De ce panica ne determină să facem cumpărături iraționale? Explicații și soluții oferite de Andreea Chitu, psiholog clinician

​Măști, spirt, dezinfectanți, făină, drojdie sunt doar câteva dintre cele mai căutate produse în aceste zile. De ce ne facem provizii și cumpărăm excesiv dacă magazinele alimentare și farmaciile rămân deschise? ”Acest fenomen este universal și valabil în toată lumea”, spune Andreea Chitu, psiholog clinician, psihoterapeut de orientare psihanalitică la MindCare. ”Din păcate el a fost amplificat de toate informațiile vehiculate pe canalele media și a determinat o ‘isterie’ în masă, adică o dezorientare comunitară și o contagiune socială masivă”.

De ce cumpărăm în exces? Ce explicații există?

Cumpărăturile în exces dinaintea declarării în România a „situației de urgență”, cât și după aceea, au la baza mai multe fenomene, dar cel mai important ar fi frica bazală, foarte arhaică, de pierdere a controlului asupra resurselor legate de hrană, de alimentație în general. Acest fenomen este universal și valabil în toată lumea. Din păcate el a fost amplificat de toate informațiile vehiculate pe canalele media și a determinat o ‘isterie’ în masă, adică o dezorientare comunitară și o contagiune socială masivă.

Incertitudinea și nesiguranța determinate de amenințarea percepută sunt alți factori importanți care amplifică această frică bazală.

Ce nevoi ne satisfac cumpărăturile pe timp de criza?

Există o necunoaștere a duratei, a felului în care putem să ne apărăm sau în care putem acționa. În acele momente se activează, ceea ce noi numim în limbaj specific, nevoile bazale ale unei persoane. Abraham Maslow, un psiholog american, a descris ceea ce numim piramida nevoilor umane. În concepţia sa, oamenii sunt caracterizaţi de două mari categorii de nevoi determinate de structura internă a oamenilor. Cele două categorii sunt nevoile de bază şi cele de dezvoltare. A amplasat la baza piramidei împlinirea nevoilor fiziologice de bază. Aceste nevoi bazale cuprind nevoile de hrană, apă și adăpost, fiind descrise ca nevoi de supraviețuire. Fără satisfacerea nevoilor de bază, ființa umană încetează să subziste. Așadar, suntem determinați și tentați să ne asigurăm în primul rând aceste nevoi, argumentându-ne rațional sau irațional (marile lanțuri de magazine ne asigurau de stocul existent) comportamentul și deciziile. Nevoia de siguranță se cere satisfăcută în situația în care o persoană, grup, comunitate se simte amenințată de un pericol real.

Cred că mare parte a comportamentului exagerat a fost determinat de instinctele primare și de lupta pentru resurse. Din păcate el a fost amplificat de toate informațiile vehiculate pe canalele media și a determinat o ‘isterie’ în masă, adică o dezorientare comunitară și o contagiune socială masivă.

A face cumpărături, a cumpăra X lucruri necesare sau posibil necesare ar avea rolul de a stăvili și liniști, parțial desigur, starea de angoasă resimțită intern.

Însă ce mi se pare interesant este și faptul că nu toată lumea a resimțit această angoasa la un nivel ridicat, nu toată lumea a recurs la acest comportament primar exagerat. Noi vedem însă lucrurile din punct de vedere numeric, statistic și suntem tentați să ne raportăm la numărul mare de persoane care au făcut acest lucru.

Faptul că vedem rafturile goale ne influențează să cumpărăm mai mult?

Rafturile goale, dar și coșurile pline ale altor oameni pot fi factori contextuali de contagiune socială și de manipulare indirectă pentru un consum și cumpărături în exces, motivate sau nemotivate rațional.

Cum putem opri impulsul de a cumpăra irațional sau mai mult decât ne trebuie?

Pentru a stopa impulsul acestor cumpărături în exces, cumpărături efectuate într-un mod irațional, trebuie să încercăm în primul rând să ne conștientizăm nivelul personal de angoasă cât și al partenerilor, altor membri ai familiei.

Să încercăm să observăm cât putem mânca într-o zi sau săptămână. Ce nevoi alimentare avem cu adevărat în acest interval de timp.

Să realizăm că ordonanțele au permis efectuarea cumpărăturilor, putem face cumpărături fără să ne fie teamă că nu s-ar mai întâmpla acest lucru oricând ne dorim, avem libertatea de acțiune.

Să luăm în serios toate anunțurile făcute de marile lanțuri de magazine în ceea ce privește asigurarea aprovizionării permanente a magazinelor. Cumpărăturile în exces îi pot destabiliza pe producători, pe proprietarii magazinelor, și să înțelegem că îi putem afecta pe cei care poate au cu adevărat nevoie de un anumit produs, decât să cumpărăm noi 10 pachete din acea categorie cu justificarea “ca să am, ca să fie”.

Apelul la deschidere și flexibilitate, la schimbare și ieșirea din zona de confort în cazul în care nu mai regăsim un anumit produs sau o anumită marcă cunoscută sau preferată. Nu în ultimul rand, apelul la calm, înțelegere, păstrarea unei doze de speranță, de susținere pozitivă și încurajare a celor care se simt mai expuși, mai sensibili sau mai labili în aceste momente speciale.

–-

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolați, dar împreună. Susținut de medici și specialiști, demersul este menit să informeze corect și să ofere suport medical și emoțional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbește despre solidaritate și despre cum putem acționa responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă și prin dedicare, cu empatie și căldură, putem depăși acest impas.

Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiții să fie mai ușoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili și rezilienți în fața provocării cu care ne confruntăm. Învățăm să fim uniți, prezenți unii pentru ceilalți, chiar dacă o facem de la distanță, să ne protejăm pe noi, dar și pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade și pentru că fiecare dintre noi poate face diferența. Dacă crezi că acest articol poate să fie și altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.