Stratfor: Bruxelles-ul chibzuieşte ce-i de făcut în privinţa Ungariei şi României

Tabloul general: În ultimii ani UE a devenit din ce în ce mai îngrijorată în privinţa guvernelor, şi în special a celor din Europa Centrală şi de Est (ECE), care adoptă măsuri acuzate de subminarea statului de drept, se arată în analiza Stratfor citată de Rador.

Însă blocul are un set limitat de instrumente pentru a sancţiona statele membre, în vreme ce Bruxelles-ul se confruntă permanent cu o dilemă: dacă e prea indulgent îşi subminează credibilitatea, iar dacă presează prea mult riscă să alieneze ţara sancţionată. Pentru guvernele ECE, principala ameninţare este aceea că prin acţiunile lor şi-ar putea reduce în cele din urmă accesul la fondurile UE de care au atât de multă nevoie.

Ce s-a întâmplat

Cele mai controversate guverne din UE trec acum prin vremuri tulburi. Pe 20 martie cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), a decis să suspende calitate de membru a partidului de guvernare din Ungaria, Fidesz. Decizia vine după luni de dezbateri cu privire la atacurile constante ale Fidesz împotriva instituţiilor şi liderilor UE, inclusiv la adresa preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker – el însuşi membru PPE. Drept urmare a suspendării, Fidesz nu va mai primi invitaţii de a participa la reuniunile PPE, nu-şi va mai putea exercita dreptul de vot în grup şi nici nu va mai putea propune candidaţi pentru posturile din partid.

PPE a făcut anunţul în aceeaşi zi în care preşedintele român Klaus Iohannis declara că ia în calcul convocarea unui referendum pe 26 mai, cu privire la unele dintre reformele pe care guvernul de centru-stânga al României – o administraţie cu care el se ciocneşte frecvent – le-a introdus în domeniul judiciar şi despre care unii cred că subminează lupta anticorupţie.

De ce contează

Decizia PPE ilustrează o chestiune mai generală cu care se confruntă UE. În ultimii ani blocul a trebuit să facă faţă unui val de popularitate pentru partidele naţionaliste şi eurosceptice critice la adresa procesului de integrare al UE. S-a confruntat totodată cu guverne, mai ales din ECE, care au introdus reforme în domenii precum justiţia, provocând temeri în privinţa statului de drept. Acest fapt a creat o dilemă pentru UE: dacă va fi prea indulgentă, aceste partide se vor simţi libere să-şi continue politicile şi acţiunile – şi chiar să-i inspire şi pe alţii să le imite; dacă le va sancţiona, acestea şi-ar putea reevalua legăturile cu blocul şi ar putea căuta să-şi aprofundeze relaţiile strategice cu alte ţări (de pildă Rusia şi China).

Această dilemă explică de ce Comisia a iniţiat proceduri disciplinare împotriva unor state precum Ungaria şi Polonia din cauza recentelor reforme judiciare şi a avertizat România să nu dilueze lupta anticorupţie, dar nu a implementat încă nici o sancţiune concretă. Ca pentru a complica lucrurile şi mai mult, o parte dintre aceste sancţiuni (cum ar fi suspendarea dreptului de vot al unui stat în UE) necesită aprobare unanimă – lucru ce face astfel de pedepse aproape imposibil de aplicat, întrucât ţările vizate se pot alia pentru a bloca măsurile.

Dar există cel puţin două motive pentru care statele acuzate de violarea normelor UE sau de subminarea statului de drept nu sunt complet invulnerabile. În primul rând, ECE a cunoscut în ultimele luni un val de proteste care cer guverne mai transparente şi o luptă mai consistentă împotriva corupţiei. În al doilea rând, o serie de guverne UE au sprijinit un plan de legare a fondurilor UE, ale căror beneficiari neţi sunt ţările din ECE, de respectarea normelor UE. Obţinerea aprobării pentru un asemenea plan ar fi destul de dificilă, iar bugetul UE (care include fonduri precum cele agricole şi structurale) necesită şi el tot vot unanim. Însă fie şi simplul fapt că blocul ia în calcul un astfel de plan constituie o ameninţare pentru ţările acuzate de nerespectarea valorilor UE.

Un referendum în România?

România este una dintre numeroasele ţări europene în care oamenii au ieşit în stradă pentru a protesta contra corupţiei. UE şi alte instituţii [state, organizaţii internaţionale – n.trad.] au avertizat că recentele reforme judiciare şi penale pot submina lupta anticorupţie. Deşi Iohannis nu a precizat ce anume, mai exact, va întreba referendumul, un asemenea vot ar putea deveni un sondaj informal privind guvernul premierului Viorica Dăncilă. Vreme de ani de zile România a tot insistat să fie primită în spaţiul Schengen fără paşapoarte, iar guvernul de la Bucureşti şi-a exprimat recent interesul pentru o eventuală aderare la zona euro. Însă UE va fi reticentă să accepte România în oricare dintre aceste două grupuri atât timp cât blocul va mai avea încă temeri legate de chestiuni precum statul de drept în privinţa ţării. Indiferent că vorbim de Bucureşti sau de Budapesta, Bruxelles-ul încă mai are mult de chibzuit.