VIDEO INTERVIU Iulian Chifu: Politicienii romani nu mai ataca subiectul Rusia / Pericolul din Est, inclus in Strategia Nationala de Aparare, e un eufemism / Care e pozitia Romaniei fata de Federatia Rusa?

In Romania, retorica pro-rusa nu se aude atat de puternic in acest moment, problema legata de Rusia si de razboiul informational purtat de Moscova fiind alta: „O diminuare substantiala a referirilor la Federatia Rusa si la o pozitionare mai degraba ambigua fata de aceasta”, spune intr-un interviu acordat HotNews.ro Iulian Chifu, presedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, fost consilier prezidential pentru Afaceri Strategice, Securitate si Politica Externa. „Care e pozitia Romaniei fata de Federatia Rusa? Ati auzit vreo declaratie in ultimele sapte luni?” arata Chifu. El subliniaza ca, in acelasi timp, ambasadorul Rusiei la Bucuresti a dat doar in vara aceasta trei interviuri majore si a aparat punctul de vedere rus, „care inseamna dezinformare, propaganda si care nu a fost contracarat de catre nimeni”.

Chifu – care a fost inclus de Moscova pe lista persoanelor care au interdictie de a intra in Rusia – a discutat cu HotNews.ro despre felul cum se manifesta in Romania propaganda rusa si despre cum se poarta razboiul informational in aceasta tara membra NATO si UE.

• „Un grup legitim, format sa sprijine lupta pentru pace, dar care spune <>. Un alt grup care vine si spune ca <>. Si se intalnesc si creeaza grupul de data asta fizic, nu virtual. Ce inseamna aceasta? Odata ce ai creat un grup ce afecteaza capacitatea statului de a recruta, de a avea voluntari pentru armata, automat acela este un instrument al razboiului informational”, spune Iulian Chifu.

Interviul cu Iulian Chifu – partea I

• „Ce putem spune este ca exista o diminuare substantiala a referirilor la Federatia Rusa si o pozitionare hai sa spunem mai degraba ambigua fata de Federatia Rusa. Nu vorbim de o retorica pro-rusa. Putem sa ne uitam la numarul de interviuri date de ambasadorul rus Malghinov doar in vara aceasta. A dat trei interviuri majore. Care ambasador acreditat in Romania a dat atatea interviuri intr-un timp atat de scurt? In general, un ambasador nu da interviuri – ma rog, da de ziua nationala a statului… [Ambasadorul Malghinov] are trei interviuri date acum, aparand punctul de vedere al Federatiei Ruse, dar care inseamna dezinformare, propaganda si care nu a fost contracarat de catre nimeni.„
• „In partea cealalta, vedem politicienii romani care nu mai ataca acest subiect. Nu am vazut [chestiunea rusa] pomenita in mod substantial nici in strategia de securitate, decat in context – Rusia si cu NATO sunt in divergenta si pe curs de ciocnire. Acest lucru defineste pozitia Romaniei in raport cu Federatia Rusa? Nici macar in declaratiile pe care le-am vazut in documentele finale ale institutiilor din care facem parte, in summituri, in reuniuni ministeriale, Consiliile UE nu am vazut acele formulari care sunt imbratisate in spatiul public de catre politicieni romani si oameni in functii publice care sunt romani.”
• „Poate e bine. Unii spun <>. OK, nimeni nu cere sa fii anti sau prorus. Traian Basescu a gestionat tara aceasta si in perioada fierbinte a razboiului din Ucraina. Acelasi Traian Basescu a avut si intalnire cu toti liderii lumii la summitul NATO de la Bucuresti. Insa a evita si a scoate din retorica institutiilor publice pozitionarea fata de Rusia e, zic eu, un pas inapoi, chiar daca nu putem vorbi despre politicieni sau analisti care sa adopte retorica prorusa si sa fie prea in prim-plan.”
• „E si o chestiune care tine de publicul romanesc. Acesta are un anumit tip de reticenta, nu in raport cu cetatenii rusi sau cu Federatia Rusa, cat cu politicile actuale ale Federatiei Ruse si ale lui Vladimir Putin. La Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning am avut in 2009 un studiu in raport cu aceste subiecte, la nivelul spatiului public, al dimensiunii politice si la nivelul mass-media. Plus sondaj de opinie. Si situatia era asa – dupa 2008, dar inainte de evenimentele actuale: deschiderea, acceptabilitatea fata de cetateni rusi era cam de 60% – suntem intotdeauna bune gazde si primitori; fata de Rusia ca tara nivelul era cam de 50%; in schimb, cand ne ducem la politicile Federatiei Ruse din acel moment, acceptabilitatea era de 30-35%. Acest lucru ne arata ca acceptabilitatea in Romania, chiar pe elemente profunde din societate, e foarte redusa, in general politicile Rusiei sunt privite cu suspiciune. Acest lucru e valabil cu atat mai mult dupa agresiunea din 2014.”
• „Insa aceste lucruri se pot schimba. Pentru ca, daca in spatiul public, unde se lucreaza cu simboluri, dispare o pozitionare clara fata de Federatia Rusa, s-ar putea ca lucrurile acestea sa conteze. In subsidiar, in zona electronica, pe net, exista grupuri de sustinere si exista instrumentar cu care se face razboi informational in Romania, impotriva Romaniei.”

Interviul cu Iulian Chifu – partea a II-a

• „Instrumentarul [razboiului informational] este vast, vorbind de declaratii care exista, inclusiv de declaratii ale unora care au lucrat in domeniu. In primul rand, ce e razboiul informational? E foarte dificil de definit, pentru ca sunt granite foarte fine intre libertatea de exprimare si de circulatie a ideilor, pe care o sustinem (…) O zona cu o granita subtine este cea de PR, public diplomacy, lobby: o companie, un grup platit pentru a face promovarea unui set de idei in spatiul mediatic, ceea ce nu e acelasi lucru cu libera circulatie a ideilor, pentru ca aici e vorba de cineva platit, care lucreaza pe baza de contract. Si exista companii care se ocupa cu aceste lucruri, grupuri informale, asociatii care promoveaza acest tip de informatii. Iar in razboiul informational e vorba despre atacarea elementelor profunde de perceptie si de vointa statului. Inseamna crearea unor realitati alternative: iau bucati de adevar si fapte, combin cu silogisme, nu cu argumente reale si introduc foarte multe minciuni, citand terte surse pe care tot eu le-am promovat. Si in final am o poveste, o realitate alternativa celei pe care o poate percepe orice om si cea a adevarului real. In actuala societate in care media are un rol esential, perceptia, cultivata in mod substantial si pe termen indelungat, poate lua locul realitatii. Omului rapid si care n-are timp de obicei isi preia informatia si, odata ce si-a stabilit in sine o poveste, ii e foarte greu sa si-o conteste el insusi.”
• In Romania se poate vorbi despre astfel de campanii de dezinformare? „Da. Exista atat la nivel european, cat si campanii punctuale ce vizeaza Romania. De exemplu, in 2008, dupa razboiul ruso-georgian, am avut o campanie care s-a referit la faptul ca Georgia a atacat Rusia, ca a ucis separatistii si ca Rusia a venit ca eliberator. In zilele noastre, o vedeti in interviurile lui Malghinov: in Romania a avut loc o lovitura de stat la Kiev, rusii din estul Ucrainei s-au simtit amenintati si s-au rasculat. Deci acolo nu e armament rus, nu e instigare, razboi hibrid rus, in ciuda tuturor argumentelor, faptelor, in schimb e o parte a Ucrainei care se bate cu alta parte a Ucrainei. Acest tip de narrative, de poveste, e inoculat ca adevar alternativ.”
• In media din Romania se face simtita o orientare de acest fel? „Pai daca in ultimele trei luni de vara am vazut trei interviuri ale ambasadorului care sustine acest lucru… „
• „Instrumentarul e multiplu. Exista deja declaratii din interior. Exista ceea ce se cheama troli – grupuri de oameni platiti ca sa joace pe siteuri cu mare vizibilitate anumite tipuri de idei. De obicei in grup. Au iesit in fata troli – ultimul, o doamna, a castigat recent un proces contra statului rus. Si ei spun: actioneaza de obicei in trei, unul merge pe o idee, altul pe o alta idee, al treilea concluzioneaza asa incat toata aceasta dezbatere scurta in finalul unui articol sa te duca spre ideea pe care o cultiva ei.”
• „Si online-ul romanesc e plin [de troli]. Uitati-va la celebrii postaci care existau mai ales in perioada electorala si faceau batalia politica interna. Brusc s-au transformat – si eu scriu editoriale la Evenimentul zilei, orice editorial care se refera la terte teme e prizat mai mult sau mai putin in zona de comentarii, in schimb, cand vorbesti despre Rusia sau razboiul din Ucraina, sigur ai 20 de postari in care se bat unul cu celalalt, se acuza. E clar cum arata structura de troli. Si asa cum arata intr-un instrument media arata si in media in ansambul sau. Acum nu vorbim despre opinii legitime ale oamenilor normali, care vin si isi spun punctul de vedere. Vorbim despre opinii dirijate, despre oameni platiti ca sa gestioneze si sa dirijeze opinii.”
• Exista si o alta componenta. De exemplu, crearea unor grupuri de sprijin ciudate: pentru pace si neutralitatea Romaniei. Un grup legitim, care lupta pentru pace, dar care spune <>. Un alt grup care vine si spune ca <<eu cu="" lupt="" nu="" rusia, toti cei care au intre 18 si 35 de ani vor fi inrolati, pusi in linia intai, sa lupte cu Rusia si ne macelaresc rusii. Cei care nu doriti sa intrati in aceasta categorie veniti la data de…>>. Si se intalnesc si creeaza de data asta grupul fizic, nu virtual. Ce inseamna aceasta? Odata ce ai creat un grup ce afecteaza capacitatea statului de a recruta, de a avea voluntari pentru armata, automat acela este un instrument al razboiului informational.”
• „Un alt element al razboiului informational e cel de alterare a vointei – hai ca poate ar fi bine sa facem deal-urile cu Rusia, uitati-va la unguri, hai sa facem si noi un deal, luam gaz mai ieftin, creste economia, creste bunastarea si nici nu suntem in cearta cu rusii, ce conteaza ca Uniunea Europeana… E un tip de adresare care afecteaza fundamental deciziile strategice ale statului roman, vointa sau sustinerea pentru politicile nationale si strategice. Si in aceste cazuri, un cetatean roman poate sa creada aceste lucruri, e liber sa le creada. Dar in momentul cand aceste idei sunt inoculate pe bani, dirijat, structurat, atingand in primul rand zonele deschise sa mearga in aceasta directie… Ce face realitatea alternativa? Obtine sustinerea unui anumit grup de oameni cu un apetit sa urmeze ideea respectiva, pe de alta parte introduce dubii in cei care au cunostinta cu realitatea”.

Interviul cu Iulian Chifu – partea a III-a

• „Exista date foarte clare privind finantarea de catre Federatia Rusa a miscarilor radicale de dreapta, nationaliste, xenofobe la nivelul Europei. La nivelul Romaniei, nu am eu aceste date. Va pot ridica, insa, semne de intrebare. Care a fost momentul in care un instrument al Federatiei Ruse a devenit cel mai relevant in Romania? 2012: Vocea Rusiei era de referinta. In 2012, era atat de important incat dupa referendum chiar si presedintele Romaniei a simtit nevoia sa dea un interviu la Vocea Rusiei, pentru ca acolo era batalia reala. Ati auzit de Vocea Rusiei inainte de 2012? Eu nu am vazut, poate ceva marginal. Ati vazut Vocea Rusiei dupa 2012? Mai exista astazi, cu Sputnik cu tot, instrumentarul asumat de statul rus pentru a face razboi informational?”
• „In Republica Moldova, lupta pentru Uniunea Eurasiatica si impotriva Uniunii Europene s-a dus astfel: UE vrea sa ne faca pe toti gay si sa aruncam biserica pe fereastra. Astazi, daca intri in Republica Moldova, Uniunea Eurasiatica e aproape absenta din dezbaterea publica. Nu spun ca si la nivel global Uniunea Eurasiatica e o himera deja pierduta. Nu mai exista in prim plan. Dar asa a fost cultivata si au existat perioade electorale in care s-a incercat valorificarea acestui tip de instrumentar.”
• „Am spus ca nu exista afirmatii si pozitionari clare, afirmate public de statul roman, in raport cu Federatia Rusa. Care e pozitia Romaniei fata de Federatia Rusa? Ati auzit vreo declaratie in ultimele sapte luni? Vom avea acum reuniunea diplomatiei si probabil discursul presedintelui ne va lamuri sau vom vedea acolo niste elemente.”
• „Pericolul din Est [mentionat in Strategia Nationala] este un eufemism. E o formula ca sa te acoperi ca ai acea amenintare trecuta acolo. Nu e trecuta Rusia pentru ca suntem diplomati, nu e asa? Da, dar lipseste o mentiune clara – si aici jucam in termeni simbolici, pe zona de imagine si perceptie se lucreaza cu simbolism. Daca cineva vine si spune de Rusia, iar cineva refuza si spune „pericolul de la Est”, care e un eufemism, contrapunerea e faptul ca iti inainteaza si valideaza ideile celuilalt: doar unul vorbeste pe piata, nu si celalalt. Contraopinia nu e pe piata.”
• Ce inseamna mentiunea din strategia nationala? „Daca s-ar mentiona in mod direct, ar insemna ca CSAT ar trebui sa desemneze o institutie responsabila de coordonarea, de integrarea abordarii acestei amenintari – razboiul informational – si contracararea ei. Daca am avut atacuri cibernetice, exista o institutie responsabila. Pe zona de terorism exista o institutie responsabila. Toate institutiile care au atributii contribuie, dar ele sunt sub coordonarea unui comitet care e in responsabilitatea unei anumite institutii. Ma astept, ca urmare a strategiei – urmeaza sa se publice si un ghid de interpretare -, ca institutiile responsabile pe de o parte sa-si evalueze atributiile si responsabilitatile in aceasta directie, pe de alta parte CSAT sa vina si sa propuna, ca o stim public sau nu, o institutie care sa ramana responsabila de contracararea razboiului informational. Asa cum pe dimensiunea militara avem amenintarea hibrida care intra in atributiile MApN.”
• „In zona politica, imbratisarea unor interese ruse deschise, ca e vorba de zona strategica, politica, militara, economica, se soldeaza cu sanctiuni de catre publicul romanesc. Deci nu e o directie care ar ajuta la adunarea de voturi. Din contra. (…) In acest moment nu avem astfel de elemente in zona mainstream.”
• „Critica mea se leaga de retinerea, ca sa nu zic falsa pudoare, de a discuta problema, poate din nevoia politica de a face diferentierea de fosta administratie, de a califica in mod deschis relatiile Romaniei cu Federatia Rusa.”
• A existat o implicare rusa in evenimente ce au pus presiune pe autoritati in ultimii ani, precum evenimentele ce au insotit explorarea gazelor de sist? „Aici au existat elemente care tin si de interese directe, dar as plasa-o mai degraba spre zona de lobby. Ca si companie, sa platesti o firma de lobby la nivel european care sa sustina zona ecologista, organizatii ecologiste, ca sa protestam impotriva gazelor de sist. Tatal meu a adus disciplina ecologiei in Romania. Eu am o problema cu ecologismul selectiv. Am avut un vas plin de deseuri radioactive in portul Constanta – eu nu i-am vazut pe ecologistii nostri legati cu lanturi. Am vazut exploatari inclusiv cu cianuri, care functioneaza. Am vazut explorari… Rosia Montana: curge la vale si acum rosu, sunt oameni care sufera. Eu nu ii vad acolo protestand fata de nebunia care exista astazi. In schimb, cand a venit Chevron pentru gaze de sist, erau acolo, antrenand si alte categorii, preotii… Am o problema cu ecologismul selectiv: ma duc la Rosia Montana, dar la Rosia Poieni nu ma duc, la Baia Mare nu ma duc, unde sunt exploatari chiar de catre firme ruse si care exploateaza chiar cu acele costuri ecologice.”
• despre interdictia de a intra in Rusia: „In afara declaratiei publice a ministrului de Externe Lavrov, care vorbeste despre atacarea intereselor Federatiei Ruse, nu am o explicatie. Pe de alta parte, nu ma raportez la acest lucru, declar ca in momentul in care califici evenimentele din estul Ucrainei asa cum s-au facut calificarile in mod oficial in Romania, in mod automat afectezi interesele Federatiei Ruse, aparand interesele Romaniei. Din acest punct de vedere, nu am o problema cu includerea pe lista”.