„Dacă guvernul decide ca noile alegeri vor fi organizate cel mai devreme în 2026?”. Analiza unui profesor român în drept constituțional de la Harvard, despre prelungirea mandatului președintelui Iohannis

„Să sperăm că președintele Klaus Iohannis va înțelege” că un mandat prezidențial prelungit prin hotărârea CCR, și în condițiile date, nu trebuie interpretat ca un mandat prezidențial cu puteri depline, spune Vlad Perju, doctor în drept la Harvard și profesor invitat, de drept constituțional american și drept european.

• Nu poți exercita puterea fără un mandat de reprezentare, afirmă profesorul Perju. Iar puterea lui Klaus Iohannis, în perioada de prelungire, nu poate fi aceeași, legal vorbind.

„Hotărârea CCR 32/6 decembrie 2024 prelungește mandatul președintelui într-un context politic și instituțional, național și global, extrem de fragil”, scrie Vlad Perju în analiza sa, publicată pe Contributors. 

Perju, care a făcut parte din comisia prezidențială de revizuirea Constituției, pe vremea lui Traian Băsescu, amintește ce prevede Legea fundamentală:

• ”(1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
• (2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
• (3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

CCR a aplicat punctul (2), iar profesorul român de la Harvard discută pe marginea acestei alegeri a Curții. 

„Observați că alin (1) limitează mandatul președintelui la 5 ani, în timp ce alin (3) prevede ca excepții situațiile în care mandatul președintelui se poate prelungi. Dat fiind caracterul de excepție al prelungirii mandatului Președintelui, situațiile de prelungire a mandatului trebuie, in principiu, interpretate limitativ.

„Situația de prelungire necesită acordul Parlamentului ca for legislativ suprem”

A doua observație: prelungirea in cadrul alin 3 se face doar „prin lege organică”, condiționând prelungirea mandatului Președintelui de acordul majorității parlamentarilor”.

„Astfel, prelungirea mandatului este condiționată nu temporar, ci instituțional. Situația de prelungire fiind excepțională, ea necesită acordul Parlamentului ca for legislativ suprem”, spune Vlad Perju. 

Concluzia corectă, susține el, nu este că CCR nu poate prelungi mandatului președintelui. Concluzia este că prelungirea mandatului de către CCR trebuie să permită menținerea exercițiului funcției prezidențiale în cadrului Constituției. 

Expertul continuă: „Exercițiul funcției prezidențiale trebuie să rămână în cadrul normativ al Constituției, un cadru ce nu se reduce la interpretarea unui singur alineat sau articol al textului constituțional, ci rezultă dintr-o interpretare mai largă a structurii constituționale”.

Nu poți exercita puterea fără un mandat de reprezentare, înțeles în structura Constituției

Autorul dă un exemplu: ce s-ar întâmpla dacă „guvernul decide ca noile alegeri vor fi organizate cel mai devreme in 2026, prelungind astfel mandatul președintelui pe toată acea durată, pe motiv că vulnerabilitatea sistemului electoral ce a dus la anularea alegerilor nu poate fi rezolvata într-o perioadă mai scurtă”?

„La prima vedere, soluția pare conformă atât cu textul constituțional cât si cu Hotărârea CCR care nu impune nici un termen pentru organizarea noilor alegeri”

Pe de altă parte, o asemenea amânare ar fi evident abuzivă, spune profesorul Perju. ”Cum poate însă fi identificat abuzul? Răspunsul se găsește în sistemul normativ al Constituției, care condiționează exercitarea puterii de existența unui mandat de reprezentare”.

„Dată fiind această soluție, ne găsim în momentul de față într-o situație a cărei gestionare depinde de modul în care partidele politice si actorii politici vor decide sa actioneze in următoarea perioadă. Ce puțin pană acum, semnele nu sunt deloc încurajatoare. În ceea ce îl privește pe Președintele Iohannis, să sperăm că acesta va înțelege că un mandat prezidențial prelungit prin hotărârea CCR, și în condițiile date, nu trebuie interpretat ca un mandat prezidențial plin”, își încheie Vlad Perju argumentele.

Klaus Iohannis: „Eu nu pot să plec. Cum să plec, dacă Constituția îmi spune să stau?”

Ieri, Klaus Iohannis a spus că rămânerea sa în funcție și după expirarea mandatului, în 21 decembrie, nu este o ingerință a sa, ci o prevedere clară din Constituție, pe care Curtea Constituțională a vrut să o sublinieze.

„Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, exrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a declarat Iohannis, miercuri seară, la Bruxelles, după ce un jurnalist l-a întrebat dacă își menține decizia de a rămâne în continuare în funcție până când va fi ales și va depune jurământul un nou președinte.

„Eu nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere”, a declarat Klaus Iohannis.