SUA acuza Romania de esec in restituirea proprietatilor religioase. Vezi raportul Statelor Unite privind libertatea religioasa in Romania

Guvernul roman a esuat in problema restituirii proprietatilor religioase, iar autoritatile locale nu reusesc in continuare sa raspunda la plangerile de discriminare depuse de diferite grupuri religioase minoritare. Acestea sunt cateva dintre concluziile Raportului privind libertatea religioasa in Romania in 2013, publicat de Ambasada SUA la Bucuresti. Documentul vorbeste despre „restrictii si hartuiri exercitate de Guvern” care au afectat grupuri religioase minoritare in numeroase activitati.

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucuresti a publicat Raportul privind libertatea religioasa in Romania in 2013. Documentul noteaza ca – desi Constitutia si alte legi protejeaza libertatea religioasa si, in practica, guvernul a respectat „in general” libertatea religioasa -, „autoritatile locale nu reusesc in continuare sa raspunda la plangerile de discriminare ale grupurilor religioase minoritare„.

O alta problema listata in cadrul raportului este „lipsa de progres in ceea ce priveste retrocedarea bisericilor greco-catolice transferate de regimul comunist Bisericii Ortodoxe Romane in 1948″, care „a ramas o problema semnificativa„. Documentul precizeaza de asemenea ca „au fost raportate cazuri de discriminare sociala bazate pe afilierea religioasa” si ca „unii clerici ortodocsi au continuat sa afiseze ostilitate fata de grupurile religioase non-ortodoxe, inclusiv refuzandu-le accesul in cimitire„.

„Ambasada si oficiali guvernamentali din SUA s-au intalnit cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a-si exprima ingrijorarea cu privire la esecul guvernului de a asigura restituirea deplina a proprietatilor religioase confiscate de catre fostele regimuri fasciste si comuniste. Oficialii ambasadei au continuat sa sprijine eforturile guvernului de a recunoaste pe deplin rolul tarii in Holocaust„, se arata in document.

Ambasada SUA noteaza ca recensamantul din 2011 a concluzionat ca ortodocsii din Romania (inclusiv Episcopia Ortodoxa Sarba din Timisoara) reprezinta 86% din populatie, Romano-Catolicii 4 pana la 6%, iar Greco-Catolicii mai putin de 1%. Intr-o scrisoare trimisa premierului pe 18 iulie 2013, Biserica Greco-Catolica a contestat rezultatele recensamantului, sustinand ca ele nu reflecta adevarata dimensiune a comunitatii Greco-Catolice.

„In scrisoare se arata ca multi respondenti au fost intimidati sa nu isi declare adevarata afiliere religioasa si ca recenzorii au refuzat uneori sa inregistreze Greco-Catolic drept raspuns. In replica, secretarul de stat pentru Culte Victor Opaschi, care raporteaza direct prim-ministrului, a respins plangerea Bisericii Greco-Catolice si a sustinut ca guvernul nu a discriminat in niciun fel pe motive religioase sau culturale”, se arata in raport.

In document se mentioneaza ca legile si Constitutia protejeaza libertatea religioasa, insa impun restrictii grupurilor religioase minoritare in obtinerea recunoasterii oficiale drept cult religios sau in inregistrarea ca asociatie religioasa. Aceasta problema a fost ridicata si de Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI), in raportul privind Romania publicat anul acesta (Detalii aici).

Raportul SUA privind libertatea religioasa in Romania noteaza ca, „de la implementarea legii cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte a aprobat cererile a 20 de grupuri religioase de a se inregistra ca asociatii religioase. Asociatiile religioase pot primi statutul de ‘culte’ numai dupa 12 ani de activitate continua si cu un numar minim de membri de 0,1% din populatie (aproximativ 19.000 de persoane)”.

Legea recunoaste 18 culte: Biserica Ortodoxa Romana, Episcopia Ortodoxa Sarba de Timisoara, Biserica Romano-Catolica, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Crestina Rusa de Rit Vechi din Romania, Biserica Reformata din Romania, Biserica Evanghelica C.A. din Romania, Biserica Evanghelica Lutherana din Romania, Biserica Unitariana din Transilvania, Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania, Biserica Crestina Dupa Evanghelie din Romania – Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania, Biserica Evanghelica Romana, Uniunea Penticostala – Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania, Biserica Adventista de Ziua a Saptea din Romania, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Cultul Musulman, Organizatia Religioasa „Martorii lui Iehova”.

Grupurile recunoscute drept culte conform legii pot primi sprijin din partea statului, in baza reprezentarii lor proportionale la recensamant. Ele au dreptul sa infiinteze scoli, sa li se predea cultul in scolile publice, sa primeasca fonduri guvernamentale pentru a construi lacasuri de cult, sa plateasca partial salariile clerului cu fonduri de la stat, sa transmita programe religioase la radio si televiziune, sa aplice pentru licente pentru frecvente de emisie, sa detina cimitire si sa primeasca scutiri de la taxe.

Documentul noteaza ca finantarea de la stat este determinata, pe de o parte, de numarul de adepti ai fiecarui cult recunoscut raportat de recensamant, si pe de alta parte de „nevoile reale ale cultului” – sintagma lasata nedefinita. Biserica Ortodoxa Romana primeste majoritatea fondurilor, precizeaza raportul.

„Restrictii si hartuiri exercitate de Guvern au afectat grupuri religioase minoritare in numeroase activitati, in special impiedicandu-le sa obtina restituirea proprietatilor confiscate anterior. Grupuri de evrei si-au manifestat ingrijorarea cu privire la existenta de monumente construite in onoarea unor personaje pro-naziste din al Doilea Razboi Mondial si cu privire la activitatile partidelor politice pro-fasciste„, evidentiaza raportul.

Acesta noteaza faptul ca in septembrie 2013 Asociatia Secular-Umanista (ASUR) a reluat o campanie impotriva „indoctrinarii religioase” pe care o initiase in anii anteriori, pentru a informa societatea ca parintii au dreptul sa isi retraga copiii de la orele de religie. Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat atunci ca inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie incalca dreptul la libertatea constiintei, precizeaza autorii documentului.

Raportul listeaza si amenda primita in 2013 de Gigi Becali de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pentru declaratiile discriminatorii. Din pozitia de europarlamentar, Becali declarase in 2012 in cadrul unei emisiuni televizate urmatoarele: “Domne’, decat sa ceri votul unei secte, mai bine n-am nevoie de niciun vot. Toata viata mea stau inchis in curte la Pipera si nu ma intereseaza si nu vreau sa ma voteze nici un baptist. Voturi satanice de la … eu nu vreau”. Petitia a fost depusa la CNCD pe data de 29 noiembrie 2012 de catre Cultul Crestin Baptist din Romania (Detalii aici).

In document se relateaza ca, „in multe cazuri, grupuri religioase minoritare s-au aflat in imposibilitatea de a obtine restituirea proprietatilor confiscate, in conformitate cu legea. Reclamantii s-au plans ca unele autoritati locale s-au opus restituirilor sau au intarziat sa transmita informatii despre proprietatile revendicate la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii (ANRP), obstructionand astfel procesul de retrocedare, in ciuda legilor care prevad amenzi pentru astfel de intarzieri„.

„Din 2003, ANRP a primit 14.814 cereri de restituire a proprietatii de la culte religioase recunoscute si a restituit 1.554 din acestea pana la sfarsitul anului 2012, dintre care doar 135 de proprietati a apartinut Bisericii Greco-Catolice. In unele cazuri, autoritatile locale intarziat punerea in aplicare a deciziilor sau nu le-au dat curs deloc. ANRP a continuat retrocedarea proprietatilor religioase intr-un ritm foarte lent, restituind doar 12 proprietati cultelor religioase in cursul anului 2013. Biserica Greco-Catolica si comunitatea evreiasca au criticat noua lege a retrocedarilor, spunand ca acesta va genera alte intarzieri in restituirea proprietatilor religioase„, se arata in raport.

Esecul inregistrat de Romania in solutionarea problemei restituirii proprietatilor trecute de la Biserica Greco-Catolica la Biserica Ortodoxa Romana a fost evidentiat si in raportul Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI). Organism infiintat de Consiliul Europei, ECRI le-a recomandat autoritatilor romane sa-si asume un rol conducator in rezolvarea acestor dispute.

Citeste aici Raportul integral al SUA privind libertatea religioasa in Romania in 2013