Miliardele ignorate si pierdute

Prolog

În opinia mea am irosit 30 de ani rătăcind ca poporul lui Israel fără a avea un Moise în fața noastră. Singura prioritate cu adevărat profitabilă era educația care putea naște o nouă națiune. Ne-am lăsat însă prinși în capcanele dezvoltării și acumulării sălbatice de capital, capitalismul de cumetrie fiind crezul clasei politice…

Iar lângă educație așez cultura care este privită ca o Cenușăreasa economica și socială și aici vorbesc de etnografie si folclor, istorie, tradiții populare, muzică cultă, muzica rock, etc.

Scriu acest articol ca și celelalte in speranța de a fi citite de către cei care scriu programe de dezvoltare sau de către cei implicați în scrierea de politici publice.

Și o mai fac din considerentul că toată lumea știe adevărul însă nimeni nu vrea să îl spună. Mai trist este că va rămâne fără ecou chiar dacă de data asta am să îl trimit către mai multă lume folosind promovarea online…

Considerații generale. Mituri urbane.

Primul meu contact cu Tehnologia Informației a avut loc in 1981 iar tangența a fost să zicem așa diferită fata de ceea ce așteptați cu toții: 20 de fete intre 20 si 30 de ani îmbrăcate in ton cu moda anilor 80… care perforau cartele. Interesant nu, să umbli după fete și să dai peste IT… În burta Academiei Militare Tehnice lucra un Felix C-512. Este absolut normal însă ca la 20 de ani să cauți prima dată fete și după aceea tehnologie.

În concluzie, de peste 38 de ani privesc spre IT și mă întreb când o vor face și cei care trebuie.

Ecosistemul Tehnologiei Informației trebuie privit ca un întreg pornind de la educația primară până la scrierea profitului în cadrul companiilor de profil…Pot spune că am la ora aceasta o experiență completă de la utilizator, profesor, programator, analist, etc… Am ajuns la maturitatea profesională care să-mi permită să afirm că pierdem oameni, bani și dezvoltare.

Ignorăm șipierdem miliarde ca societate

În perioada în care am servit ca demnitar public piața era inundată cu informații despre cât de bravă este industria de IT si cum face ea 5-6% din PIB, articole care în mare parte par să aibă dreptate. La o privire sumară în care analizezi numai efectele, industria de IT își face datoria și face miliarde. Însă cât din aceste rezultate sunt derivate din politicile publice ale statului roman cu privire la educație, stimularea investițiilor sau oferirea unui mediu corect competitiv în zona tehnologiei informației nu a adresat nimeni, totul rămânând într-o zonă gri.

Primul factor de poluare este tocmai această suficiență în analiza și în proiectarea de politici publice privind dezvoltarea.

Un alt factor de poluare a discuțiilor despre tehnologia informației îl reprezintă miturile urbane puternic alimentate de nevoia acută de a avea o identitate ca popor inteligent și bine situat in arhitectura inteligenței cat si a Tehnologiei Informației. Aceste mituri urbane nu fac altceva decât să hrănească împreună cu altele („mitul olimpicilor” spre exemplu) un orgoliu și o identitate națională care ar trebui mult mai corect diagnosticată. Astfel:

1. Românii sunt cei mai inteligenți [1]

Asta este cum ne percepem noi într-un efor de înfrumusețare continuu. Să vedem ce zice la gazetă:

„În lume, România ocupă locul 13 din 43, la egalitate cu Armenia, Georgia, Kazahstan și Vietnam. Trebuie însă menționat faptul că harta mondială a IQ-ului are o vechime de peste 10 ani, neexistând cercetări mai recente, ceea ce înseamnă că lucrurile ar putea arăta complet diferit astăzi.” Lectura articolului va clarifica ca avem un nivel de inteligenta mediu spre bun…

Deci, e numai mit.

2. Romanii sunt cei mai buni ingineri software [2]

[2] Citez „Daca mulți se așteaptă ca printre ocupanții primelor locuri să se numere SUA, care a dat câteva dintre cele mai faimoase nume ale IT-ului, sau India, unde outsourcing-ul aduce mulți bani in economie, adevărata surpriza in topul tarilor cu cei mai buni programatori vine de fapt din partea statelor europene, cele doua tari, mai sus menționate, clasând-se mult in spatele României.”

Romania se clasează pe locul 20, înaintea unor tari precum Statele Unite (locul 28), Marea Britanie (29), Turcia (30) sau India (31).

3. La Microsoft se vorbește limba română [3]

Citez din blogul lui Viktor Kapra: [3]

„În ultimii 13 ani, de fiecare dată când vreun oficial român pomenește, cu mândrie națională, că româna este a doua limbă, după engleză, vorbită la sediul central Microsoft din Seattle (statul Washington), prima dată zâmbesc, apoi cad pe gânduri.

Mărturisesc: eu am lansat legendă cu limba română la Microsoft, acum 13 ani.

Nu e nimic adevărat.

Româna nu este cea de-a doua limbă vorbită la Microsoft. Nu este nici a treia, nici a patra. Probabil este undeva pe locul 20. Sau 50? Pe acolo.”

Toate cele de mai sus sunt legende urbane demontate de realitate în sine.

Realitatea

Cred că dacă în ultimii douăzeci de ani conștientizam la nivelul copiilor cât si părinților că printr-un job in tehnologia informației puteam fixa in țară mulți dintre absolvenți aveam la ora asta un reflux mai mic al resurselor.

Ar fi bine sa reținem că actuala industrie de IT este rezultatul pasiunii si deschiderii părinților și copiilor din Romania, profesorilor din diverse cercuri din casele copiilor sau în ultimul timp inițiativei private care a dezvoltat o industrie de educație in tehnologia informației.

Ca unul care am cumpărat în anii 90 zeci de calculatoare pentru copiii prietenilor mei știu câți dintre aceștia au devenit împătimiți ai acestuia și în consecință au ales profesii care au inclus calculatorul.

Realitatea este că :

În urmă cu 15 ani, industria IT din România avea puțin peste 10.000 de angajați. Acum sunt de zece ori mai mulți și produc peste 4 miliarde de euro anual. În spatele acestor cifre se află o poveste ceva mai complexă decât clișeele care spun că suntem cei mai buni la programare și că ne-am transformat într-un Silicon Valley al Europei de Est.[4]

Am să vă rog să citiți cu atenție pentru ca este un articol bine documentat si cu concluzii interesante bineînțeles pentru cineva care ar trebui sa imagineze politici publice.

Astfel:

• Producem 7000 de IT-isti într-un an in loc de 12000 de cat ar avea industrie nevoie.
• Nu putem creste aceasta cifra peste noapte fiind necesar cel puțin un ciclu înainte
• Cele 7000 nu rămân obligatoriu in România
• Etc.

Aveți în graficul de mai jos o dinamică sintetică a industriei IT în ultimii 20 de ani.

Fenomenul industriei IT: un succes prea mare pentru o țară atât de nepregătită

(www.recorder,ro , [4])

Care este însă realitatea din teren? Să vedem ce spun cei care investesc sau gestionează afaceri din IT :

• Un nume recunoscut în piața de IT Florin Talpeș, șeful BitDefender: Dacă industria de IT din România se va împiedica de ceva şi va avea o “aterizare dură” va fi din cauza robinetului prea mic de resurse umane specializate. Clujul e deja supraîncălzit[5].
• Situația sta atât de rău încât Marian Popa, DB Global Technology se lamentează: „Am avea un pol de informatică pe care nu l-ar dezrădăcina nimeni dacă guvernul ar da facilități pentru ca IT-iştii ucraineni să vină la noi“[6]

Industria are nevoie de oameni azi…și încerc să îi înțeleg pe cei care lucrează în domeniu însă aderarea ca membru în UE nu permite statut special angajaților din țări vecine. Sau permite ?

După ce am văzut împreună ca este o industrie importantă care aduce un aport important la PIB, că resursele sunt din ce în ce mai reduse, că am început să plângem după „vietnamezi”, să vedem in amănunt ce și cum…

Învățământul primar și gimnazial

În opinia autorului trebuie sa creștem gradul alfabetizării digitale începând cu studierea gândirii algoritmice si programării (despre cele doua noțiuni cât si despre alte considerente ale digitalizării timpurii într-un alt articol) începând de la clase mici. Am atașat articolului un link care face un studiu comparativ in Europa la nivelul anului 2015. Ceea ce va rog sa luați in calcul că acele tari europene când promit ceva in general se țin de cuvânt…[7]

În învățământul din Romania s-a produs un oarecare declic prin adoptarea unei noi programe [8], însă totul este formal și fără rezultate practice.

Opinia mea ferma este ca trebuie sa pornim cu gândirea algoritmica si programarea încă din grădiniță-grupa mare… Ca și in studiul limbilor străine copii își însușesc foarte ușor elementele fundamentale: gândirea in pași, secvențe, salturi logice, etc. Este important că informatica se pretează foarte bine la învățarea prin joc, concept modern care schimbă metodica predării chiar și în învățământul universitar.

Învățământul universitar. Analiză

În tabelul de mai jos – reprezentând Top 25 din 368 de specializări după numărul de locuri la admitere, anul universitar 2016/2017. Este un mod de gândire în afara cererii din piață, producem juriști si teologi în exces neluând în calcul domenii de vârf care pot genera creștere economică [9].

Teologia bate tehnologia, (www.cursdeguvernare.ro, [9]

Este dureros sa vezi ca deși de 20 de ani piața cere mai multe resurse pregătite in IT universitățile rămân reci la aceasta cerința, iar Ministerul Educației orb.

De asemenea dureroasa este cantonarea facultăților de profil într-o logică contraproductivă în care industriile care asigura infotainmentul nu contează: nimic despre industria jocurilor, streaming, cybersecurity, etc.

Realitatea este însă mult mai complexă si nu ține neapărat numai de numărul de programatori produși anual de către Romania ci de crearea întregului ecosistem de profesii necesare după cum urmează:

• Oameni de business in relație cu IT-ul
• Șefi de Proiect
• Directori Artistici
• Directori Creație
• Manageri de Calitate
• Testeri
• Etc.

De regula aceste calificări se obțin astăzi prin calificare la locul de munca pentru că nu există programe de master sau alte programe de studii aprofundate care să asigure industriei aceste calificări.

Finanțare. Fiscalitate. Stimulare

De comentat este și structura obținerii acelui PIB din IT orientat foarte mult spre lohn-ul în informatica, adică utilizarea resurselor locale sub etichete si branduri consacrate deci o industrie bazată pe cost redus al forței de muncă fără valoare adăugata mare.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro