Rectorul Universitatii de Vest din Timisoara: Institutiile de invatamant din Romania au sarcina de a gestiona saracia distribuita de Guvern

Mesajul transmis de Guvern prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru educatie este: educatia nu reprezinta o prioritate, sustine Universitatea de Vest din Timisoara, intr-un comunicat remis HotNews.ro. Rectorul Marilen Pirtea avertizeaza ca multe universitati „se afla la limita subzistentei” si ca „sarcina de a gestiona saracia distribuita de Guvern este si mai dificila in contextul in care lansarile competitiilor de proiecte in domeniul cercetarii intarzie sa apara”. Declaratiile rectorului din Timisoara vin in contextul in care Ministerul Educatiei si Senatul incearca in continuare sa desfiinteze sau sa reorganizeze UEFISCDI, institutia care imparte catre universitati si institute banii de cercetare alocati de Executiv.

• Virgil Iordache, Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti: Toata batalia in jurul UEFISCDI e legata de banii pentru Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PNCDI) 2014-2020. E deja in intarziere ca lansare de noi competitii

Citeste comunicatul integral transmis de Universitatea de Vest din Timisoara (UVT):

Marilen Pirtea, Rectorul UVT: Institutiile de invatamant din Romania au sarcina de a gestiona saracia distribuita de Guvern. Invatamantul romanesc sufera de o subfinantare cronica, structurala si profunda

Cu toate ca in Legea Educatiei si prin Pactul pentru educatie se prevede alocarea a minim 6% din PIB educatiei, acest lucru nu a fost pus in practica niciodata. Chiar mai mult, Romania este departe si de media UE, care aloca in medie 5,25% din PIB educatiei. Raportat la procent din PIB, cea mai mare finantare de care a beneficiat invatamantul din Romania a fost cea din 2008, reprezentand 4,4%.

In ciuda promisiunilor constante de a face din invatamant o prioritate, Romania se regaseste in coada clasamentului UE privind cheltuielile cu invatamantul (conform INSE), fiind departe de dezideratul de 6% din PIB, stabilit prin Legea Educatiei Nationale.

In momentul de fata, Romania se afla in cea mai nefasta perioada din perspectiva finantarii invatamantului. Niciodata in ultimii 10 ani procentul din PIB alocat invatamantului nu a scazut sub 3%, dupa cum se poate observa din graficul de mai jos:

Grafic: Pentru anii 2000 -2011 datele au fost preluate de la Eurostat, iar pentru 2012 si 2013 datele au fost preluate de la Ziarul Financiar.

Mesajul transmis de Guvern prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru educatie este acela ca educatia nu reprezinta o prioritate nationala. Raspunsul „nu sunt bani” este inacceptabil deoarece este vorba de o valoare relativa, nu absoluta, iar procentul alocat reprezinta de fapt cat de important este domeniul educatiei in politica nationala.

Romania a investit pana in prezent putin si alege cu buna stiinta sa investeasca in continuare putin in educatie, fata de media UE. Suntem „beneficiarii” celei mai scazute alocari financiare per cap de locuitor, investind doar 200 euro/an pentru educarea unui cetatean, spre deosebire de Danemarca, spre exemplu, care aloca peste 3500 euro anual in acest sens.

Grafic: Date Eurostat. Media europeana: 1328

Prin adoptarea strategiei Europa 2020, statele membre UE au cazut de acord asupra faptului ca una dintre prioritatile majore consta in obtinerea unui invatamant de calitate pentru toti cetatenii, care sa reprezinte fundatia pentru o crestere economica inteligenta, durabila si favorabila incluziunii sociale.

„Din nefericire, la momentul actual multe universitati din Romania se afla la limita subzistentei, neavand posibilitatea reala de sustinere a activitatilor de cercetare si inovare. Sarcina de a gestiona saracia distribuita de Guvern este si mai dificila in contextul in care lansarile competitiilor de proiecte in domeniul cercetarii intarzie sa apara, periclitand nu doar activitatile de educatie si formare, dar si pe cele de cercetare”, spune Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Din cauza scaderii numarului de studenti la nivel national, precum si a cresterii PIB, mentinerea unei ponderi constante a investitiilor in Invatamantul Superior ar fi creat posibilitatea unei augmentari a investitiei per capita. In conditiile imbatranirii populatiei, Romania nu isi permite sa nu aiba tineri bine pregatiti. Este necesar un maxim de productivitate a populatiei tinere ramase, ori accesul la invatamantul superior este asociat cu rate mai mari de angajare si productivitate mai ridicata.

Potrivit studiilor internationale, un an de scoala in plus duce la cresterea veniturilor cu 8-9% si la scaderea cu 8% a riscului de aparitie a unor probleme de sanatate. In general, cu cat o persoana are mai multe studii, cu atat este mai mare venitul pe care il obtine. Asadar, un nivel de educatie mai ridicat prezinta beneficii la nivel individual. Cifrele sunt si mai graitoare la nivel national, principalul mesaj al studiului UNICEF (Costul investitiei insuficiente in educatie in Romania, 2014) fiind urmatorul: daca mentine investitia in educatie la un nivel atat de scazut, Romania va pierde intre 12 si 17 miliarde de euro in perioada 2015-2025. Cu alte cuvinte, daca Romania ar creste treptat investitia in educatie, pana la 6% din PIB, s-ar inregistra o crestere economica mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un castig de 12-17 miliarde de euro in urmatorii zece ani.

Conform estimarilor UNICEF, pana in 2025 pierderile inregistrate in urma investitiei insuficiente in educatie s-ar ridica la 12 pana la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7-9% din PIB-ul anului 2015. Aceste estimari corespund ratei beneficiilor individuale ale educatiei rezultate prin prelucrarea microdatelor, precum si a estimarilor macro calculate de Barro-Lee (2010) pentru tarile est-europene. Analizele efectuate atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic, pe baza datelor nationale estimeaza ca beneficiul economic al unui an de scoala in plus s-ar ridica la aproape 8%, ceea ce reprezinta cu 2% mai mult decat nivelul prognozat al investitiei in educatie (6% din PIB).

„Problema finantarii in educatie nu este numai o problema punctuala, ci vizeaza capacitatea de dezvoltare a unei tari. Pentru aceasta este necesar ca educatia sa fie privita ca un sector prioritar de investitii, care are capacitatea sa multiplice inzecit capitalul investit initial, daca exista o abordare coerenta a problematicii educatiei si a dezvoltarii pe termen mediu si lung. Educatia trebuie tratata ca un drept al fiecarui individ, dar si ca o responsabilitate a intregii societati in raport cu tinerii de azi, cei care vor fi capabili sa asigure dezvoltarea societatii de maine. Stim cu totii ca un copil educat are sanse mai mari sa isi realizeze potentialul, sa devina un adult productiv si un cetatean implicat in societate, care isi va aduce aportul la dezvoltarea durabila a societatii”, spune Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Mai simplu spus, trebuie asumata o finantare adecvata a educatiei nationale, pe termen mediu si lung, pentru consolidarea fundatiei in vederea asigurarii unei cresteri socio-economice inteligenta, durabila si favorabila incluziunii sociale.

Informatii de background

Avertismentul rectorului Universitatii de Vest din Timisoara vine in contextul in care Ministerul Educatiei incearca in continuare sa reorganizeze Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) – institutia care distribuie catre universitati si institute banii de cercetare alocati de Guvern.

Desi Comisia Europeana a avertizat ca desfiintarea UEFISCDI „ar contribui la o dispersie mai mare, in sistemul de cercetare si inovare, a resurselor publice limitate”, Ministerul Educatiei a preluat initiativa senatorilor si le-a propus cercetatorilor „infiintarea a doua agentii de management si administrare a programelor CDI in urmatoarea configuratie: o agentie profilata pe domeniul cercetarii fundamentale si al dezvoltarii resurselor umane pentru cercetare (actualul UEFISCDI), respectiv o agentie profilata pe domeniul cercetarii aplicative”. (Sursa)

Virgil Iordache, de la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti, a explicat intr-un text publicat pe Contributors.ro ca „toata batalia in jurul UEFISCDI e legata de banii pentru PNCDI 2014-2020. E deja in intarziere ca lansare de noi competitii. Banii sunt multi, este obligatie din partea Comisiei Europene cresterea bugetului de cercetare si este inacceptabil sa nu ajunga acolo unde ‘trebuie'”.

„Continutul prioritatilor e deja stabilit, multe aspecte ingineresti si aplicative, problema uriasa pentru cei care forteaza restructurarea UEFISCDI este ca in conditiile standardelor europene practicate de UEFISCDI nu vor fi capabili sa intercepteze resurse la scara dorita”, avertizeaza Virgil Iordache.