Poți să iei holeră dacă mergi la mare? Există cu adevărat vreun risc în Marea Neagră după distrugerea barajului din Ucraina?

​Este sezonul vacanțelor sau măcar al weekendurilor petrecute la mare, însă după recentul avertisment al Organizației Mondiale a Sănătății privind riscul transmiterii holerei sau al altor boli după distrugerea barajului Kahovka din Ucraina, s-a declanșat o veritabilă isterie, iar mulți români se întreabă dacă mai este sigur să meargă acum la Marea Neagră, indiferent dacă vorbim despre litoralul românesc, cel bulgăresc sau cel turcesc.

Există însă cu adevărat riscul de a te îmbolnăvi de holeră sau de alte boli transmise prin apă dacă mergi acum sau peste o săptămână la mare? Ce înseamnă de fapt avertismentul OMS? Căutăm răspunsurile împreună cu dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist și directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș.

Avertismentul OMS înseamnă un risc potențial: „Oamenii se pot duce la mare liniștiți”

Barajul Kahovka din Herson a fost aruncat în aer pe 6 iunie, iar Organizația Mondială a Sănătății a emis, ulterior, un avertisment privind riscul transmiterii holerei în zona inundată.

Înainte de toate, trebuie spus că în Ucraina nu există în acest moment niciun caz de holeră înregistrat la oameni, iar agentul patogen a fost identificat doar în mediu.

Practic, avertismentul OMS înseamnă un risc potențial, explică pentru HotNews.ro dr. Adrian Marinescu: „Discutăm însă despre faptul că agentul patogen a fost identificat în mediu. Și nu de acum, de la ruperea acelui baraj, ci era și înainte. Faptul că el există în mediu nu înseamnă că va duce la cazuri de persoane infectate. Dar este de luat în calcul, este un potențial risc și atunci trebuie să luăm niște măsuri. Este bine ca oamenii să fie prudenți, dar nu are nicio legătură cu faptul că vor acum să meargă la mare și nu pot să o facă.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist și directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș

Nu doar holera, dar și alți agenți patogeni au fost identificați în mediu, de la începutul războiului din Ucraina: „Atunci când discutăm despre agenții patogeni, discutăm și despre alte boli infecțioase. Inclusiv pentru poliomielită au fost identificări făcute în mediu. Faptul că identifici în mediu nu este decât un pas care ar putea să fie premergător infecției active. Trebuie să iei în calcul – identifici și te gândești să iei niște măsuri pentru ca lucrul acesta să nu însemne mai mult. Dar nu este vorba despre baraj – este vorba despre tot riscul potențial pe care îl ai în Ucraina. Acolo regulile de igienă nu sunt respectate, este zonă de război, acolo, din punct de vedere epidemiologic, nu poți să faci un control corect, iar lucrurile pot scăpa, la un moment dat, de sub control. Și este vorba despre mai multe boli infecțioase, nu doar despre holeră”, explică directorul medical al Institutului Matei Balș.

„Eu cred că este un lucru bun faptul că Organizația Mondială a Sănătății are o acțiune promptă. Și când spun acest lucru, mă gândesc că, poate, nu a fost la fel de fiecare dată în timpul pandemiei. Viteza de reacție a OMS, acum, este una corectă. Pentru că vorbim despre conflictul din Ucraina, care poate să însemne un risc real pentru boli infecțioase transmisibile, pe care probabil nu ne gândeam că le vom lua în calcul. Și nu vorbim aici doar despre holeră, ci este vorba și despre difterie, poliomielită, hepatita A, tuberculoză. Există astfel de cazuri și există și riscul ca ele să se transmită pentru că știm foarte bine că nu există graniță în fața microorganismelor”, adaugă medicul.

Directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș spune însă că nu există un risc mare sau iminent ca aceste boli să se transmită acum, ci, mai degrabă, acțiunile OMS au ca scop să prevină acest risc: „Nu aș spune că este un risc foarte mare acum, nu aș spune că este un lucru iminent, dar aș spune că este un risc real, pe care trebuie să îl luăm în calcul, iar ceea ce face Organizația Mondială a Sănătății se referă la modalitățile de a preveni aceste riscuri, inclusiv la holeră.”

Inundație în Herson după distrugerea barajului / Foto: Evgeniy Maloletka / AP / Profimedia

Așa cum a făcut-o de multe ori și în timpul pandemiei de COVID-19, medicul Adrian Marinescu ne îndeamnă să rămânem echilibrați și spune că putem merge liniștiți la mare, în acest moment: „Eu cred că trebuie să rămânem echilibrați. Nu vorbim despre un risc mare în momentul de față. Oamenii se pot duce la mare liniștiți – iar aici vorbim despre oamenii care merg la mare în locuri în care nu există cazuri.”

„Dacă cineva merge la mare în Ucraina este o altă discuție, dar dacă merg la mare în zone unde nu există, din punct de vedere epidemiologic, un risc în acest moment, nu este nici un fel de problemă. Dar, atenție, partea aceasta preventivă, până la urmă, oricum ar trebui să existe. Este o discuție legată de apă, dar, până la urmă, sursa de apă întotdeauna trebuie să fie verificată, pentru că riscul unor boli care să se transmită prin consumul de apă contaminată există. Dar nu este nici un risc dacă oamenii se vor duce săptămâna viitoare la mare în România, în așa fel încât să fie o diferență față de ceea ce făceau acum două săptămâni sau o lună”, subliniază Adrian Marinescu.

Riscul de transmitere a bolilor este mult mai mic în apa de mare, care este sărată

Din fericire, în momentul de față, în Ucraina nu există nici un caz de holeră, amintește Adrian Marinescu.

Pe de altă parte, faptul că apa de mare este sărată reprezintă un risc de transmitere mult mai mic, iar aceasta este o realitate, mai spune Adrian Marinescu.

Medicul atrage însă atenția că „aici nu discutăm însă doar despre apa de mare, ci discutăm și despre posibilitatea ca o persoană care are infecția respectivă să ajungă în România – sunt toate aceste variante.”

Inundație după distrugerea barajului din Ucraina / Foto: Taisija Voroncova / Sputnik / Profimedia

Au mai existat epidemii de holeră în urma unei inundații sau a ruperii unui baraj? Nu în trecutul apropiat

L-am întrebat pe dr. Adrian Marinescu dacă își amintește să mai fi existat, în alte țări, cazuri sau epidemii de holeră în urma unei inundații sau a ruperii unui baraj: „În trecutul apropiat, nu”, spune medicul.

Holera este una dintre bolile care se transmit pe cale digestivă, explică dr. Adrian Marinescu: „Simptomatologia, într-adevăr, poate să fie zgomotoasă, iar pacientul să aibă scaune diareice explozive, care să ducă rapid la deshidratare. Dar, totuși, dintre cazurile care pot să apară la un moment dat, probabil că doar la 10% dintre ele pot să apară și complicații pe măsură și, de obicei, apar la extremele de vârstă – copiii foarte mici sau persoanele în vârstă – sau la cei care au boli cronice, iar acolo există riscul ca prin deshidratare să apară niște complicații de temut. Într-adevăr, există riscul să ai epidemie, iar lucrurile să scape de sub control, și există riscul să ne punem viața în pericol, mai ales în cazurile despre care vorbeam mai devreme.”

Când s-a înregistrat ultimul caz de holeră în România? „Cu foarte multă vreme în urmă. Este una dintre bolile infecțioase care nu sunt eradicate – în afară de varicelă, nu vorbim despre boli infecțioase eradicate – dar este o perioadă extrem de lungă. Și nici nu ar intra în discuție decât în cazuri cu totul speciale, cum este conflictul din Ucraina.”