Presa în diagonală: Summitul G7: Concluzii și ecouri

Le Monde: Politica externă a lui Donald Trump – atât cât putem să ne dăm seama – este destinată esențialmente, se spune, măgulirii electoratului său. Emmanuel Macron prezintă, de sâmbătă, 25 august, la Biarritz, unde găzduiește G7, o variantă mai subtilă, dar la fel de eficientă a acestei strategii: îndrăzneala și voluntarismul cu care președintele francez animă această reuniune internațională ar trebui, în afara unei situații neprevăzute în a treia și ultima zi a summitului, luni, să-i permită să-și întărească poziția pe scena internă.

Franța deținând în acest an președinția rotativă a G7, dl Macron avea de ales locul și o opțiune privind ordinea de zi pe care o exploatează cât mai bine. Actualitatea l-a servit: trăgând de joi semnalul de alarmă privind drama pădurii amazoniene, el a impus de la început clima ca o prioritate a summitului. Președintele s-a plasat și în prima linie la Biarritz pe trei subiecte deosebit de sensibile în opinia publică franceză: ecologia, liberul schimb și inegalitățile.

Și decizând să le explice direct francezilor la televiziune, în deschiderea și la închiderea G7, politică pe care o duce “în numele lor”, el caută să depășească imaginea de cenaclu închis a acestor summituri diplomatice.

Ce a obținut dl Macron prin această frenezie diplomatică? Deocamdată, nimic decisiv, se poate spune. Dar G7, care se anunța în cel mai rău caz o catastrofă, în cel mai bun caz inutil, s-a transformat într-o reuniune în care liderii au putut dialoga fără ciocniri, inclusiv despre numeroasele lor divergente.

Liderii țărilor emergente au fost asociați acestui club al bogaților. Mai ales, lui Donald Trump i s-a impus o agendă europeană dominată de climă, de Iran, de fiscalitatea internațională. În mai multe dosare, Boris Johnson, neastâmpăratul prim-ministru britanic, a rămas în tabăra europeană. În momentul Brexit, acest lucru nu a trecut neobservat.

Le Figaro: Emmanuel Macron impune Iranul pe agenda G7

Să te implici în dosarul nuclear iranian este egal cu a înainta pe o pasarelă deasupra unei prăpăstii de foc.

Un pas greșit și totul arde. Un cuvânt greșit și fumul urcă, blocând orice nou progres. Asta s-a întâmplat în acest weekend la Biarritz, unde subiectul a dat naștere unei aparente dezordini transatlantice, Donald Trump dezmințind că și-a dat acordul pentru o mediere franceză față de Iran în cadrul G7, scrie le Figaro.

În diplomație, cuvintele, orgoliile și mândriile, chiar și traducerile pot conta uneori mai mult decât faptele.

Dar acestea rămân. Și dacă Emmanuel Macron a recunoscut că nu are “un mandat formal al G7 pentru a discuta cu Iranul”, membrii clubului puterilor democratice au confirmat în timpul cinei, sâmbătă, că împărtășesc în materie aceleași obiective. Nu vor nici un Iran posedând armă nucleară, nici o incendiere a Orientului Mijlociu. Acest acord de consens a fost suficient pentru a provoca o lovitură de teatru la Biarritz, unde șeful diplomației iraniene și-a făcut o apariție surpriză pentru a discuta cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian.

Decizia de a-l invita pe Mohammad Javad Zarif a fost luată de îndată după cină. Dacă G7 nu are vocația să producă decizii, cadrul de discuție pe care îl reprezintă permite clarificarea pozițiilor membrilor săi și uneori realizarea de progrese. În dosarul iranian, în ciuda reacției imediate a lui Donald Trump, care suportă greu ca Emmanuel Macron “să vorbească în numele Statelor Unite”, președintele francez nu numai că a evitat ruptura, dar a făcut posibilă o deblocare a situației.

Emmanuel Macron, care ar vrea să facă din Franța o “putere mediatoare”, își înmulțește de mai multe luni eforturile de a facilita un compromis între Statele Unite și Iran și a evita o inflamare a regiunii. Președintelui american îi sugerează o concesie care ar permite Iranului sufocat de sancțiuni să exporte o vreme petrol. În schimb, el cere Teheranului să respecte din nou termenii acordului de la Viena și să accepte să discute celelalte subiecte de contencios: programul său balistic și activitățile destabilizatoare din Orientul Mijlociu.

Cu un remarcabil simț al apropoului, Emmanuel Macron a folosit G7 pentru a-și convinge partenerii să-i susțină demersul. Această inițiativa se situează “în prelungirea eforturilor președintelui de mai multe luni”, explică o sursă de la Palatul Élysée. Ea urmărește să faciliteze obținerea unei pauze în vederea “dezescaladării” dosarului. Desigur, diplomația franceză, care și-a arogat rolul de mediator, nu este la adăpost nici de un tweet distrugător al lui Donald Trump, nici de o contraofensivă a iranienilor duri.

Îi va trebui mult tact pentru a-și menține traiectoria pe pasarelă. Nu se prevedea, duminică, ca delegațiile iraniană și americană să se întâlnească. Se vede greu a priori cum ar putea propunerile iraniene să-l mulțumească pe Donald Trump, de vreme ce Teheranul refuză să discute despre dreptul său la îmbogățirea /uraniului/ și respinge orice negociere pe programul său de rachete balistice.

USA Today: „Ştiam că va veni”: Donald Trump spune că a fost înştiinţat că diplomatul iranian va sosi la G-7

Luni, președintele Donald Trump a declarat că preşedintele francez Emmanuel Macron l-a anunţat anticipat că şeful diplomaţiei iraniene va fi invitat la reuniunea G-7 a statelor bogate, organizată în sud-vestul Franţei. Surprinzătoarea sosire a ministrului iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, duminică, cea de-a doua zi a summitului de trei zile, a survenit la invitaţia Franţei în pofida gravelor tensiuni dintre SUA şi Iran. Dar Trump a declarat că, pentru el, apariţia lui Zarif nu a fost o surpriză. Trump a spus că Macron l-a informat în legătură cu invitaţia şi i-a cerut aprobarea. „Ştiam tot ce face”, s spus Trump referindu-se la Macron. În timpul şederii în Franţa, Zarif nu s-a întâlnit cu Trump sau cu alţi oficiali ai SUA, dar s-a întâlnit cu Macron. „Am crezut că e prea devreme să ne întâlnim”, a spus Trump. „Am spus că nu vreau să mă întâlnesc acum”.

Întrebat ce se va mai întâmpla după asta, Trump a răspuns: „Să vedem ce se-ntâmplă. Totul e încă foarte nou”. Trump a spus că nu caută să schimbe regimul din Iran. „Căutăm să facem în aşa fel încât Iranul să redevină bogat. S-o ducă bine, dacă vor. Sau pot rămâne cât se poate de săraci… Nu cred că este acceptabil modul în care sunt siliţi să trăiască”. Franţa şi celelalte state membre ale Grupului celor Şapte (G-7) încearcă să salveze acordul nuclear cu Iranul din 2015, semnat de preşedintele Barack Obama. Respectându-şi o promisiune făcută în timpul campaniei electorale, Trump a retras SUA din tratat, anul trecut. Deşi mult trâmbiţată în timpul campaniei, decizia lui Trump a însemnat o ruptură majoră de ceilalţi aliaţi ai SUA.

REUTERS: Preşedintele american se declară optimist în legătură perspectiva unei întâlniri cu omologul său iranian

Preşedintele american, Donald Trump, a declarat că are o presimţire bună în legătură cu Iranul şi că este realistă perspectiva ca o întâlnire cu preşedintele Hassan Rouhani să aibă loc în următoarele săptămâni. „Am o presimţire bună. Ei trebuie să joace bine, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Nu pot face ceea ce au spus că vor face, pentru că, dacă vor face asta, vor înfrunta o forţă foarte violentă. Aşa că eu cred că se vor comporta bine”, a declarat Trump, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul summitului G7 din Biarritz. „Cred că el îşi doreşte să ne întâlnim şi să clarificăm situaţia lor. Eu au mult de suferit”, a adăugat Trump. El a precizat, însă, că nu este de acord ca Iranului să i se ofere compensaţii pentru sancţiunile impuse economiei sale de Washington, de când acesta s-a retras din acordul nuclear din 2015 cu puterile mondiale. Trump a afirmat, totuşi, că numeroase state ar oferi Iranului o linie de credit, pentru a-l ajuta să meargă înainte. „Nu, noi nu plătim. Nu vom plăti”, a spus Trump. „Însă ei ar putea avea nevoie de nişte bani, pentru a putea trece de o perioadă foarte dificilă şi dacă au nevoie de bani – şi aceştia vor fi garantaţi de petrol, care, din punctul meu de vedere, este o garanţie extraordinară, iar ei au mult petrol,însă sunt asiguraţi de petrol – aşa că vorbim despre o scrisoare de credit. Şi va fi, de la numeroase ţări, foarte multe”, a subliniat liderul american, la Biarritz.