„Am avut dreptate”: Premierul Letoniei spune că Bruxelles-ul începe în sfârșit să înțeleagă amenințarea Rusiei
Bruxelles-ul începe, în sfârșit, să conștientizeze amenințarea la adresa securității pe care o reprezintă Rusia pentru Uniunea Europeană, a declarat premierul Letoniei, Andris Kulbergs, luni, pentru Euronews.
Declarațiile sale vin la câteva zile după ce o dronă rusească a lovit duminică un tren de pasageri aflat la doar doi kilometri de granița Poloniei și la câteva săptămâni după ce Germania a atribuit Moscovei o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle. Incidentele au determinat reacții rapide din partea oficialilor europeni, care au avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru „o nouă eră a securității europene”.
„Am avut dreptate, nu-i așa? Le-am spus tuturor că asta urma să se întâmple”, a declarat Kulbergs, referindu-se la avertismentele venite din partea statelor baltice, care avertizează de mult timp că o intensificare a activităților ostile ale Rusiei pe teritoriul UE era inevitabilă.
„Cunoaștem ursul pe dinăuntru și pe dinafară, știm ce gândește, cum funcționează. Am fost ocupați (de Rusia, n.r.) timp de 50 de ani. Știm toate trucurile”, a spus el, adăugând că liderii europeni abia acum încep să înțeleagă gravitatea situației.
„Acum ne ascultă toată lumea. Când mă întâlnesc cu liderii (europeni, n.r.), ei înțeleg ceea ce spunem. Nu era deloc așa nici măcar acum doi ani”, a afirmat premierul leton.
Deși premierul nu crede că Rusia va deschide un „al doilea front”, el a avertizat că UE trebuie acum să transforme această conștientizare în acțiuni concrete.
„Cei care se pregătesc pentru ce este mai rău au parte de pace”, a spus Kulbergs.
Letonia face deja mai mult decât îi revine, susține premierul, țara numărându-se printre statele NATO care alocă cele mai mari procente din PIB pentru apărare.
„Ne creștem datoria publică pentru a investi în securitate, pentru că înțelegem amenințările; înțelegem că nu avem altă opțiune. Dar Europa trebuie să facă același lucru. Trebuie să creștem producția și să acordăm prioritate industriei militare”, a declarat el.
Potrivit lui Kulbergs, aceasta este singura modalitate de a face față Rusiei, pe care a descris-o drept un „bătăuș” care nu respectă regulile.
„Un bătăuș înțelege forța, iar asta trebuie să-i arătăm. Forță reală, militari pe teren, investiții în securitatea noastră și să ne arătăm mușchii”, a spus premierul Letoniei.
„Încă furnizăm Rusiei ceea ce îi trebuie pentru a construi rachete cu care să atace Ucraina”
Pentru a descuraja pe deplin Rusia, Bruxelles-ul trebuie, de asemenea, să „se hotărască pe deplin” în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, a spus Kulbergs. „Ucraina este atacată cu rachete balistice, iar Rusia produce mult mai multe astfel de rachete. Și ce conțin acestea? Componente occidentale.”
Bruxelles-ul încearcă să împiedice ajungerea componentelor în rachetele rusești prin impunerea unor restricții stricte la export, însă, cu toate acestea, unele dintre ele continuă să ajungă în Rusia.
Luna trecută, Vladyslav Vlasiuk, comisarul prezidențial al Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a confirmat că în rachetele balistice rusești recuperate au fost găsite componente occidentale. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că Kievul le-a furnizat partenerilor europeni date privind aceste componente.
„Încă furnizăm Rusiei ceea ce îi trebuie pentru a construi rachete cu care să atace Ucraina, iar apoi ajutăm Ucraina cu și mai mulți bani pentru a riposta”, a spus Kulbergs.
Vlasiuk a subliniat necesitatea ca partenerii Ucrainei să oprească aceste livrări, apel susținut și de premierul Letoniei, care a spus că a fost „foarte deschis” în discuțiile purtate cu omologii săi europeni pe această temă.
Dincolo de obținerea sprijinului deplin al liderilor europeni, este esențial ca și opinia publică să înțeleagă riscul pe care îl reprezintă Rusia, a spus Kulbergs, care a devenit premier în luna mai, după ce predecesorul său a demisionat în urma unei dispute privind modul în care au fost gestionate dronele care au pătruns accidental în spațiul aerian al țării.
„Angajamentul deplin nu există, pentru că societățile sunt încă în urmă în ceea ce privește înțelegerea amenințării”, a spus el, explicând că acest lucru se datorează în mare parte rupturii legăturii dintre politicieni și societate.
„Oamenii s-au săturat de bla-bla-ul politic. Oamenii trebuie să audă adevărul, trebuie să li se explice lucrurile simplu și să nu li se ascundă veștile incomode. Atunci oamenii vor înțelege mult mai bine”, a mai spus Kulbergs.