Dosarul Apa Nova: imunitatea multinationalelor si influenta asupra bataliei pentru Bucuresti

Companiile straine si multinationalele nu au imunitate in fata procurorilor DNA, aceasta e prima concluzie a dosarului inceput de procurorii din Prahova. Investigatia procurorilor, intr-un caz strigator la cer, mai desumfla putin balonul conspirationist umflat de Ghita, Voiculescu&co, care vedeau capitalul romanesc ca unica tinta a DNA. Pe de alta parte, dosarul Apa Nova arata negru pe alb ceea ce o (mica) parte a presei tot scrie de ani intregi: Consiliul general al Bucurestiului e o punga de coruptie, alimentata de vechile retele securiste care au capturat business-ul romanesc dupa 1989. Si tot dosarul DNA deschide calea pentru o actiune care sa dea inapoi bucurestenilor banii furati in ultimii ani: cine va deschide actiunea va avea sanse mari sa cistige alegerile la Primarie in 2016.

Teza privind imunitatea companiilor straine in fata luptei anti-coruptie a fost creata in laboratoarele penalilor autohtoni, posesori de televiziuni transformate in topoare. Aceasta teorie a conspiratiei zice ca DNA, SRI si alte institutii implicate in lupta anti-coruptie ar fi slugile capitalului strain si, ca atare, nu fac decit sa distruga capitalul romanesc si sa netezeasca drumul catre controlul absolut al strainilor asupra economiei Romaniei.

Dosarul DNA ne arata ca multinationalele nu sint un subiect tabu pentru autoritati. Actionarul majoritar la Apa Nova este Veolia, una dintre marile companii europene in utilitati. Precedente au mai existat: compania de constructii Strabag a fost vizata de perchezitii ale Parchetului General, Consiliul Concurentei a amendat de citeva ori cu sume uriase mari companii straine (petrol, retail, asigurari etc). Dar e adevarat ca dosarul Apa Nova e primul realizat de DNA de o asemenea anvergura. Iar zvonurile privind finalizarea mega-dosarului de coruptie EADS se intetesc in ultima vreme.

Prezenta securistilor in business. Teoria privind imunitatea multinationalelor a fost seducatoare pentru mii de antreprenori romani, multi dintre ei onesti, care nu au reusit sa tina piept marilor companii straine – fie ca a fost vorba de concurenta directa, fie ca a fost vorba de colaborari care le-au costat scump in termeni de eficienta. Explicatii pentru succesul multinationalelor sint multe: companiile straine au standarde care eficientizeaza activitatea, au know-how strins in zeci de ani, au departamente juridice si contabile care le usureaza accesul in hatisul birocratic etc.

Dar dosarul Apa Nova ne arata ca unele dintre aceste companii straine au avut si un alt avantaj, de data aceasta ilegitim, in competitia cu afaceristii romani. E vorba de fostii securisti angajati in posturi – cheie. Ei sint, de fapt, marii profitori ai Revolutiei din decembrie 89. Ei l-au mandatat pe Ion Iliescu sa institutie o forma originala de democratie ce le-a adus accesul la mai multi bani si mai multa putere decit le oferea regimul comunist.

Cristian Campeanu a explicat excelent intr-un editorial din Romania Libera cum functioneaza aceasta simbioza intre capitalisti si securisti, actul fondator pentru simulacrul de piata libera din Romania. Printre primii care au explicat cum functionat aceasta distorsionare a pietei a fost Lucian Croitoru, in 2012: „În România, clicile (acea simbioză apărută după revoluţie între creatorii de reguli şi noile elite de afaceri) au capturat economia încă din decembrie 1989. Criza actuală din România este în primul rând expresia eşecului guvernelor de a instaura capitalismul”.

Si asa ajungem la puroiul din Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Sint 55 de oameni care, alaturi de primarul general, gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro. Un miliard! Ei bine, aproape toti acesti alesi – aproape anonimi pentru bucuresteni – isi traficheaza voturile in cel mai josnic mod cu putinta. Acelasi lucru se intimpla si la primariile de sector, probabil la fel e in majoritatea oraselor si judetelor din tara. Anchetele din ultimii ani arata cum acesti puternici anonimi isi bat joc de banii publici, pe care ii directioneaza in functie de spagile primite, nu de realitate.

Probabil ca apropierea unor anchete mari la Primarie si Consiliul General a determinat PSD si PNL sa faca blatul prin care au refuzat sa-si asume conducerea Primariei, in absenta suspendatului Sorin Oprescu. Si liberalii, si social-democratii stiau ce afaceri au facut in Consiliu, probabil aveau si informatii despre unele dosare la care procurorii au inceput sa lucreze. Asa ca au convenit sa lase in fruntea Primariei un UNPR-ist, fost PPDD-ist, care sa incaseze toate socurile viitoare. Iar scandalul Apa Nova arata ce magnitudine are coruptia din Primarie.

O alta concluzie a anchetei Apa Nova e slabiciunea filtrelor de control in cazul afacerilor care presupun monopol. In cazul de fata, monopolul era pe serviciile de apa si canalizare, iar filtrul de control era Consiliul General. Informatiile ne arata cit de usor a fost corupt Consiliul, astfel incit operatorul economic sa eludeze controlul care trebuia aplicat de acest filtru. Sint convins ca la fel stau lucrurile si in alte domenii, mai cu seama in energie, acolo un cetatenii sint prizonierii unor distribuitori de servicii care fac ce vor cu organismele care ar trebui sa le controleze preturile.

Ultima concluzie a acestor zile e ca bucurestenii au nevoie de ajutor pentru a-si recupera banii platiti degeaba pentru servicii al caror pret a fost marit artificial. E o chestiune extrem de complicata, dar, asa cum in cazul contractelor bancare cu clauze abuzive au aparut solutii, sint convins ca si in acest caz, al tarifelor la apa, pot fi gasite solutii.

O prima problema este la Consiliul General. Consiliul trebuie sa auditeze contractul cu Apa Nova si sa constate daca ceea ce spun procurorii e adevarat. Daca asa stau lucrurile, si tarifele practicate de Apa Nova au fost marite artificial, atunci Consiliul trebuie sa ceara renegocierea contractului si asezarea tarifelor pe baze reale.

A doua problema e cu banii deja incasati de Apa Nova. Acel partid sau candidat care va reusi sa stringa clientii potential pagubiti si sa porneasca o batalie – grea, de durata – cu compania, va dovedi ca ii pasa de bucuresteni si ca nu se teme de infruntarea cu gigantii economici pina mai ieri intangibili. Cred ca PSD si PNL nu vor face acest pas, pentru ca oamenii lor sint prinsi in ghemul complicitatilor din acest dosar. E momentul oportun ca un candidat surpriza, anti-sistem si cu discurs credibil, sa apara si sa taxeze blatul evident al celor doua mari partide.