Decizie de ultimă oră a CCR, care a tranșat bătălia de 1 miliard de euro dintre Guvern și ICCJ privind salariile magistraților / Reacția Instanței Supreme

Curtea Constituțională a României a dat dreptate Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, pe tema restanțelor salariale de 1 miliard de euro ale magistraților. CCR a respins sesizarea Guvernului Bolojan.

CCR a anunțat că a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate făcută de Guvernul Bolojan. Inițial, Curtea a anunțat că sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată. Decizia a fost luată cu 6 la 3, potrivit informațiilor Hotnews.

Reacția ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a salutat decizia dată de CCR în disputa cu Guvernul.

„Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj institutional”, au transmis reprezentanții instituției conduse de Lia Savone, într-un comunicat de presă, după aflarea deciziei de la CCR.

ICCJ a mai susținut că „în realitate” sesizare a pus în discuție dreptul de acces la instanță a magistraților.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constitutional”, a adăugat Instanța Supremă.

Remarcând că soluția dată miercuri de CCR a fost luată în unanimitate (decizia nu s-a luat cu unanimitate, ci cu 6 la 3 -n.red), ICCJ a subliniat că judecătorii contituționali „ demonstrează atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”.

Procesul privind plata restanțelor către magistrați continuă la ICCJ, unde este așteptată o decizie definitivă. Termenul în recurs este joi, 8 octombrie.

Ce a contestat Guvernul Bolojan la Curtea Constituțională

Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat CCR în luna iulie pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor,

Disputa financiară a început după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă privind neplata restanţelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

„Am decis în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru?

Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.

În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, a declarat Ilie Bolojan, pe 2 iulie.

El a susținut atunci că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar national”, act ce reprezintă „o ingerință direct” în activitatea executivă a statului.

Cum a început conflictul între Guvern și ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul la sfârșitul lunii martie după ce coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați, aferente anului în curs. Sumele alocate inițial magistraților au fost redirecționate pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile propus de PSD la dezbaterile pe bugetul de stat.

Prim-ministrul interimar a făcut sesizarea la CCR cu o săptămână înainte ca procesul dintre Guvern și Instanța Supremă să înceapă la ICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este așteptată joi, 8 octombrie, să pronunțe o decizie în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor. O decizie a ICCJ în acest dosar a fost amânată de șase ori.

Miza de un miliard de euro

În prezent, statul trebuie să le mai plătească magistraților aproape 5 miliarde de lei, adică aproximativ 1 miliard de euro, potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București.

Tot atunci, Curtea de Apel a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte a susţinut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Recursul pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor l-au formulat împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai este judecat la Instanța Supremă de la începutul lunii iulie de completul format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

Cei trei judecători de la ICCJ care urmează să pronunțe decizia în proces au cerut, în luna septembrie, Consiliului Suprerior al Magistraturii să le apere independența, acuzând o imixtiune fără precedent în actul de justiție.