au fost finalizate.
- HotNews a solicitat companiei să explice în ce stadiu se află aceste proiecte și întreg procesul de renunțare la energia pe cărbune.
România s-a angajat să închidă centralele, în contextul în care energia pe cărbune este scumpă și poluantă. Angajamentul a fost făcut în baza unui plan de restructurare conceput în 2020. Ulterior a devenit jalon în PNRR care prevedea renunțarea la energie pe cărbune până în august 2026.
CCR va decide soarta centralelor
Până acum au fost închise șase centrale din zece, fapt care a stârnit polemici politice, pe motiv că acestea au fost retrase din sistem înainte de a fi înlocuite cu noi capacități de producție. PSD a cerut, la începutul lunii august, în contextul deficitului de energie cauzat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă, redeschiderea centralelor pe cărbune deja închise.
PSD a introdus, pe 5 august, un amendament la Legea decarbonizarii prin care să nu mai fie permisă închiderea altor centrale până nu sunt înlocuite cu noi capacități de producere a energiei. Legea a trecut de Parlament cu sprijinul AUR.
Comisia Europeană a reacționat spunând că va analiza dacă legea afectează îndeplinirea jalonului PNRR, potrivit TVR.
Pe 26 august, președintele Nicușor Dan a trimis legea la CCR printr-o sesizare de neconstituționalitate, invocând riscul iminent de blocare a cererilor de plată 5 și 6 din PNRR.
Planul de restructurare presupunea înlocuirea centralelor pe cărbune cu 8 parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, și dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.
Amânare cu trei ani. Ce prevede planul modificat
Comisia Europeană a aprobat, în 2022, un ajutor de stat de 2,6 miliarde euro pentru restructurare. Cea mai mare parte din acest ajutor a fost primit de Complexul Energetic Oltenia, însă nu au fost înregistrate progrese legate de restructurare.
Complexul Energetic Oltenia a cerut Comisiei Europene, la finalul anului trecut, să accepte amânarea închiderii unor centrale până în 2029. Bruxelles-ul a anunțat în februarie 2026 deschiderea unei investigații aprofundate pentru a analiza cum este pus în aplicare planul de restructurare.
În august 2026, invocând deficitul de energie cauzat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă, România a insistat în fața Comisiei să accepte amânarea inchiderii centralelor.
Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia prevede menținerea în funcțiune a patru grupuri energetice, împreună cu perimetrele miniere aferente, până la sfârșitul anului 2029, a precizat compania la solicitarea HotNews.
„Calendarul revizuit are în vedere menținerea în funcțiune, până la sfârșitul anului 2029, a celor patru grupuri energetice și a perimetrelor miniere aferente, până la punerea în funcțiune a noilor capacități de producere și stocare a energiei”, arată compania.
Stadiul implementării planului revizuit este transmis Comisiei Europene prin rapoarte semestriale. CE Oltenia precizează că aceste rapoarte conțin și informații confidențiale și includ măsuri tehnice și tehnologice, organizatorice și manageriale, de protecție a mediului și financiare.
CE Oltenia operează în prezent patru grupuri energetice, cu o putere instalată totală de 1.320 MW: trei la S.E. Rovinari și unul la S.E. Turceni.
Compania precizează că, până în prezent, au fost retrase din funcțiune șase grupuri: grupul nr. 3 de la Rovinari, grupurile nr. 3, 4 și 7 de la S.E. Turceni și grupurile nr. 7 și 8 de la S.E. Ișalnița.
Potrivit CE Oltenia, cele patru grupuri rămase în funcțiune vor fi menținute până la sfârșitul anului 2029, în paralel cu perimetrele miniere aferente.
Investigația Comisiei Europene: CE Oltenia spune că este prematură estimarea unui risc de restituire
La 27 februarie 2026, Comisia Europeană a emis o decizie prin care a inițiat o procedură oficială de investigare.
CE Oltenia spune că declanșarea investigației aprofundate este o etapă procedurală în evaluarea planului de restructurare modificat notificat de România.
„Astfel, o eventuală obligație de recuperare poate interveni numai în condițiile și în limitele stabilite printr-o decizie a Comisiei Europene. În acest moment, cuantificarea unui risc de restituire integrală sau parțială ar fi prematură”, precizează compania.
Complexul Energetic Oltenia afirmă că furnizează, împreună cu autoritățile române, informațiile solicitate în cadrul investigației.
„Între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai statului român există un dialog continuu, în vederea evaluării Planului de restructurare actualizat și a adaptării măsurilor propuse la situația actuală a CE Oltenia și la necesitățile privind asigurarea securității energetice”, se arată în răspuns.
Opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate totală de circa 735 MW
Planul de restructurare prevede realizarea a opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate instalată totală de aproximativ 735 MW, și a două centrale electrice pe gaze naturale, de tip CCGT, cu o capacitate totală de aproximativ 1.325 MW.
Proiectele sunt dezvoltate prin societăți mixte înființate de CE Oltenia împreună cu partenerii privați selectați, OMV Petrom, Tinmar Energy și Alro.
Patru parcuri fotovoltaice cu OMV Petrom
Patru dintre parcurile fotovoltaice sunt dezvoltate în parteneriat cu OMV Petrom, la Rovinari, Tismana 1, Tismana 2 și Ișalnița.
Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 455 MW, iar lucrările se află în curs de implementare. Potrivit CE Oltenia, gradul fizic de realizare este cuprins între 15% și 20%.
Termenul estimat pentru punerea în funcțiune a celor patru parcuri este mai 2027.
Alte patru parcuri sunt în parteneriat cu Tinmar Energy
Celelalte patru proiecte fotovoltaice sunt localizate la Rovinari, Turceni, Pinoasa și Bohorelu și au o capacitate totală de aproximativ 280 MW.
„Contractele pentru executarea lucrărilor au fost semnate în luna august 2026 cu asocierea de operatori economici declarată câștigătoare”, precizează CE Oltenia.
Compania arată că, începând din septembrie 2026, este prevăzută elaborarea documentației tehnice necesare executării lucrărilor. Punerea în funcțiune este estimată pentru decembrie 2027.
Centrala pe gaze de la Turceni: circa 475 MW, proceduri de achiziție în desfășurare
Proiectul centralei electrice de tip CCGT de la Turceni este dezvoltat de CE Oltenia împreună cu Tinmar Energy și prevede un grup pe gaze naturale cu o capacitate de aproximativ 475 MW.
Procedura de achiziție a lucrărilor este în derulare, aflându-se în etapa evaluării ofertei de calificare.
În Planul de restructurare actualizat, termenul propus pentru punerea în funcțiune este decembrie 2029.
Proiectul de la Ișalnița, dezvoltat în parteneriat cu ALRO, înlocuit cu un sistem de stocare în baterii
Planul inițial prevedea la Ișalnița o centrală pe gaze de aproximativ 850 MW. Procedura de achiziție pentru realizarea proiectului a fost însă anulată de două ori, întrucât nu a fost depusă nicio ofertă.
În aceste condiții, CE Oltenia spune că a început demersurile pentru înlocuirea centralei cu o instalație de stocare a energiei electrice în baterii.
„Este în desfășurare procedura de achiziție a studiului de fezabilitate”, precizează compania.
Prin Planul de restructurare actualizat, notificat Comisiei Europene, pentru punerea în funcțiune a instalației de stocare a fost propus termenul septembrie 2029.
CE Oltenia precizează că investițiile prevăzute în planul inițial nu au fost abandonate, însă proiectul centralei de la Ișalnița a fost reevaluat după cele două proceduri de achiziție fără ofertanți.
CE Oltenia nu ia în calcul schimbarea partenerilor
Proiectele sunt derulate prin societăți mixte constituite cu OMV Petrom, Tinmar Energy și Alro.
Întrebată dacă există blocaje în aceste parteneriate și dacă ia în calcul schimbarea partenerilor sau restructurarea proiectelor, compania răspunde că nu are în vedere o astfel de măsură.
„Nu există blocaje în desfășurarea activității societăților constituite pentru implementarea acestor proiecte, iar Complexul Energetic Oltenia nu ia în calcul schimbarea partenerilor”, afirmă compania.
CE Oltenia precizează că întreprinde demersurile legale necesare pentru sprijinirea societăților de proiect în implementarea investițiilor.
Investițiile sunt derulate prin societăți de proiect și finanțate inclusiv prin Fondul pentru Modernizare
Compania nu a răspuns care este valoarea totală a investițiilor realizate până în prezent în cadrul planului.
CE Oltenia susține că investițiile sunt derulate prin societățile de proiect înființate împreună cu partenerii selectați, iar cheltuielile sunt evidențiate în situațiile financiare ale acestor societăți.
Pentru finanțarea proiectelor au fost încheiate contracte prin Fondul pentru Modernizare între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate contractantă, și societățile de proiect, în calitate de beneficiari ai finanțărilor și entități responsabile de implementarea investițiilor.
În cazul proiectelor dezvoltate împreună cu OMV Petrom, societățile de proiect au accesat fonduri pentru plata avansurilor prevăzute în contractele încheiate cu antreprenorii generali.
„Pe măsura avansării proiectelor și a încheierii contractelor pentru realizarea celorlalte investiții, societățile de proiect vor accesa noi sume din Fondul pentru Modernizare, în conformitate cu prevederile contractelor de finanțare semnate cu Ministerul Energiei”, precizează CE Oltenia.
Peste 11,2 miliarde de lei cheltuiți pe certificatele de emisii în perioada 2021-2025
Una dintre cele mai mari costuri asociate producției de energie pe cărbune este reprezentată de certificatele de emisii de CO₂. Acesta este motivul pentru care energia pe cărbune este cea mai scumpă, după cum arăta anul trecut Ministerul Energiei la solicitarea HotNews.
CE Oltenia precizează că achiziționează și restituie certificatele în funcție de obligațiile aferente fiecărei instalații și de cantitățile de emisii verificate. Costul este influențat de producția de energie electrică, volumul emisiilor și prețul certificatelor pe piața europeană.
În perioada 2021-2025, compania a înregistrat cheltuieli totale de peste 11,2 miliarde de lei pentru achiziționarea certificatelor de emisii de CO₂.
Din această sumă, 5,8 miliarde de lei au fost acoperite prin granturi, iar 5,5 miliarde de lei au fost suportate din sursele proprii ale companiei.
Astfel, potrivit datelor furnizate de CE Oltenia, aproape jumătate din cheltuielile cu certificatele de emisii din perioada 2021-2025 au fost suportate din sursele proprii ale societății, în timp ce diferența a fost acoperită prin granturi.
Cum a ajuns Oltenia de la pierderi uriașe pe profit și apoi iar la pierderi
Complexul Energetic Oltenia acoperă în jur de 15% din consumul național de energie. Acționarul majoritar al Complexului Energetic Oltenia este statul român, prin Ministerul Energiei.
Potrivit datelor de pe Termene.ro, până în 2022, compania a înregistrat pierderi uriașe, ajungând până la 1,5 miliarde de lei în 2021.
În urma crizei energetice, când energia s-a scumpit foarte mult, compania a intrat pe profit. Practic, după pierderea uriașă din 2021, CEO a obținut un profit de 3,5 miliarde lei în 2022. În anii următori, când prețurile s-au mai stabilizat, acest profit s-a diminuat, ajungând la 317 milioane lei în 2024.
În 2025, compania a avut o pierdere de 1 miliard de lei.