UPDATE În timp ce parchetele protestează, DNA prezintă primul bilanț fără Kovesi: O treime din inculpați au fost achitați din cauza dezincriminării abuzului în serviciu

Procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, a prezentat vineri bilanțul activității instituției pe 2018, în prezența ministrului Justiției Tudorel Toader, în timp ce parchete din țară anunță suspendarea activității în semn de protest față de modificarea legilor justiției, iar magistrații ies în stradă. Nistor a precizat că anul trecut a fost unul total atipic, marcat de plecarea fostei șefe, Laura Codruța Kovesi, și de schimbări legislative de mare impact pentru direcție. Astfel, o treime din inculpați au fost achitați din cauza dezincriminării abuzului în serviciu.

UPDATE: Modificarea legilor justiției a afectat grav activitatea DNA în 2018, astfel încât, potrivit datelor prezentate de Nistor, 79 de inculpați, mai mult de o treime din total, au fost achitați în 2018 ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu.

Acesta a anunțat că, în 2018, s-a urmărit cu prioritate soluționarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat, cauze în care procurorii au dispus măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestor pagube. Astfel, prin actele de inculpare s-au reținut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creștere cu 85% față de anul 2017, și s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracțiuni, în creștere cu 139% față de anul 2017, potrivit datelor prezentate la bilanț.

Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluționat a fost de 84 cauze, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile, a spus Nistor citat de Mediafax.

UPDATE: În concluziile prezentate, Nistor a spus că ”am abordat corupția la nivel mediu și înalt, dată fiind calitatea persoanelor condamnate”, iar procurorii DNA au fost formulate două cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru doi miniștri, cereri soluționate favorabil de președintele României și o cerere de încuviințare a urmăririi penale pentru președintele Senatului, cerere care se află în curs de soluționare la Senat.

Din totalul de 556 inculpați trimiși în judecată, o pondere semnificativă, respectiv 155 persoane, este reprezentată de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Astfel, au fost trimiși în judecată 7 demnitari, dintre care: 1 ministru și viceprim-ministru, 1 deputat, ulterior președinte de consiliu județean (în 2 dosare), 4 secretari de stat (la data săvârșirii faptei unul era președinte de consiliu județean), 1 senator (ca urmare a restituirii dosarului de la instanță, trimis în judecată în anul 2017), 25 de primari și viceprimari, 4 președinți și vicepreședinți consilii județene, 7 consilieri județeni și locali, 17 persoane cu funcții de conducere din cadrul autorităților locale, 3 magistrați, 7 avocați, 19 polițiști, 18 președinți, directori de instituții publice, 7 directori de companii/societăți naționale, 7 cadre didactice și directori, 6 manageri de spital și medici.

”Au fost 89 de persoane condamnate care dețineau funcții importante în administrația publică locală sau centrală, companii de stat, magistrat sau alte persoane”, a mai declarat Nistor. El a mai spus că le-a transmis procurorilor să continue anchetele cu profesionalism, punând accentul pe infracțiunile din domeniul sănătății, al achizițiilor publice și infracțiunile privind subvențiile și fondurile europene.

Concret, în 2018, instanțele de judecată au continuat să dispună soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Au fost condamnați în pirmă instanță 584 de inculpați, față de 713 în anul precedent. Au fost condamnați definitiv 5 demnitari (1 ministru, 3 parlamentari, 1 secretar de stat), 1 secretar general minister, 24 primari și viceprimari, 2 președinți de consilii județene, 2 prefecți și subprefecți, 10 persoane cu funcții de conducere din cadrul autorităților locale, 9 magistrați, 10 avocați, 18 ofițeri M.A.I și M.Ap.N., 2 persoane cu funcții de conducere în instituții publice, 7 directori companii/societăți naționale, 6 cadre didactice, 3 manageri de spital și medici.

”Am constatat că se menține trendul de scădere a numărului de înregistrări primite de DNA, se reduce numărul de dosare rămase nesoluționate pentru că procurorii au păstrat ritmul de lucru”, a mai declarat el, adăugând că a crescut valoarea prejudiciilor reținute în baza deciziilor de instanțe.

Pe de altă parte, potrivit lui Călin Nistor, activitatea serviciilor teritoriale ale DNA a fost scăzută, existând servicii teritoriale care au finalizat un singur rechizitoriu.

„Am avut servicii teritoriale cu un singur rechizitoriu pe toată durata anului 2018. Calitativ, remarcăm că structura pe funcţii ale celor trimişi în judecată îşi păstrează relevanţa raportat la natura activităţii noastre. Dosarele DNA au vizat înalţi funcţionari ai statului, magistraţi, ofiţeri de poliţie, directori de companii şi persoane din Educaţie şi Sănătate”, a mai spus procurorul-şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De asemenea, procurorul şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a declarat că 2018 a fost un an „atipic”, marcat de plecarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, de decizii ale Curţii Constituţionale cu impact asupra procurorilor şi de controale ale Inspecţiei Judiciare.

„2018 a fost pentru DNA un an atipic. Practic, nu e un secret pentru nimeni, la jumătatea anului a încetat mandatul şefului Direcţiei. Activitatea a fost de asemenea marcată de schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru Direcţie, de decizii ale CCR ce au avut impact direct sau indirect asupra lucrului Direcţiei sau asupra structurii acesteia”, a explicat magistratul Nistor, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că în anul 2018 au avut loc cinci acţiuni de control ale Inspecţiei Judiciare.