Cazul unui oraș din provincie – De ce lumea nu prea folosește transportul public și alege să ia mașina personală
De ce oamenii nu se pot „dezlipi” de mașină în oraș? Comoditatea este un argument, dar nu unul decisiv. Transportul în comun ar trebui să fie soluția, dar în destule cazuri este plin de probleme. De ce este greu să te miști cu transportul public? Orașul Ploiești oferă un răspuns valabil pentru alte capitale de județ din România.
Transportul public pierde nepermis de des „lupta” cu mașina personală
Românilor le plac mult mașinile personale, chiar dacă adesea este greu să găsești parcare și chiar dacă uneori durează 40-50 de minute un drum de 3-4 km în oraș, la ore de vârf. Se poate vedea și dimineață și la prânz cum în zona școlilor sunt blocaje uimitoare și cozi mari, iar ele apar și fiindcă drumul ar dura mult mai mult cu transportul public.
Dar dincolo de faptul că românii cu greu se despart de mașini, dacă ar avea transport în comun decent ar merge ceva mai des cu autobuzele, tramvaiele sau troleibuzele.
Ploieștiul este un oraș de 180.000 de locuitori și, când este vorba despre transportul în comun este un exemplu trist de AȘA NU, un exemplu care arată și de ce oamenii se descurcă greu fără mașină. Este adevărat și că ultima scumpire a biletului la Ploiești a fost acum cinci ani: atunci era cel mai scump transport public din țară, acum este printre cele mai ieftine la o călătorie și la abonament pe o zi.
Sunt trasee unde, chiar și la ore de vârf, trebuie să aștepți peste 15 minute și sunt zone unde distanța între stații este foarte mare, chiar și de peste 500 metri. Sunt și zone unde nu există mai deloc transport în comun: nici măcar la parcul Bucov, unul dintre locurile de agrement din oraș, dar nici către uriașul Parc Municipal Vest.
Durează mult să mergi cu transportul în comun dintr-o parte în alta o orașului. Spre exemplu, de la Spitalul Județean la Hipodrom sunt aproape 8 km și poți face cu mașina personală sau cu taxi-ul sub 20 de minute dacă este liber prin oraș, în timp ce cu transportul în comun faci cel puțin o oră.
Dacă pleci din punctul A, stai 10-15 minute până vine autobuzul, călătorești apoi cu el alte 10 minute și te dai apoi jos să iei alt autobuz către destinație. Sunt mari șanse să mai stai 10-15 minute în stație și alte 10 minute în autobuz. În acest fel, o călătorie de 6-7 km poate dura 40-45 de minute, în timp ce cu taxiul sau mașina ar dura sub 15 minute.
În această perioadă haosul este și mai mare în Ploiești pentru că, timp de câteva luni, se fac reparații pe bulevardul Castanilor și traficul este închis total de la Gara de Sud până la statuia lui Radu Stanian. Autobuzele circulă pe trasee ocolitoare, pe străduțe unde se face repede coadă de mașini la orele de vârf.
Taxiurile sunt o variantă, dar una mult mai scumpă decât transportul în comun. Aplicația Bolt s-a lansat în martie 2021, iar Uber, în aprilie 2021, dar mai ales în cartierele mărginașe poți să nu găsești adesea mașină și tot taxi-ul clasic este soluția. Ar fi tare bine să existe un transport public eficient fiindcă o cursă pe Uber sau Bolt la ore cu „tarif dinamic” te poate costa și peste 40 de lei dintr-o parte în alta a orașului.
Autobuzul nu mai vine…de „cuvânt” el nu se ține
De ce este așa de rău? Foarte pe scurt, mijloacele de transport vin greu, sunt zone neacoperite de transport, stațiile sunt mizere, nu există afișaj electronic, nu mai sunt aproape deloc tonete de bilete, tramvaiele sunt foarte vechi și există transport public metropolitan doar către câteva comune din jur, în timp ce altele nu au deloc. La Ploiești s-au mai anunțat desființări de trasee.
Spre comparație, Brașovul a tot înființat linii metropolitane către comune situate la 15-20 km de oraș, curse ce au orar clar și la care biletul poate fi cumpărat ușor din aplicația online de unde cumperi și biletele pentru cursele din oraș.
Până acum câțiva ani circulau prin Ploiești și câteva autobuze Ikarus mai vechi de 40 de ani, iar în prezent cele mai vechi autobuze au 25 de ani vechime. Tramvaiele sunt și ele „antice” Transportul public motorizat a fost introdus în Ploiești acum aproximativ 90 de ani.
Un minus este că, dacă iarna sunt șanse destul de mari să te urci într-un mijloc de transport în care căldura funcționează, șansele sunt mult mai mici să dai vara de un autobuz sau troleibuz la care aerul condiționat să funcționeze. La tramvaie nu se pune problema, fiindcă sunt vechi și nu aveau AC, însă geamurile se pot deschide în partea superioară. Când afară este cald și cineva deschide geamul se poate întâmpla să se pornească o mică ceartă pe tema „curentului”, situație la care am fost martor de multe ori în ultimii ani.
Există și în Ploiești problema cu mijloacele de transport care sunt murdare, uneori de-a dreptul jegoase. Este o combinație între doi factori: nu se face destulă curățenie, dar și pasageri lasă mizerie în urma lor.
S-au desființat aproape toate tonetele de bilete și nu mai funcționează decât o foarte mică parte dintre tabelele electronice care arată când vin autobuzele, troleibuzele și tramvaiele. Acum zece ani funcționau aproape toate și pe câteva autobuze erau și afișaj electronic, dar și anunțuri audio cu stațiile, dar a mers doar un an – doi. Partea pozitivă este că biletele pot fi cumpărate din autobuz, cu cardul.
O altă problemă a transportului public din urbea prahoveană ține de faptul că nu se respectă programul de circulație afișat pe site, asta însemnând că sunt „sărite” unele curse, așa că poți să aștepți și 20 de minute la o oră de vârf. Imposibil de spus care este ponderea, procentul nu este foarte mare, însă am pățit de câteva ori acest lucru și este o problemă.
Cinci tonete mai există în tot orașul, recent s-a anunțat închiderea a două casierii și de mai bine de cinci ani nu mai este deschisă nici toneta de la Gara de Vest, unde multă lume sosește cu trenul dintre București, Brașov sau alte destinații și oamenii iau apoi autobuzul spre centru, spre Gara de Sud sau spre alte destinații.
Un lucru pozitiv este că din februarie 2022 Ploieștiul este integrat în aplicația 24Pay, așa că pot fi cumpărate bilete sau abonamente prin intermediul acestei aplicații care cuprinde companii de transport în comun din 18 orașe ale țării.
O călătorie costă 2,5 lei, iar un abonament pe o zi costă 6 lei. Față de alte orașe, în Ploiești biletul este valabil de când te urci în mijlocul de transport și până cobori: nu poți merge pe orice linie pentru un anumit interval de timp.
Trebuie spus că ultima scumpire a biletelor, de la 2, la 2,5 lei, s-a făcut în octombrie 2018 și există propuneri ca buletul să fie 3 lei și abonamentul pe o zi să ajungă 10 lei. Acum cinci ani Ploieștiul avea cel mai scump bilet de transport în comun din țară, în timp ce acum este printre cele mai ieftine (în București, Cluj și Iași este 3 lei biletul, în Brașov, 4 lei). Un bilet costă 2,5 lei la Constanța.
Există automate de bilete, care funcționează cu bancnote și monede, dar nu funcționează întotdeauna.
Există și două linii de tramvai, 101 și 102, iar pe aceste trasee sunt vehicule Tatra KT4D produse între 1977 și 1985, aduse de la Potsdam acum 27 de ani. Fiind așa vechi sunt foarte zgomotoase la rulare și se mai strică diverse componente.
Exista un proiect de a cumpăra 20 de tramvaie noi, produse în Polonia, de PESA, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației. Încercarea de a cumpăra aceste tramvaie a eșuat din cauza ministerului.
Prima linie de tramvai a fost inaugurată în 1987 la Ploiești, într-o perioadă în care s-au instalat astfel de linii în mai multe orașe din țară. Au mai rămas două linii, dar acum peste 20 de ani erau șapte. Tramvaiele ating cam 40 km/h în oraș și distanța dintre stații este în medie de 400-500 m.
Între 2014 și 2016 tramvaiele nu au mai circulat în Ploiești fiindcă s-au făcut lucrări de reabilitare a liniilor, lucrări ce erau absolut necesare. Dacă la linia 101 lucrările s-au terminat la timp, la linia 102 au fost probleme și amânări, iar locuitorii din zonă au fost exasperați de cât de greu avansau lucrările. Circulația tramvaiului 102 a fost reluată pe 15 septembrie 2016, la aproape 30 de luni de la întrerupere.
Transportul public a fost gratuit în Ploiești din aprilie 2014, până la final de 2015, drept compensație pentru lucrările ample din oraș. La fel de adevărat este că Ploieștiul a fost printre primele orașe din țară care acum câțiva ani au scumpit biletele, ducându-le la 2,5 lei.
Puținele părți bune și numeroasele probleme cu banii
Printre puținele părți bune ție de faptul că din februarie 2023 circulă nouă autobuze electrice noi în Ploiești, pe linia 2, Gara de Vest – Gara de Sud – Prahova Value Center. Primul autobuz a ajuns în Ploiești în iunie 2022. Per total, contractul prevede livrarea a 22 de autobuze electrice. Din păcate, economiile de cost pe care autobuzele electrice trebuia să le aducă au fost „anulate” de scumpirea excesivă a energiei electrice în ultimul an.
Un lot de autobuze a ajuns în Ploiești în 2018, iar troleibuze noi au venit în 2021. Lucrurile s-au mișcat încet, dar flota a mai fost un pic reînnoită și au ieșit din circulație câteva autobuze „de muzeu”.
Presa locală din Ploiești a scris mult în vară despre faptul că TCE riscă un blocaj financiar din cauza datoriilor acumulate la bugetul de stat (peste 40 milioane lei), din TVA și CASS, unele datorii fiind de șapte ani.
S-a dezbătut situația companiei de transport și în Consiliul Local Ploiești, au fost certuri, au fost cereri de demisie a conducerii și au fost voci influente din oraș care au spus că TCE ar trebui să intre în insolvență.
Într-un interviu pentru Observatorul Prahovean, în iulie, directorul YCE explica de ce nu sunt deloc bani de investiții, ci numai pentru salarii și pentru cheltuielile de funcționare: „Din iulie anul trecut, Primăria nu a mai a mai plătit 6 milioane de lei pe lună, pentru subvenții, cum art fi trebuit, ci doar 3,5 – 4 milioane de lei. A fost invocată necesitatea achiziționării gazelor pentru energia termică”.
Ce spunea directorul TCE despre bugetul alocat și despre nevoile reale:
„În anul 2022, TCE a cerut 80 de milioane, iar în buget au fost trecute doar 23 de milioane. Au fost apoi mai multe rectificări succesive pentru a putea plăti salariile. În anul 2023 am cerut 98 de milioane și s-a votat un buget de 40 de milioane. Abia în iulie am avut acea rectificare…În condițiile acestea nu am cum să plătesc datoriile la ANAF, inclusiv contribuțiile la asigurări. Pentru a nu înregistra restanțe ar trebui să avem o alocare bugetară de 7-8 milioane de lei pe lună, iar noi primim jumătate acum…”
INTERVIURILE HotNews.ro