VIDEO Interviu cu ministrul Fondurilor Europene. Absorbtia in noua perioada de programare, sub 1%. Nu prea stim in ce masura diplomele obtinute de cursantii POSDRU le-au fost utile pentru angajare

Romania inregistreaza o rata de absorbtie a fondurilor europene in perioada 2014-2020 sub media Uniunii Europene, iar din martie 2017 tara ar urma sa poata cere fonduri structurale si de coeziune ca rambursari de cheltuieli in proiectele derulate, dupa acreditarea unor autoritati de management, spune ministrul Dragos Dinu, intr-un interviu acordat HotNews.

Potrivit acestuia, in acest moment Romania are o rata de absorbtie de 0,98%, in noua perioada de programare, iar media UE este de 2,6%. Practic, tara a primit pana acum 2,3 miliarde de euro de la Comisia Europeana, din care 2 miliarde de euro insumeaza avansurile acorate de Bruxelles, iar 300 de milioane de euro sunt fonduri pentru agricultura.

Practic, in acest moment, Romania nu poate transmite la Bruxelles declaratii de cheltuieli efectuate in proiectele europene derulate in programele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene si Ministerul Dezvoltarii Regionale, pentru a putea primi rambursari de fonduri structurale, in conditiile in care autoritatile de management de la cele doua ministere nu sunt inca desemnate (acreditate) la nivelul Comisiei Europene, a mai explicat ministrul.

Principalele declaratii ale lui Dragos Dinu:

• „Suntem sub media UE (ca rata de absorbtie pe 2014-2020), dar nu suntem nici pe ultimul loc, iar lucrurile sunt asa din cauza conditiilor care trebuie indeplinite pentru absorbtie”.
• „Avem plati in acest moment de 1,025 miliarde de euro, plati care sunt facute (din avansurile acordate de CE). Ca sa pot sa rambursez sumele astea, odata ce am rezolvat problema conditionalitatilor ex-ante – si n-o sa fie o problema in perioada imediat urmatoare – trebuie sa am sistemul desemnat, adica acreditat”.
• „Daca ne tinem de calendar, va urma misiunea de audit si in cazul unei decizii favorabile vom putea avea sistemul efectiv desemnat pentru acestea pana in luna martie 2017. Asta inseamna ca deja in martie 2017 pot sa trimit la Comisie o delcaratie de cheltuiala si voi avea solicitari de rambursare”.
• In privinta realizarii conditionalitatilor ex-ante, „in momentul in care m-am alaturat echipei de la Ministerul Fondurilor Europene, in primavara, lucrurile nu aratau deloc bine si cand spun <> sunt politicos. Eram intr-o stagnare clara cu foarte multe conditionalitati”.
• „Nu avem complet sistemul (MySMIS, de depunere online si gestionare a proiectelor). Avem cateva module, in special modulule pe relatia intre autoritati de management si beneficiar. Astea sunt realizate pe zona de lansare apel, zona de primire, call si asa mai departe”.
• „Unde vom putea noi pierde acesti bani europeni, si exista intr-adevar un risc de pierdere, sunt dezangajarile”.
• In POSDRU 2007-2013 au fost „in jur de 1,3 milioane de beneficiari finali. Stim cati am pregatit, in ce domenii au fost formati, daca s-a finalizat formarea cu o diploma. In ce masura diploma le-a fost utila in perioada ulterioara, in identificarea sau gasirea unui loc de munca, progres in cariera – asta nu prea stim”.
• Pentru noul POCU 2014-2020 „suntem acum in discutii cu colegii de la Institutul National de Statistica (INS), de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), pentru a gasi un mecanism prin care sa avem trasabilitatea interventiei noastre si sa urmarim si efectul final”.
• Pentru proiectele de transport, „discutam introducerea unui contract tip FIDIC, in asa fel incat sa avem o predictibilitate clara a termenelor contractului, sa utilizam un standard de contract agreat la nivel international, pe care si constructorii si contractorii il cunosc si sa evitam intarzierile”.

Interviul pe larg:

HotNews: In prioada de programare 2014-2020, despre ce fonduri europene atrase de Romania putem sa vorbim la momentul actual.

Dragos Dinu: Aici cred ca trebuie sa intelegem un pic lucrurile in dinamica lor europeana si din perspectiva de la nivel comunitar. Sunt doua aspecte pe care cred ca trebuie sa le clarificam: unul care tine de perioada de programare si de modul in care am inceput aceasta perioada de programare si noi ca stat, si Comisia Europeana in ansamblu. Si, in al doilea rand, releventa discutiei cu privire la fondurile absorbite in acest moment.

Din punct de vedere comunitar, aceasta perioada de programare are cateva caracteristici care o deosebesc de perioada trecuta. Astfel, regulile s-au schimbat un pic si au aparut o serie de elemente noi: avem un nou mecanism pe care Comisia l-a implementat, mecanismul conditionalitatilor ex-ante, care este foarte important si care afecteaza si influenteaza in mod direct ideea de absorbtie si de utilizare a fondurilor europene. Si, pe de alta parte, momentul la care procesul de negociere a Acordului de parteneriat si de semnare a programelor operationale a fost derulat.

Aceasta perioada de programare a inceput usor tarziu si s-a finalizat cu oarecare intarziere. Asta este motivul pentru care la nivel comunitar nu suntem extrem de avansati cu utilizarea fondurilor europene.

O alta caractristica a fost abodarea integrata pe care Comisia a promovat-o. Astfel, acum si fondurile destinate agriculturii, care in perioada trecuta erau gandite si contorizate separat, sunt incluse in aceeasi abordare.

In momentul de fata, rata absortiei la nivel comunitar, dupa ultimele date comunicate de comisie, este in jurul valorii de 2,6%, rata medie a tuturor celor 28 de state membre.

In cazul Romaniei, dupa aceleasi date comunicate de Comisie, rata noastra de absorbtie este 0,98%.

HotNews: Suntem mult sub media europeana cu absorbtia…

Dragos Dinu: Suntem sub medie, dar nu suntem nici pe ultimul loc, dar lucrurile sunt asa din cauza conditiilor care trebuie indeplinite pentru absorbtie.

Romania nu a luat nicio rambursare de fonduri structurale 2014-2020, pentru ca nu are inca acreditate institutiile de absorbtie a banilor europeni

Dragos Dinu: (…) Acum, regulile impun ca, pentru a putea contoriza efectiv absorbtie, trebuie ca sistemul nostru de control si de management pentru fondurile europene sa fie desemnat, acreditat. Asta trebuie sa se intample in toate statele membre.

In momentul de fata, la nivel comunitar, aproximativ jumatate din autoritatile de management sunt desemnate, deci Romania nu este un caz singular in care lucram in continuare la sistemul de managment si control. Asta este motivul pentru care in acest an prioritatea noastra a fost sa avem atat cadrul procedural, cat si celelalte elemente cu privire la aranjamentele institutionale pe care trebuie sa le implementam, puse in act in asa fel incat sa putem sa asiguram proceul de desemnare.

In momentul de fata, ca autoritati desemnate avem zona de agricultura si mai avem o autoritate de management pe Programul transfrontalier Romania-Serbia.

De asemenea, am transmis pachetul de desemare pentru Programul destinat persoanelor defavorizate la Autoriatea de Audit, s-a incheiat misiunea de audit in cursul saptamanii trecute si asteptam mai rapid o decizie favoraila in acest sens. Cum se incheie acest proces de desemnare, deja vom putea sa trasmitem catre Comisie solicitari de rambursare pe 2014-2020, insa ceea ce trebuie sa se inteleaga este ca acest proces de desemnare – care este unul tehnic – nu impiedica realizarea proiectelor. Deci nu inseamna ca noi nu putem semna proiecte, sa ne angajam in efectuarea diferitelor investitii sau sa facem plati pentru investitiile respective.

Facem aceste plati din sumele pe care le-am primit cu titlu de avans pentru diferite programe operationale si evident din resurse proprii, daca sumele alea nu sunt de ajuns. Dar nu este cazul, pentru ca am primit avansuri destul de mari si in momentul de fata lucrurile cred ca merg in acest fel.

Deci prioritatile noastre au fost in acest an, pe langa desemnare si realizarea conditionalitatilor ex-ante, pentru ca, daca un stat membru nu are conditionalitatile ex-ante realizate, exista o sanctiune directa de la nivel comuniatar. Astea inseamna ca platile pentru programele operationale afectate de acele conditionalitati ex-ante sau platile generale, daca vorbim de consitionalitati ex-ante generale, sunt automat suspendate pana la realizarea conditionalitatilor respective.

E o situatie cu care se confrunta toate statele membre. Data finala pentru realizarea conditionalitatilor ex-ante este 31 decembrie 2016. Asadar, chiar in acceptiunea Comisie, momentul de la care se intampla analiza acestui sistem si a capacitatii statelor membre de a utiliza fonduri europene este finalul acestui an, deci presiunea pe absorbtie nu este atat de mare.

In acelasi timp, exact in aceasta peioada a trebuit sa inchidem vechea perioada de programare. Intr-un stat ca Romania si avand in vedere modul in care perioada de programare trecuta a fost gestionata, cu o serie de probleme si unde, trebuie sa recunoastem, am avut aspecte legate de credibilitate in raport cu foarte multe proiecte si foarte multe situatii care nu au fost clarificate la momentul la care trebuia sa fie clarificate, guvernele anterioare au lasat sa treneze o serie de lucruri. Insa la un moment dat avem data limita si data limita a venit acum: trebuie sa transmitem declaratiile finale pentru perioada trecuta pe 31 marte 2017.

Asta inseamna ca trebuie sa facem o analiza foarte atenta a stocului de proiecte pe care le avem si sa decidem foarte clar care sunt proiectele si care sunt fondurile pe care noi le includem in declaratia finala, adica cerem inapoi de la Comisie rambursarea pentru ele.

Asta a fost un efort extrem de mare care colegii mei l-au facut, tocmai pentru faptul ca nu am vrut sa luam decizii atunci cand ar fi trebuit si am tot amanat.

HotNews: In bilant spuneati ca anul acesta s-au realizat 10 conditionalitati ex-ante, 11 erau trimise spre evaluare si alte 5 erau in pregatire. Deci ce riscuri avem ca la sfarsitul acestui an, la data limita, sa nu avem toate conditionalitatile ex-ante si ce presupune asta?

Dragos Dinu: Trebuie sa fiu foarte sincer… In momentul in care m-am alaturat echipei de la Ministerul Fondurilor Europene, in primavara, lucrurile nu aratau deloc bine si cand spun „deloc bine” sunt politicos. Eram intr-o stagnare clara cu foarte multe conditionalitati.

Parea ca nu acordasem nici atentia deosebita, nu aveam niciun mecanism prin care sa urmarim si sa fortam realizarea acestor conditionalitati, iar partenerii nostri de la nivelul Comisiei Europene erau extrem de ingrijorati ca Romania va esua lamentabil in ceea ce priveste aceste conditionalitati si capacitatea noastra ca stat de a demonstra ca suntem intr-adevar in postura de a ne asuma niste reforme structurale pe care trebuie sa le facem si care sa arate ca putem sa gestionam fonduri europene si ca suntem un stat modern care raspunde adecvat pentru situatiile de la nivel comuniatar.

Lucrurile nu mai stau asa si progresele pe care le-am facut in aceasta zona sunt semnificative, in sensul ca am deblocat marea majoritate a conditionalitatilor. Discutiile pe care le-am avut in marja Consiliului de Afaceri Generale de la Bruxelles cu oficiali europeni au subliniat intelegerea progresului pe care noi l-am facut. A fost intr-un fel si un exercitiu prin care noi ne-am recastigat credibilitatea pe zone exrem de importante.

A trebuit si probabil si guvernele viitoare vor trebui sa ia in calcul – trebuie sa fim credibili, seriosi si sa indeplinim obligatiile pe care noi ni le asumam. Romania si-a asumat 36 de conditionalitati ex-ante, n-a fost acest guvern cel care le-a negociat si acceptat. Probabil ca, daca noi am fi fost, le-am fi gandit usor diferit, dar asta este situatia.

HotNews: In ce sens, adica mai putine?

Dragos Dinu: Da. Mai putine si poate am fi sustinut un pic mai clar o serie de aspecte, asa incat in procesul de evaluare lucrurile sa fie foarte clare si sa nu existe ambiguitate sau posibilitatea partenerilor de a adauga in timpul jocului elemente noi. Insa am plecat cu ceea ce s-a negociat si lucrurile au mers foarte bine.

Mecanismul pe care noi la-m pus in act cu privire la coordonarea acestor conditionalitati in care saptamanal avem o sedinta – avem o sedinta la nivel de secretar de stat cu toate ministerele de resort in care Ministerul Fondurilor Europene punea presiune pe fiecare minister de resort si in care urmarea saptamanal cum lucrurile evoluau, unde am pus la dispozitie asistenta tehnica pentru a ajuta indeplinirea conditionalitailor din diferite domenii, si lucrurile acestea s-au vazut. Iar acum Comisia ne-a spus ca o sa ne prezinte ca exemplu de buna practica penru acest mecanism.

In situatia conditionalitatii de achizitii publice, in care in primavara nu aveam aprobata legea, preventul statea in Parlament si o plimbam de la o comsie la alta, unde lucrurie nu se miscau absolut deloc, sa ni se spuna in mometul de fata ca „da, cum ati gestionat asta, sunteti un exemplu de buna practica” este reconfortant si pentru noi.

HotNews: La fel si cu Masterplanul de Transport, s-a lalait statul roman…

Dragos Dinu: Exact. Acum doua saptamani am primit scrisoarea formala de la Comisie in care toate conditionalitatile care tin de ocuparea fortei de munca au fost declarate ca inchise. Mai sunt cateva unde avem acceptul informal si sunt doar aspectele procedurale de a incarca aceste conditionalitati in sistem, de a se desfasura formal consultarea inter-service de la nivelul Comisiei – deci pe acestea o sa le inchidem fara probleme.

In afara de astea, sunt 5 conditionalitati unde eforturile trebuie sa fie sustinute si unde in continuare suntem in dialog constant cu colegii de la ministerele de linie. Aici avem partea de Transporturi.

HotNews: Pai nu exista masterplan?

Dragos Dinu: Exista masterplan, dar de aceea va spuneam despre modul cum au fost negociate aceste conditionalitati, ca nu le-am negociat noi si atunci sunt foarte multe elemente conexe. In planul de actiune sunt o serie de masuri pe care trebuie sa le facem pentru ca acea conditionalitate sa fie coniderata indeplinita.

Ceea ce am agreat cu Comisia a fost sa facem o prioritizare. I-am convins ca planul de masuri excede zonei esentiale ale conditionalitatii si am facut o prioritizare. Din multitudinea aia de masuri, sa le selectam pe cele cu adevarat relevante si care atesta ca progresul inregistrat este ireversibil.

Aici am facut planuri de prioritizare atat pentru Transport cat si pentru Achizitii Publice, o alta zona in care mai sunt de facut lucruri, tocmai pentru ca am negoiat foarte multe masuri.

Si ultimul domeniu in discutie este mediul, unde reformele din zona asta trenau de multa vreme. Planul National de Gestionare a Deseurilor este conitionalitatea in care noi trebuie sa ne asiguram ca lucrurile stau foarte bine. O data pe luna vine Comisia la Bucuresti cu reprezentanti din mai multe directorate generale si discutam efectiv pe fiecare conditionalitate. Ultima am avut-o pe 21-22, in care am avut la Bucuresti 3 sau 4 directorate generale ale Comisiei Europene si in care o zi intreaga am petrecut-o discutand conditionalitatea de mediu si agreand impreuna cu Comisia care sunt pasii pe care noi trebuie sa-i facem in asa fel incat sa nu fim in riscul de a avea o suspendare de plati. Si am reusit.

HotNews: Dar ce este atat de dificil la Planul pentru deseuri? E o problema de interese?

Dragos Dinu: Am avut discutii si cu colegii din statele din Grupul Visegrad Plus si nu numai. Aceasta problema e generala. Conditionalitatile ex-ante au generat un soi de problema pentru toate statele membre. Ideea din spate a fost nu ca aceste conditionalitati sa fie strans legate de fonduri europene, ci ca aceste conditionalitati sa fie legate de reforme mai largi care trebuie sa fie realizate la nivelul fiecarui stat.

(…) Exista si un impact financiar asupra intregului sistem, pentru ca una este sa colectez selectiv si sa impun o anumita obligatie de a colecta selectiv, ce fac cu investitiile pe care deja le am, ce fac cu incineratoarele – deci lucruri extrem de dificile, mai ales ca in sistemul romanesc sunt decizii care se iau la nivel central, dar care se implementeaza la nivel local. Si aici va dati seama ca fiecare primarie si autoritate locala are propria agenda, are aceasta tendinta de a nu avea impact prea mare pe costuri. E o tendinta normala, pe care o intelegem.

HotNews: Deci spuneti ca ati rezolvat cu planul pentru deseuri?

Dragos Dinu: Ceea ce am rezolvat a fost sa aratam ca progresul este ireversibil, sa aratam ca Romania are foarte clar aprobat si accptat un calendar clar si un plan coerent cu privire la gestionarea deseurilor si asta facem punand in dezbatere publica acest plan la inceputul lunii decembrie, la Ministerul Mediului. Va urma ca imediat sa-l lansam in procedura de evaluare strategica si sa ne angajam in consultari punctuale cu autoritatile locale pe tintele pe care ni le asumam acolo. (…)

Daca nu indeplineste conditionalitatile ex-ante, Romania se poate alege cu blocarea partiala sau generala a fondurior UE 2014-2020

HotNews: Fara acest plan de gestionare a deseurilor, practic noi nu vom putea atrage bani europeni pentru gropile de gunoi, de exemplu?

Dragos Dinu: Da. Sanctiunile care pot aparea daca nu indeplinim conditionalitatile ex-ante sunt legate exclusiv de rambursarea anumitor cheltuieri, practic suspendarea platilor. Suspendarea platilor poate sa fie punctuala, pentru programele operationale care sunt afectate de conditionalitatea respectiva si in cazul de fata vorbim de interventiile de mediu, daca Planul National pentru Gestionarea Deseurilor (PNDG) nu corespunde standardelor si nu ne tinem de acest calendar pe care l-am mentionat anterior.

Sau poate sa fie o suspendare generala. Si asta inseamna ca ne suspenda practic toate programele operationale si asta se intampla in cazul conditionalitatilor generale, cum ar fi cazul conditionalitatii de achizitii publice. Acolo avem un plan de actiune pe care l-am agreat cu ei si l-am etapizat, am spus care sunt actiunile pe care le facem anul asta si unde punem presiune ca lucrurile sa se intample si care sunt actiunile de fallow-up, care vor fi realizate in anul urmator.

HotNews: Deci mai avem si aici de facut, pe langa legile achizitiilor.

Dragos Dinu: Sigur. Planurile de masuri care au fost agreate in momentul ala, iar conditionalitatea pe achizitii este cea mai complexa din toate. Deci niciun alt stat membru nu si-a negociat o conditionalitate mai complicata si mai complexa.

HotNews: Macar sa fie respectata si sa fie licitatiile corecte si sa nu se mai fure banii…

Dragos Dinu: Asta este unul din obiecivele principale si colegii de la Agentia Nationala a Achizitiilor Publice asta incearca sa faca. Si noi lucram impreuna cu ei, vrem sa avem aceleasi liste de verificare si semnam protocoale in sensul asta, in care pe zona de achizitii, pe ceea ce se uita Agentia Nationala de Achizitii Publice sa se uite si Autoritatea de Management si la fel o sa se uite si Autoritatea de Audit, asa incat sa nu mai bulversam beneficiarii aplicand standardele diferite si aducand elemente noi.

HotNews: Si atunci, cand va incepe Romania sa traga bani europeni in noua perioada de programare pe baza de proiecte, nu vorbim de avansuri sau plati directe la hectar sau de banii de la agricultura?

Dragos Dinu: De tras bani, ii tragem deja. Avem plati in acest moment de 1,025 miliarde de euro, plati care sunt facute. In ultima perioada s-au mai facut plati la Programul de Infrastructura Mare (POIM), inca vreo 20 si ceva de milioane de euro, plati care sunt facute din fonduri europene. In baza avansurilor pe care le-am primit si a proiectelor care sunt in implementare si care sunt implementate corect.

Ca sa pot sa rambursez sumele astea, odata ce am rezolvat problema conditionalitatilor ex-ante – si n-o sa fie o problema in perioada imediat urmatoare – trebuie sa am sistemul desemnat, adica acreditat.

Contracte de finantare semnate in perioada de programare 2014-2020

Sistemul electronic MySMIS nu este complet. Vom folosi sisteul vechi pentru desemnarea unor autoritati de management

HotNews: Va referiti la acele autoritati de management si organisme intermediare…

Dragos Dinu: Exact. Aici situatia a fost din nou extrem de complicata. Autoritatile romane si-au asumat ca vom avea un sistem informatic unitar care sa rezolve toate problemele – celebrul MySMIS. Din pacate, in momentul in care a venit Guvernul Ciolos si ne-am asumat guvernarea, am constatat ca lucrurile nu stau prea fericit. In sensul ca sistemul era intr-o etapa incipienta de dezvoltare, nu aveam decat unul sau doua module facute. Cerinte pentru celelalte module nu existau, adica nu stiam nici cum vrem sa arate, ce vrem sa facem. Se incercase ceva, dar nu la un nivel foarte clar, iar asteptarile pe care autoritatile de management le aveau de la acest sistem erau extrem de mari, pentru ca li se promisese ca o sa facem un sistem in care totul o sa se intample in mediu informatic din clicul unui buton. Si eram destul de intarziati cu asta.

Pe langa aspectele legate de sistemul MySMIS, normal ca mai sunt si aspecte procedurale, legate de cadrul institutional, modul in care imi concentrez sstemul.

In ceea ce priveste MySMIS, am acceptat acest angajament asumat de guvernul anterior, nu am vrut sa modificam asta, asa ca am incercat intr-o maniera strcturata sa continuam dezvoltarea sistemului. Am instituit un mecanism prin care intalniri saptamanale cu autoritatile de management dedicate fiecarui modul in care sa avem descrierea de sistem impreuna cu STS si sa incepem sa dezvoltam. Din pacate, nu am ajuns foarte departe.

HotNews: Nu merge bine nici in ziua de astazi.

Dragos Dinu: Sunt cateva probleme pe care trebuie sa le distingem. Nu avem sistemul complet. Avem cateva module, in special modulule pe relatia intre autoritati de management si beneficiar. Astea sunt realizate pe zona de lansare apel, zona de primire, call si asa mai departe.

Insa lucram in continuare la modulele ce tin de implementare, de modul in care Autoritatea de management gestioneaza proiectele post-contractare. Si aici, evident, e destul de mult de lucru.

Alta problema se leaga de functionalitatea modulelor existente. Si aici sunt intr-adevar aspecte semnalate de beneficiar: ca merge greoi, ca apar erori. Avem si aici o echipa care analizeaza semnalele pe care le primim si optimizam lucrurile astea. Uneori a trebuit sa luam decizii punctuale, cand au fost o serie de probleme – cum ar fi partea de buget, unde pana la urma am permis ca bugetul sa fie depus in Excel, unde erau probleme completand linie cu linie. Sau la partea legata de CV, am lasat sa fie in format PDF si semnat , ci nu neaparat completat acolo.

Au fost masuri care au ameliorat, insa suntem constienti ca in continuare e dificil si lucram la asta. Partea legata de bug-uri si de probleme care pot sa apara – si acolo incercam sa lucram.

HotNews: Foarte multi utilizatori, mai ales cei din Programul Operational Capital Uman (POCU), se plang ca le dispar documente, adica le incarca si pe urma nu mai apar, nu mai vorm de blocajele de pana acum o luna.

Dragos Dinu: Suntem constienti de problemele care sunt, primim si noi un feed-back, am inceput un dialog cu reprezentanti ai potentialilor beneficiari care constata astfel de probleme si incercam sa le solutionam.

Revenind la desemnare, avand in vedere ca suntem la aceasta etapa cu sistemul informatic, ne-am gandit daca nu cumva putem sa construim acest sistem, insa sa mutam presiunea desemnarii de pe constructia sistemului. Am analizat cum au facut colegii polonezi, cum au facut francezii si am vazut ca sistemul informatic pe care ei il utilizeaza este mai degraba o varianta usor actualizata a sistemului vechi. Si am incercat si noi daca nu cumva pe baza sistemului vechi, cu usoare actualizari, nu cumva l-am putea utiliza, cel putin pentru desemnarea programelor operationale, unde cadrul institutional nu e foarte complex. Unde nu avem foarte multe organisme intermediare, unde nu avem foarte multe proiecte.

Dupa aceasta analiza am stabilit si am aprobat in Guvern un memorandum cu un nou calendar, in noiembrie, in care am zis ca vom continua dezvoltarea noului sistem cu termen limita in martie 2017, dar pana atunci vom lansa desemnarea anumitor programe operatioale si autoritati de management utilizand sistemul vechi actualizat. Si avem o alta echipa care lucreaza la asta. Asa am facut pentru POAD (programul pentru persoane defavorizate), deja am trimis pachetul la Autoritatea de Audit si asteptam decizia dansilor si vom face acelasi lucru si ppentru asistenta tehnica (POAT), unde deja s-au facut teste si lucrurile au fost rezolvate. Si vom incerca si pentru Competitivitate si pentru POIMM – acel program mic de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, pentru Programul de Capacitate Administratuva si chiar pentru Programul de Infrastructura Mare.

Tinta noastra este ca pana la 15 decembrie 2016, pentru aceste autoritati de managemnt sa transmitem pachetele de desemnare.

HotNews: Si asta ce inseamna pentru utilizatori?

Dragos Dinu: Pentru utilizatori, lucrurile vor fi un pic mai simple, pentru ca e practic programul vechi. Vor utiliza in continuare modulele noi care sunt dezvoltate, dar gestionarea in sistem informatic va fi ulterior pe programul vechi.

Daca ne tinem de acest calendar, va urma misiunea de audit si in cazul unei decizii favorabile vom putea avea sistemul efectiv desemnat pentru acestea pana in luna martie 2017. Asta inseamna ca deja in martie 2017 pot sa trimit la comisie o declcaratie de cheltuiala si voi avea solicitari de rambursare. O estimare a sumelor pe care le-as putea rambursa daca stau in acest calendar e undeva de 1 miliard de euro generat de POIM, POC, POAD – plati interne efectuate si pe care le vom avea rambursate.

Si nu numai acelea, pentru ca la Programul Operational Infrastructura Mare or sa se faca foarte multe plati in perioada urmatoare. Noi nu am inceput sa platim pe transport nimic si acolo sunt multi bani. Vom avea pana la finalul anului 2016 inca 200 de milioane de euro care or sa se plateasca la POIM si estimam pana in martie 2017 deja sa putem sa solicitam spre rambursare. Acesta este calendarul pe care il avem in moentul de fata.

Risc de pierdere a fondurilor UE neutilizate

HotNews: Ca sa recapitulam, cati bani am primit de la Comisia Europeana pe noua perioada de programare?

Dragos Dinu: De la Comisia Europeana au intrat numai anul asta undeva la 2,3 miliade de euro, pe noua perioada de proramare. Aceste sume se compun din prefinantare pentru diferite programe operationale, conform planificarii pe care o avem noi, care inseamna astia fara vreo 300 de milioane de euro care sunt rambursari pe zona de agricultura. Repet, neavand sistemul desemnat, nu putem sa facem rambursari de bani europeni. Asta nu inseamna ca nu vin bani europeni, deci bani europeni vin.

Unde vom putea noi pierde acesti bani europeni si asta exista intra-devar un risc de pierdere, sunt dezangajarile. Sunt tinte de dezangajare pe fieare an. Si aici va trebui sa avem un management foarte clar si sa putem sa planificam proiectele pe care le lansam, cash-flow-ul pe care il generam, in asa fel incat sa evitam aceasta dezangajare.

Dezangajarea inseamna ca statul membru nu a fost capabil sa implementeze proietele pe care le-a estimat ca le va implementa in acel interval de timp si nu a utilizat toata suma care i-a fost alocata si deci partea care ramane neutilizata se duce inapoi la Comisie. Asta e un aspect pe care noi trebuie sa-l avem in vedere. Noi deja facem aceste calcule si ne gandim la tipuri de interventii pe care trebuie sa le implementam, pentru ca timpul trece. Si nu trece numai pentru Romania.

HotNews: Da, dar Romania are mai mare nevoie de fondurile astea, sa fim realisti. Cu doua treimi din populatia rurala care merge la toaleta la WC-ul din curte, cred ca Romania are cea mai mare nevoie de banii acestia.

Dragos Dinu: Pe anumite zone. Sa stiti ca lucrurile difera pe abordarea aceasta regionala. Bucurestiul este peste alte regiuni. De acord si e normal si cred ca este o oportunitate pe care trebuie sa o fructificam.

HotNews: Deci la sfarsitul lui 2017 o sa se traga linie…

Dragos Dinu: Si la sfarsit de 2017 si 2018. Noi, datorita proiectelor fazate am putea sa evitam prima dezangajare. Pana la urma, proiectele fazate inseamna o oportunitate oferita celor care nu au reusit sa termine proiectele din perioada anterioara si am mutat pe noua perioada.

HotNews: Cate apeluri de proiecte s-au deschis in noua perioada de programare?

Dragos Dinu: Avem 51 de call-uri in total, din care 41 am deschis anul acesta, insumand 13 miliarde de euro, dintr-un total de 14 miliarde. Efortul a fost destul de mare. Timpul trece, bani exista, deci nu este o problema de resurse. Sunt resurse interne care de fapt sunt construite din resurse europene. Mai mult de 1 miliard de euro vine de acolo si e normal sa-l utilizam. Toate programele operationale au avut lansari de apeluri (…).

Mai este un mit cum ca deschidem call-uri, dar nu avem contracte. Nu. Exista contractare, nu s-a semnat niciun contract pana la inceperea guvernarii Ciolos, am avut zero contracte semnate. Deci perioada 2014-2020 din punct de vedere al contractelor semnate a debutat cu aceasta guvernare. Avem contracte semnate, deci angajamete de plata si lucrari in realizare de peste 1 miliard de euro, pe toate programele operational, fara sa disutam de zona de agricultura.

HotNews: Pe vechea perioada de programare 2007-2013, avem absorbtie 80%, acestia sunt banii intrati de la Comisia Europeana. Dar totusi unde se vad acesti bani in Romania? Statisticile europene arata ca doua treimi din populatia rurala a Romaniei nu are toaleta cu apa.

Dragos Dinu: Faptul ca Romania a aderat la Uniunea Europeana si a avut acces la fondurile europene reprezinta cel mai important vector de dezvoltare pe care noi l-am avut. Avem aceasta tendinta de comparatie cu statele central-europene. Dar sa facem aceasta comparatie si la momentul de plecare. Va aduc aminte ca la mijlocul anilor ’90, Romania ca indicatori macroeconomici era undeva aproape de Republica Moldova, sub Ucraina. La momentul ala nu ne puteam compara cu centrul Europei.

In anii ’90 si chiar la inceputul anilor 2000, cand mergeai in Ungaria sau Polonia, discrepanta si modul cum percepeai realitatile de acolo erau incomparabile. Ei, acum ne comparam. Acum ne deranjeaza ca nu suntem acolo. Progresul a fost insa sensazional. Iar investitiile sunt si avem foarte multe investiti ce tin de canalizare, drumuri, apa, care s-au realizat pe fonduri europene. Dar la noi exista aceasta tendinta de a comunica aspectele negative si zonele unde am avut probleme si este o tendinta normala (…) .

Comisia Nationala de Prognoza a incercat sa stabileasca influenta directa a fondurilor europene in economia romaneasca si rezultatele ne arata ca efectul net pe utilizare de fonduri europene pe produsul intern brut real este de 10,6%. Deci faptul ca am utilizat fondurile a asigurat practic o crestere pe PIB de 10,6. Avem cresterea suplimentara a investitilor determinata de fondurile europene de 25,6% in anul 2014.

Sunt perfect de acord ca sunt zone in care ar trebui sa tintim mai bine si sa urmarim impactul mai clar. Si asta incercam acum sa facem practic schimband, un pic, o parte din programele operationale.

Rata de absorbtie a fondurilor UE 2007-2013, la data de 31 octombrie 2016

1,3 milioane de oameni au beneficiat de POSDRU, dar nu prea stim cat le-au folosit diplomele

HotNews: POSDRU a avut cea mai mica rata de absorbtie, 67%. De ce?

Dragos Dinu: Modul in care acest program operational a fost gandit si pus in practica nu a fost cel mai fericit. Am finantat multe interventii disparate fara a avea o intelegere de ansamblu asupra situatiei si fara a identifica in mod concret nevoile la nivelul comunitatilor pe care noi vrem sa le asistam.

De mute ori am avut interventii conduse de ceea ce se putea oferi pe piata si mai putin de ceea ce era cu adevarat nevoie pe piata. Ei, asta este ceea ce incercam noi sa facem.

Au fost foarte multe probleme, si nu doar pe acest program, ci si pe altele, legate de achizitiile publice: modul in care am incheiat contractele, am licitat. Unele au fost probleme sistemice si au determinat corectii forferate, altele au fost probleme punctuale, care acum sunt in instanta.

In cazul POSDRU, au fost multe proiecte care au cam trenat, decizii pe care nu le-am luat si pe care le-am impins de la un an la altul. De aceea noi nu am inclus cheltuielile din aceste proiecte in declaratiile finale. Pentru ca erau oarecare nelamuriri cu privire la modul in care proiectele au fost implementate, daca documentele suport sunt suficiente sau nu si asa mai departe.

Aici trebuia o analiza atenta, o aplecare caz-cu-caz asupra fiecarei situatii si sa identificam ce anume din cheltuiala respectiva e corecta si respecta standardele pe care trebuia sa le respectam. Lucrul asta se face acum, pe 31 martie 2017 vom transmite la Comisia Europeana declaratia finala de cheltuieli si in POSDRU vom mai avea 500 de milioane de euro pe care le includem in declaratie. Este o suma destul de mare. Se etimeaza ca vom ajunge si cu POSDRU la 80% rata de absorbtie. Mai sunt cheltuieli care nu sunt declarate, care fac parte din cheltuieli din proiecte aflate in instanta si ca urmare a solutiei instantei vom vedea cum anume vom proceda.

HotNews: Din acesti bani, statul roman cat va suporta ca si corectii?

Dragos Dinu: E dificil sa spunem cat vom suporta noi, e o previziune pe care ma feresc sa o fac acum. Costurile acelea sunt deja suportate de statul roman. Daca vom avea corectii, in functie de tipologia lor, o parte vor fi suportate de stat, o parte va trebui sa fie suportate de beneficiar, va trebui sa ne indreptam impotriva beneficiarului in instanta.

Obiectivul nostru este sa ajungem la 80% absorbtie curata pe POSDRU, adica ce transmitem noi Comisiei Europene sa fie clare si curate si sa nu genereze probleme.

HotNews: Dar ca beneficii reale aduse beneficiarilor finali? Acesti oameni cu ce rezultate au trecut prin POSDRU, au obtinut calificari profesionale?

Dragos Dinu: Sunt in jur de 1,3 milioane de beneficiari finali. (…) Din pacate, e foarte dificil de raspuns, pentru ca indicatorii pe care noi ii urmaream si mecanismul de colectare a datelor pe care il avem acum pentru POSDRU nu permite un raspuns la intrebare. Stim cati am pregatit, in ce domenii au fost formati, daca s-a finalizat formarea cu o diploma. In ce masura diploma le-a fost utila in perioada ulterioara, in identificarea sau gasirea unui loc de munca, progres in cariera – asta nu prea stim. Si de aceea suntem acum in discutii cu colegii de la Institutul National de Statistica (INS), de la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), pentru a gasi un mecanism care sa urmareasca, sa avem trasabilitatea interventiei noastre si sa urmarim si efectul final. Astea sunt elementele de schimbare pe care le introducem acum pentru POCU.

Marii beneficiari publici au capacitate scazuta de gestionare a proiectelor

HotNews.ro: Dar sunt si programe mari, derulate de beneficiari publici, care au trenat. Programul de Transport are 75% absorbtie in vechea perioada de programare. Din ce cauza nu reusesc marii beneficiari de stat sa isi deruleze proiectele si sa ia banii europeni?

Dragos Dinu: Sunt situatii diferite. Daca ne referim la investitiile de mediu, problemele generate au avut de a face de cele mai multe ori cu eventuale aspecte de cash flow si incapacitate la nivel de beneficiar, adica al operatorilor regionali de apa selectati. Pentru ca acestia trebuiau sa-si sustina practic din propriul buget. Si au fost situatii cand au fost probleme si de aceea suntem acum in proces de fazare. S-a luat decizia de a debloca si deja facem plati pe zona aceasta, chiar daca nu am primit inca de la Comisie decizia finala pentru mediu, doar la Bucuresti s-a primit, la restul, nu.

Nu e un risc, pentru ca lucrurile au fost negociate si stabilite de la inceput in felul asta. E mai degraba o intarziere birocratica la nivelul Comisiei si nu din alt punct de vedere. In momentul de fata noi semnam contracte si deblocam situatia de aici si steptam decizia de la Comisie.

Daca aici problema tine mai degraba de operatori, la Transport problema este la noi. Pentru ca aici fondurile sunt din buget. Modul in care noi aprobam sau nu proiectul nu face decat sa clarifice fluxul financiar dintre fondurile europene si bugetul national. Nu are legatura cu ce se intampla pe santier. Pe santier, lucrarea poate sa continue indiferent daca azi eu platesc din resurse de la buget si maine schimb pe fonduri europene.

Problema aici tine mai degraba de capacitatea scazuta a beneficiarilor de a gestiona aceste contracte. Sunt contracte mari, care, pentru a putea fi realizate trebuie sa treaca printr-o serie de etape: trebuie studii de fezabilitate si trebuie sa fie realizate bine, dupa aceea licitarea lucrarilor si sunt lucrari mari, procesul de licitatie e complex, modul in care noi stim sa gestionam astfel de contracte e problematic.

Noi am facut doua lucruri. In primul rand, am incercat sa ne asiguram ca avem o generare de proiecte. Avem proiecte fezabile care sa fie generate si care sa poata sa fie finantate. Pentru asta, impreuna cu Ministerul Transporturilor si cu companiile din subordine am initiat o asistenta de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), care practic ii ajuta, ii consiliaza permanent astfel incat sa ne organizam si sa generam proiecte coerente.

Pe de alta parte, colegii de la Ministerul Transporturilor au luat si ei masuri, au spart Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) in doua si s-a creat CNAIR, o compaie de sine statatoare care sa inceapa sa deruleze investitiile. O parte din lucrari, CNAIR a luat decizia sa le execute in regie proprie, in asa fel incat sa evite putin riscul de proces de achizitii publice si de relationare cu contractantul.

Si in momentul de fata discutam introducerea unui contract tip FIDIC, in asa fel incat sa avem o predictibilitate clara a termenelor contractului. Sa utilizam un standard de contract agreat la nivel international, pe care si constructorii si contractorii il cunosc si sa evitam intarzierile.

HotNews: Metroul din Drumul Taberei, o lucrare mare trecuta pe fonduri europene, dar care treneaza…. Riscam sa pierdem bani aici?

Dragos Dinu: Nu riscam sa pierdem bani, pentru ca perioada este destul de lunga si, din discutiile pe care le am cu colegii de la Ministerul Transporturilor, inteleg ca acolo lucrurile sunt intr-un orizont de timp de realizat.

Cu riscul de pierdut bani ne-am confruntat cu proiectele care trebuiau inchise pe fosta perioada de programare si la care nu s-a facut fazarea. Acestea trebuiau inchise la 31 decembrie 2015 si exista conditia sa fie si in uz. Nu toate au fost in uz si atunci pentru cele la care ne-am confruntat cu aceasta situatie, am stabilit ca le vom include pe lista proiectelor nefinalizate, ii vom lasa sa termine investitia cu resurse proprii si in momentul in care se finalieaza nu voi mai pierde investitia europeana initiala. Dar exista o limita de doi ani in care proiectele trebuie sa fie in uz.