Cum a ajuns Primăria Capitalei să-i datoreze 115 milioane de euro omului de afaceri Costică Constanda

Primăria Capitalei trebuie să-i plătească omului de afaceri Costică Constanda circa 115 milioane de euro, potrivit unei sentințe definitive date la începutul săptămânii de Înalta Curte de Casație și Justiție. Banii trebuie plătiți din bugetul primăriei, adică din taxele și impozitele plătite de noi. Cu acești bani s-ar putea face patru pasaje subterane asemănătoare celui de la Piața Sudului sau s-ar putea cumpăra alte 400 de autobuze noi. Cum s-a ajuns aici și de ce a dat Costică Constanda Primăria Capitalei în judecată?

Povestea începe în urmă cu aproape 20 de ani, când omul de afaceri cumpără de la familia Lincaru, foștii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În 2001, a câștigat în instanță dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Băsescu, la vremea respectivă primar general al Capitalei, a hotărât să păstreze Satul și i-a oferit lui Constanda, la schimb, în baza Legii 10/2001, 3,3 hectare în Parcul Bordei.

Constanda a vrut să construiască acolo clădiri de locuințe, dar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptățit și s-a adresat instanței. Judecătorii i-au dat dreptate, obligând Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe blocuri de 5 etaje în Parcul Bordei și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro. La această suma s-au mai adăugat penalități de circa 12 milioane de euro, suma ajungând la aproape 30 de milioane de euro.

Ca să nu plătească acești bani, iar Bordeiul să rămână parc, în 2008, primarul Capitalei la vremea respectivă, Adriean Videanu, și omul de afaceri Costică Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri Costică Constanda a renunțat la terenul din Parcul Bordei și a primit la schimb o suprafață identică în Satul Francez. În contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) se obligă să-i aprobe lui Constanda, în Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care îi permitea să construiască blocuri de 5 etaje.

În mod normal, aici problema trebuia rezolvată. Numai că Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat în timp util, ci abia în decembrie 2010, după ce Costică Constanda a dat deja în judecată Primăria Capitalei și a cerut daunele aferente.

De ce cere Constanda despăgubiri

După aprobarea schimbului de terenuri, Costică Constanda a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a terenului din Satul Francez cu Raptis Kavouras, contract în care se menționa că PUZ-ul trebuie aprobat până pe 30.06.2010, altfel contractele se desființează. Cum aprobările nu au fost obținute până la data respectivă, contractele au fost desființate, iar Constanda s-a adresat instanței pentru recuperarea prejudiciului.

”Contrar susținerii apelantului pârât în sensul că aprobarea planului urbanistic zonal prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti din decembrie 2010 demonstrează buna credinţă a pârâtului, care a procedat la îndeplinirea obligaţiei pe parcursul procesului, Curtea consideră că această executare cu întârziere demonstrează tocmai culpa acestuia. Astfel, deşi obligația putea fi îndeplinită la datele de 25.09.2009 și 30.09.2009, planul urbanistic nu a fost aprobat la acel moment datorită lipsei cvorumului pentru luarea hotărârii şi, în baza aceleiaşi documentații, planul a fost aprobat la 17.12.2010, după formularea cererii de chemare în judecată de reclamanţi şi după desființarea contractelor prin care aceştia au dorit să dispună de bunul dobândit. (…) Scopul reclamanţilor la încheierea contractului de schimb este acela de a folosi şi dispune de terenul primit în schimb, adică de terenul cu parametrii urbanistici menționați în acest contract. Exercitarea acestor atribute ale dreptului de proprietate nu a fost însă posibilă, întrucât reclamanţii au încheiat contractele din 15.07.2008 și 24.09.2008 cu S.C. Raptis Kavouras S.R.L., însă, datorită neobținerii parametrilor urbanistici, la data de 30.06.2010, cele două contracte au fost desfiinţate”, se arată în Hotărârea Curții de Apel de pe 11 iulie 2018, rămasă definitivă prin decizia ICCJ de marți.

De ce nu a fost aprobat PUZ-ul

Planul Urbanistic Zonal a fost pus mai întâi pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de pe 25 septembrie 2009. Acesta nu a putut fi supus la vot din lipsă de cvorum, deoarece consilierii PSD și PNL au părăsit sala. Soții Constanda au notificat consilierii generali să aprobe PUZ-ul și să respecte pactul asumat.

Iată câteva dintre discuțiile de atunci, între consilierii generali, înainte ca aceștia să părăsească sala.

Consilierii PSD au spus că nu doresc să fie părtași la așa ceva.

• Stan Ion, consilier PSD: ”Domnule primar, domnule preşedinte, stimaţi colegi. Aşa cum am spus şi la punctul de interpelări, mă văd nevoit să mă repet pentru că am ajuns pe ordinea de zi la acest punct care ne interesează sau cel puţin pe marea majoritate dintre noi. Vreau să vă spun că la vremea respectivă noi ne-am dat demisia tocmai datorită acestor dispute cu terenul lui Costanda, cu Parcul Bordei, cu schimbul de terenuri. Vreau să vă spun că se face vorbire despre hotărârea nr. 5/2008. Având în vedere că în perioada când s-a redactat această hotărâre nr. 5 noi consilierii PSD eram demisionari, recomand colegilor noştri de la PSD astăzi să plecăm de la acest punct de pe ordinea de zi şi de la toate celelalte PUZ-uri care sunt pe ordinea de zi şi să nu le votăm, cu atât mai mult că noi ne-am dat demisia la vremea respectivă şi nu am făcut parte nici într-un fel din redactarea hotărârii nr. 5 care a făcut schimbul de terenuri între Costanda şi municipalitate. În aceste condiţii noi nu eram atunci părtaşi şi nu vrem să fim nici astăzi”.

Consilierii PD au spus că PUZ-ul trebuie aprobat deoarece Consiliul General a aprobat schimbul și este vorba despre o hotărâre judecătorească.

• Murg Călin, consilier PD: ”Această hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi contractul de schimb cu sultă constituie modalitatea de punere în executare a deciziei civile cu nr. 1146/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă şi irevocabilă prin care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a fost obligat atât la plata sumei de 17.757. 210 euro cu titlu de despăgubire cât şi la …. milioane de euro, cât şi la aprobarea documentaţiei de urbanism, PUZ referitor la terenurile situate în Bucureşti în conformitate cu documentaţia depusă, respectiv POT 32, CUT 3,8. Această renunţare, prin contractul de schimb a renunţat definitiv la plata acestei despăgubiri, la cheltuielile de executare silită în valoare de 549.000 de RON, precum şi la despăgubirile calculate la data de 01.10.2006 care depăşesc 12 milioane de euro, s-a făcut însă condiţionat de respectarea de către municipalitate şi Consiliul General ale unor obligaţii expres asumate de municipalitate şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, una dintre ele fiind aprobarea de către Consiliul General pe terenul din Satul Francez oferit la schimb a unor parametrii urbanistici expres prevăzuţi atât în Hotărârea C.G.M.B.nr. 5/2008 cât şi în cuprinsul contractului de schimb”.

Cine s-a aflat în sală și cine a lipsit de la acea ședință, potrivit minutei ședinței de Consiliu General:

• Alexe Florin Alexandru – absent
• Anton Mihaela – absent
• Băcăinţan Irimie Gabriel – prezent
• Bădulescu Aurelian – prezent
• Berbecaru Alin Dumitru – învoit
• Boajă Minică – absent
• Budulan Pompiliu – prezent
• Capotă Bogdan Alexandru – prezent
• Chiriş Mariana – prezent
• Cosma Roxana Maria – absent
• Cristu Irinel – prezent
• Cruceanu Elena – prezent
• Dincă Dumitru – prezent
• Drăghici Aurelia Graţiela – absent
• Duţă Nicolae Lucian – prezent
• Florescu Dragoş – absent
• Gâf-Deac Ioan – prezent
• Giugula Doru Mihai – absent
• Gorodea Tiberiu Silviu – prezent
• Grigorescu Robert – absent
• lovici Victor Teodor – învoit
• Ivaşcu Tiberiu – prezent
• Meran Ştefan Dan – absent
• Mihăilescu Ion Bogdan – absent
• Murg Călin – prezent
• Neagu Mihai – absent
• Nedelcu Costel – absent
• Nemeş Carmen lonela – prezent
• Niţu Robert Daniel – absent
• Nicorescu Virgil – absent
• Păduraru Alexandru – absent
• Pârvu Cosmin Gabriel – prezent
• Pop Romeo Teodor – absent
• Popa Grigore Ioan – prezent
• Popa Maria – absent
• Popescu Costin Adrian – absent
• Poteraşu Cornel-Constantin – absent
• Prioteasa Doru – prezent
• Purcărea Sorin – absent
• Raicu Mircea – prezent,
• Radol Silviu George – prezent
• Răileanu Marius Nicolae – prezent
• Rizoiu Mircea – absent
• Roşeţi George Adrian – absent
• Scarlat Horia – absent
• Sitaru Janina Mirela – absent
• Stan Ion – absent
• Stan Nicuşor – absentTănase Ion Gabriel – absent
• Toma Veronica – prezent
• Ţapardel Ana Claudia – absent
• Ţica Horaţiu- Florin – prezent
• Untaru Virgil – absent
• VIădan Florin Laurenţiu prezent
• Voicu Mihai – prezent

PUZ-ul a fost din nou supus aprobării Consiliului General, pe 30 septembrie, însă consilierii PSD și PNL au părăsit din nou sala motivând că nu sunt de acord să voteze proiecte imobiliare care sluțesc orașul. Astfel, proiectul nu a mai fost supus la vot din lipsă de cvorum.

Discuțiile dintre consilieri au rămas consemnate în procesul verbal.

• Scarlat Horia, consilier PNL: ”Dragi prieteni, dragi colegi, dragi cetăţeni ai Municipiului Bucureşti, dar în primul rând dragi colegi consilieri generali. Astăzi avem şansa să punem capăt agresiunii imobiliare care urmăreşte de atâta timp Bucureştiul. Astăzi avem şansa să nu legalizăm aceste PUZ-uri transformându-ne într-o maşină de vot. Astăzi PNL-ul este de acord cu părăsirea sălii dovedind încă o dată că suntem oameni liberi. Rog colegii de la celelalte partide să ni se alăture şi să părăsească sala în acest moment”.
• Stan Ion, consilier general PSD: ”Mi se pare aberant, vă rog eu frumos domnule preşedinte cu respectul pe care îl acord funcției pe care o aveți dumneavoastră şi pentru calitățile dumneavoastră de a conduce şedinţa de cele mai multe ori bune, haideți să încercaţi şi dumneavoastră să înțelegeți de ce avem această problemă. Niciodată. Colegul nostru de la liberali spunea că suntem oameni liberi, suntem aleşi liberi şi trebuie să punem punct odată haimanalâcului acesta imobiliar care a tâlhărit şi care a urâțit Bucureştiul. Ajunge, indiferent cine este de vină. Că este fostul arhitect, că este nu știu cine, aşa ceva nu se mai poate. Cu atât mai mult pentru că astăzi în ultima zi când de mâine funcționează o altă lege să îi punem în legalitate. Nu suntem de acord. Cu toate riscurile pe care ni le asumăm. Aceasta este problema. Nu suntem laşi. Luăm o decizie care considerăm noi că este dreaptă”.
• Bădulescu Aurelian, consilier PNG: ”Fac un apel şi la colegii de la PSD, haideți să rămânem în sală, să vedem ce poate să ne facă o judecătoare dacă noi sau un grup de interese dacă noi vom vota „nu”. Haideți să ne opunem la această manieră. Ceea ce a făcut este împotriva bunului simţ şi a tot ce înseamnă a legalităţii, dar din păcate avem o hotărâre judecătorească, într-adevăr nu ne este nouă opozabilă, consiliului în acest moment pe un raționament juridic, dar vedeți consecința o vom simți. Haideți să rămânem cu toții să votăm nu şi să punem odată nu acestor speculații. Grupul PNG va vota nu dacă şedinţa este statutară, va vota împotriva acestor PUZ-uri”.
• Raicu Mircea Cristian, consilier PD: ”Stimați colegi vă rog să mă ascultaţi şi pe mine, aş vrea să vă spun în ce situaţie imposibilă se află acum Consiliul General. Şi aş face puțin recurs la istorie şi vă spun următorul lucru: ne amintim că în urmă cu câțiva ani domnul Constanda pentru că fac o paranteză aici, domnul Giugula colegul nostru a spus că cei care rămân în sală au anumite interese şi aşa mai departe şi vreau să explic în ce situaţie imposibilă ne aflăm. Avem o hotărâre a instanţei care ne obligă să dăm domnului Constanda Parcul Bordei şi nu numai că ne obligă să dăm Parcul Bordei, ne obligă şi la plata unor despăgubiri de 18 milioane de euro. Consiliul General trecut pentru că tot domnii care au fost cu scandal în sală aici s-au legat de Parcul Bordei cu lanțuri şi aşa mai departe, a luat hotărârea să ofere domnului Constanda un schimb de teren. In locul Parcului Bordei să îi dăm în Satul Francez şi dânsul să renunţe la despăgubirile de 18 milioane pe care primăria capitalei trebuia să i le plătească. În aceste condiţii s-a încheiat acea înțelegere, noi obligându-ne să îi asigurăm votarea unui…….. noi Consiliul General şi aici este o eroare dacă dânşii cred că ceea ce a votat Consiliul General nu este obligaţie şi pentru consiliul actual. Cei care vor plăti în final vor fi: consiliul actual şi primăria. Deci ne luasem o obligație aşa cum v-am spus mai devreme. Acum suntem în situaţia de a nu putea să ne ținem această obligație. În aceste condiții ce se va întâmpla? Există o hotărâre de consiliu. Dacă a căzut înţelegerea respectivă înseamnă că domnul Constanda are dreptul să intre în posesia Parcului Bordei şi de asemenea să ceară Primăriei Capitalei 18 milioane de euro plus 11 milioane de euro penalități de la data respectivă până acum. Asta este situaţia în care se află în acest moment acest Consiliu General”.

În aceeași zi, la ora 18.00, a mai fost convocată o ședință de Consiliu General, pentru rezolvarea problemei, dar grupurile PSD și PNL nu au fost prezente și nu a fost cvorum, astfel încât proiectul nu a mai putut fi supus la vot.

Pentru recuperarea prejudiciului în procesul Constanda, în timpul mandatului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a chemat în garanție toți consilierii generali din perioada 2004-2012, procesul fiind încă pe rol.