Renzi, infrangere totala sau una de etapa?

In mai 2014, Renzi era unul din cei mai promitatori lideri europeni de stanga. Tocmai obtinuse cu partidul sau, PD, cel mai bun scor obtinut de un partid la alegerile europene. Era seful partidului, al guvernului si avea, din ianuarie, un acord cu privire la o serie de reforme, semnat cu liderul opozitiei, Silvio Berlusconi (Pactul de la Nazareno). La doar doi ani de la acea data, a incasat o infrangere dureroasa. O furtuna populara l-a indepartat de la putere . Cel putin temporar.

Iata intrebarile care se pot pune dupa rezultatul din 4 decembrie si la care incercam sa raspundem mai jos. Cat de marcanta este infrangerea lui Renzi? Ce va urma dupa falimentul referendumului de duminica? S-a sfarsit cariera tanarului „Demolator” sau e numai o infrangere de etapa?

Victorie fara invingatori?

Electoratul care a sustinut proiectul esuat al lui Renzi este unul transversal, neomogen din punct de vedere politic. In primul rand, o parte din membrii Partidului Democrat; apoi aliatii de centru dreapta de la guvern si chiar o parte din membrii partidului Forza Italia.

Adversarii sunt la fel de neomogeni, dar mai patimasi. O parte din membrii Partidului Democrat care au declarat deschis ca vor vota „Nu” pe 4 decembrie. Ei au ajuns sa numeasca proiectul „schiforma”, de la „schifo” (greata).

Cei mai inversunati adversarii ai sai si-au construit campania impotriva referendumului drept o campanie personala impotriva lui Renzi, pornind de la faptul ca, daca va invinge „Nu”, el va demisiona. Au vrut sa demoleze „Demolatorul”.

Uniti impotriva lui Renzi, cei din frontul „NU” au totusi cai si opinii divergente cu privire la perioada „post referendum”.

O sustinere compacta si un pahar pe jumatate plin

Omniprezent la posturile de stiri in ultimele doua luni, activ si agresiv pe cele mai moderne retele de socializare, Renzi a fost etichetat de catre unii analisti arogant iar de adversarii politici „inclinat catre instaurarea unui regim autoritar”.

La o ora dupa aflarea rezultatelor, Renzi, consecvent cu pozitia sa de a se pune in lumina reflectoarelor, imperturbabil, a sustinut o conferinta de presa, in care si-a anuntat decizia de a respecta promisiunea facuta la anuntarea referendumului. Anume ca, daca va fi un esec, va demisiona.

Insa, in ciuda titlurilor vehiculate de o parte din presa europeana, Renzi nu a aparut in fata presei ca un invins doborat de rezultatul obtinut.

„Sunt mandru ca, prin intermediul initiativei guvernului, parlamentul a dat oportunitatea cetatenilor sa se exprime cu privire la Constitutie, intr-un moment de adevarata democratie”, a spus Renzi, concentrandu-se pe jumatatea plina a paharului.

„Vreau sa le spun prietenilor care au votat DA, ca am pierdut eu, nu ei”. A folosit prilejul pentru a enumera succesele guvernului sau. Citand pe unul din ideologii miscarii boy scout, a afirmat ca «a invatat sa lase locul in care a stat in conditii mai bune decat cele pe care le-a gasit».

Discursul de dupa referendum prezinta mai degraba un Renzi pregatit sa-si continuie ascensiunea politica.

„La urma urmei, propunerea lui de reforma a obtinut 40% din voturi, in timp ce frontul care a obtinut 60% este unul mixt, format din toti adversarii sai. Nu e un rezultat asa de rau pentru premierul demisionar”, a remarcat Vittorio Sgarbi, un comentator de dreapta.

Ce urmeaza?

A doua intrebare este ce urmeaza acum, dupa infrangerea lui Renzi si anuntul demisiei. Exista doua ipoteze: alegeri anticipate sau formarea unui alt guvern, cu aceeasi compozitie parlamentara.

Daca ar avea loc alegerile anticipate, ele s-ar desfasura urmand doua proceduri diferite. Mai precis, componenta Camerei Deputatilor ar fi reglementata de noua lege electorala, dorita de Renzi si aprobata de parlamentari, numita „Italicum”. Senatul ar fi ales potrivit vechiului sistem.

Insa folosirea sistemului Italicum este pusa sub semnul intrebarii, dupa ce a fost adus in fata Curtii Constitutionale, care va examina cele cateva acuzatii de inconstitutionalitate, abia pe 24 ianuarie.

Cat despre formarea noului guvern in asteptarea alegerilor, castigatorii din tabara „Nu” deja nu mai au obiective clare si sunt nehotarati. Pe de o parte sunt cei care vor un guvern tehnic „de responsabilitate nationala” (un curent din PD). Forza Italia prin Silvio Berlusconi sustine ideea unui alt guvern al Partidului Democrat, care sa asigure o lege electorala valabila.

Balonul populist, partial dezumflat

Apoi sunt cei care se gandesc deja la un guvern al lor, cum ar fi populistii de la M5S Grillo a anuntat ca e gata sa lanseze o campanie online cu privire la un eventual program de guvernare, ba chiar si un sondaj pentru a selecta posibili membrii ai unui guvern. In ultimul rand, e tabara celor care refuza sa sustina orice guvern tehnic (Liga Nordului).

Salvini (Liga Nordului) de pe pozitia sa de extrema dreapta, vrea imediat la guvernare, cerand si el alegeri anticipate, cat de curand, cu orice sistem electoral.

Discursurile victorioase ale celor doi au fost urmate de un dus rece, distribuit tuturor de presedintele Mattarella, care a cerut mai intai premierului sa amane demisia pana dupa aprobarea Bilantului de catre Senat, aprobare survenita in cursul zilei de miercuri.

Insa ipoteza alegerilor anticipate imediate este cum spuneam, tot mai neclara, dupa ce s-a stabilit ca legea electorala in vigoare, „Italicum”, nu poate fi aplicata in forma actuala decat dupa ce Curtea Constitutionala se va pronunta cu privire la posibile aspecte de inconstitutionalitate.

De astazi incep consultarile

Intre timp, criza de guvern a fost oficializata odata cu acceptarea, miercuri, a demisiei lui Renzi din partea presedintelui Mattarella. Urmeaza, din ziua de astazi, joi, consultarile cu privire la formarea unui nou guvern, care sa aiba sustinerea aceluiasi parlament care l-a votat pe Matteo Renzi. „E momentul ca toate partidele sa-si asume responsabilitatea”, a spus fostul premier, al carui ultim mesaj oficial, in stil caracteristic, a fost un bilet scris pe hartia cu antet a Palatului Chigi (sediul Guvernului): „La revedere tuturor, multumesc, Matteo”.

Presedintele Mattarella ii consulta joi si vineri pe presedintii Camerelor, apoi, sambata si duminica, pe liderii partidelor politice.

Rezumand, Renzi vrea un guvern de unitate si responsabilitate nationala, sau direct la urne pentru schimbarea legislaturii. Partidele aflate pana acum in opozitie, in special M5S si Liga Nordului ar vrea sa profite de valul ridicat impotriva lui Renzi, sa „bata fierul cat e cald” si sa se voteze cu legea „Italicum” la Camera, care i-ar avantaja, mai ales pe primii.

Pana la urma, ramanand o probabilitate din ce in ce mai clara, alegerile amanate, fapt care ar putea sa-l avantajeze chiar pe premierul demisionar. Renzi, sigur pe cele 40 de procente personale incasate la referendum (13 milioane de voturi) , ar avea timp sa-si consolideze propriul curent politic in PD.

Sau, sa se razgandeasca si sa accepte sa se prezinte din nou in fata Parlamentului pentru a obtine votul de incredere si a forma un guvern Renzi bis.

Varianta pe care el insusi a exclus-o initial, dar asupra careia ar putea reveni.

Astfel, se anunta un sfarsit de saptamana si de an plin de surprize. (Twitter @cmiruna)