Exploatarea excesiva a apei geotermale in Sanmartin a dus la secarea lacului cu nuferi – Muzeul Tarii Crisurilor

Apa geotermala se exploateaza, in Oradea si Sanmartin, mult peste puterea de refacere naturala a zacamantului geotermal, debitele izvoarelor sublacustre scazand considerabil in ultimii ani si ajungand in prezent la zero, a anuntat joi Muzeul Tarii Crisurilor (MTC) din Oradea, prin custodele Rezervatiei Naturale Paraul Peta, Sit Natura 2000, citat de Agerpres.

Potrivit unei scrisori deschise a MTC, decolmatarea sau adancirea fundului lacului sau orice alte interventii fara a se reduce consumul vor fi simple cosmetizari, izvoarele naturale ramanand moarte.

„Daca se continua exploatarea apei geotermale in acest ritm, dupa disparitia lacului termal, urmatorul afectat, in urmatorii ani, va fi zacamantul de mica adancime 1 Mai-Felix, cu consecinte dezastruoase asupra celor doua statiuni balneoclimaterice. Semnalul dat de secarea izvoarelor termale trebuie sa alerteze toate organele si institutiile interesate de acest domeniu despre acest pericol real”, se arata in comunicat.

Izvorul termal sublacustru din Ochiul Mare, care este sursa principala de alimentare a lacului termal cu nuferi, a secat in iarna 2011-2012. Custodele rezervatiei a inaintat o serie de 19 solutii care pot duce la refacerea debitului izvorului atat Institutiei Prefectului Bihor, cat si institutiilor locale si nationale raspunzatoare de mediu si zacamantul geotermal.

Deoarece gestionarea apei geotermale se afla in raspunderea altor institutii ale statului, care sunt singurele in masura sa monitorizeze si sa intervina asupra exploatarii zacamantului de apa geotermala din zona Bailor Felix si 1 Mai, muzeul a avansat si ideea ca apa geotermala sa fie folosita doar pentru tratamente, asa cum era prevazut de la inceputul functionarii celor doua statiuni, gandind nu numai la momentul prezent, ci si la viitorul statiunilor balneoclimaterice de langa Oradea.

„Am sugerat ideea reducerii consumului de apa geotermala prin utilizarea de sisteme de recirculare, refiltrare si reincalzirea apei respective prin panouri solare, asa cum se intampla in multe tari ale Europei”, se precizeaza in scrisoarea deschisa.

Pentru managementul Rezervatia naturala Paraul Peta se afla in curs de evaluare un proiect pe POS MEDIU, depus de Consiliul Judetean Bihor in parteneriat cu MTC, si este finalizat un proiect pentru Ecomuzeul ‘Tarii Crisurilor’, care prevede crearea unui muzeu in aer liber in padurea de la 1 Mai si a unui centru de cercetare pentru Rezervatie, care se va putea demara cand se limpezesc problemele de litigii de teren existente pe rol, inclusiv acelea legate de improprietarirea unor localnici de catre autoritatile din Sanmartin cu terenuri in Rezervatia Naturala.

Muzeul a derulat in anul 2011 un proiect transfrontalier HU-RO cu scopul de a clarifica evolutia acestui ecosistem lacustru care s-a format pe carst si de a identifica factorii perturbanti, cum ar fi poluarea si monitorizarea biodiversitatii sitului Natura 2000 Lacul Petea (o serie de rezultate, rapoarte sunt accesibile pe site-ul muzeului), care are pe langa specii termofile si o serie de specii protejate de nivel european, ca in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, inclusiv pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere.

Conducerea muzeului si-a exprimat deschiderea catre orice parteneriate in a pune si mai bine in valoare rezervatia naturala, pe care a luat-o in custodie dupa 2007, in urma unei licitatii la care institutia muzeala a fost singurul participant ‘si nimeni altcineva dintre cei ai locului’.

Custodele rezervatiei a precizat ca a incercat astfel, cu ajutorul specialistilor si al geologilor din domeniu, sa depisteze cauzele, enuntate, pentru ca o situatie similara a mai fost in anul 1983 si izvorul si-a revenit firesc dupa o serie de masuri drastice, de reducere a consumului, aplicate de organele indreptatite atunci sa intervina in acest sens.

Muzeul Tarii Crisurilor a anuntat constant si a avertizat pe cei in drept sa cunoasca situatia si sa intervina intr-o astfel de problema. Ca rasplata pentru sesizarile facute, au fost amendati de Garda de Mediu, amenda pe care au contestat-o in justitie, pentru ceea ce se intampla la suprafata, cand cauza principala se afla in subteran.