Copilul a răcit și face febră? De ce nu ar trebui să îi dai antibiotic fără recomandarea medicului

Antibioticele nu sunt soluția atunci când copilul face febră, chiar dacă așa cred doi din trei părinți, atenționează medicii. Două sunt principalele motive: majoritatea răcelilor sunt boli virale, așadar antibioticele nu au efect. În plus, consumul incorect al acestor medicamente riscă să conducă, în timp, la rezistență la antibiotice – ele devin ineficiente, iar infecții obișnuite devin din ce în ce mai greu de tratat, ducând chiar la deces.

Antibiotic doar la recomandarea medicului

Chiar dacă mulți părinți cred că antibioticul este indicat atunci când copilul răcește și mai ales când face febră, medicul Mihai Craiu a explicat că „în majoritatea cazurilor de boli febrile, la copilul cu vârstă mai mare de 3 luni, este „de vină” un virus. Iar în bolile virale, tratamentul cu antibiotice nu ajută deloc. Ba din contră. Ar putea produce probleme majore pe termen lung, cea mai îngrijorătoare fiind colonizarea cu germeni multirezistenți la antibiotice.”

Sfatul lui Mihai Craiu pentru părinți este ca, înainte de a administra antibiotic copiilor, să discute cu medicul despre diagnosticul celui mic, opțiuni și alternative.

„Un copil mic, febril, trebuie consultat. Iar dacă nu are semne generale de pericol (convulsii, somnolență marcată/comă, deshidratare, vărsături foarte frecvente și respirație extrem de dificilă) și nu are un deficit imun cunoscut, probabil nu are nevoie de o prescripție cu un antibiotic. Cred că este cazul să schimbăm ceva acum, cât mai este posibil”, explică Mihai Craiu.

Mihai Craiu subliniază, de asemenea, că este necesar să „ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor” și să nu le mai folosim „fără motiv”: „Dacă nu ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor și continuăm să le folosim fără motiv, în afara recomandărilor din Protocoalele și Ghidurile de Practică, vom crește până în 2050 la un număr de 10 milioane de astfel de decese/an, prin infecții cu germeni «speciali». Iar sumele cheltuite se vor ridica la o cifră uriașă – în jur de 4% din produsul intern brut, la nivel global”, arată medicul.

Potrivit lui Mihai Craiu, circa 700.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți. „Rezistența bacteriilor la antibiotice (AMR – Antimicrobial Resistance) este o problemă majoră de sănătate publică.”

Farmaciile pot elibera antibiotice fără rețetă, ca „doză de urgență”

În România, farmaciile pot elibera antibiotice fără prescripție medicală, dar numai doza pentru 48 de ore, potrivit unui Ordin al Ministerului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial la începutul acestui an.

„Doar în situații de urgență se pot elibera anumite antibiotice care acoperă doza pentru 48 de ore, fără prescripție, în baza unei declarații pe propria răspundere. Antibioticele pentru copii (siropuri, forme pediatrice în soluție) se vor elibera de către farmacie în ambalajul cel mai mic disponibil, care să poată acoperi doza necesară de urgență”, prevede Ordinul Ministerului Sănătății.

Anterior, antibioticele puteau fi eliberate în farmacie doar cu rețetă de la medic.

Ministerul Sănătății a recunoscut, însă, la acea vreme, că nu există un sistem centralizat unde farmaciile să poată verifica dacă doza de urgență de antibiotic pentru 48 de ore a mai fost eliberată pentru aceeași persoană. Practic, în lipsa unui astfel de sistem, pot fi cumpărate mai multe doze pentru 48 de ore, de la mai multe farmacii.

Consumul de antibiotice crește de obicei în sezonul rece, iar România se află pe locul trei la nivel european în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene.

Andrei Baciu, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a declarat că, într-un an, 4,2 milioane de români au avut reţetă compensată sau gratuită pentru tratament cu antibiotic.

„Iar sfatul meu este unul simplu: nu luaţi antibiotic decât la recomandarea unui medic. Iar acest medic nu trebuie să fie dr. Google!”, mai spunea fostul președinte al CNAS.

INSP: Rezistenţa la antimicrobiene – o ameninţare critică pentru sănătatea tuturor

Antibioticele devin mai puţin eficiente când sunt utilizate incorect, infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe, deces, au transmis recent și specialiştii Institului Național de Sănătate Publică, cu prilejul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată anual în a doua jumătate a lunii noiembrie.

Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a acestora este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (AMR) şi poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare „critică” pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese, potrivit INSP. Se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Medicii avertizează că, fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe „grave” sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei.

Consecințele utilizării haotice a antibioticelor

Astfel, infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică.

„Procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile, iar spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată”, explică reprezentanții INSP.

Creşterea duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală şi scăderea productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual deces prematur ar putea duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii, mai transmit specialiștii Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit INSP, obiectivul asumat de România pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%.

„Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare a produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale”, arată specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică.

Ei recomandă populaţiei să urmeze sfatul medicului atunci când iau antibiotic, să prevină infecţia prin vaccinare adecvată când este posibil, să se spele pe mâini în mod regulat, după strănut sau tuse, înainte de a lua masa, să folosească întotdeauna antibiotice pe bază de prescripţie medicală, nu „resturi” din tratamente anterioare sau de la alte persoane sau antibiotice obţinute fără prescripţie medicală.

SURSA FOTO: Dreamstime.com.