Citeva consideratii despre "bugetul cetateanului roman"

Prezentarea sumara a bugetului 2013 de catre premierul Victor Ponta si ministrii Daniel Chitoiu si Liviu Voinea, intr-un exercitiu de imagine pregatit atent, a adus citeva informatii anticipate deja, dar si o seama de intrebari fara raspuns clar. Cea mai mare nelamurire, care va fi si cheie pentru perceptia publica a guvernului la finalul acestui an, e legata de sursa banilor necesari pentru cheltuielile suplimentare de 3,5 miliarde euro fata de 2012. Vom vorbi pe larg in articol despre aceasta enigma. Schita de buget a mai sugerat ca 2013 nu va aduce bani pentru avioanele de vinatoare F16, dar nici pentru redeschiderea unui numar prea mare de scoli comasate.

Cheltuielile suplimentare fata de 2012 (suma aproximata la 3,5 miliarde de euro):

Plata pensiilor indexate cu 4% – cheltuiala suplimentara fata de 2012 de 500 milioane euro.
Finalizarea restituirii sumelor retinute la pensionari din contributiile de sanatate – cheltuiala suplimentara fata de 2012 de 100 milioane de euro.
Plata celei de-a doua transe de recuperare a salariilor bugetarilor – cheltuiala suplimentara de 1,1 miliarde de euro.
Cofinantare crescuta pentru fondurile europene cu 1 miliard de euro fata de 2012.
Plata facturilor la medicamente in maxim 60 de zile – cheltuiala suplimentara de 800 milioane euro

Sursele finantarii acestor masuri, enuntate sumar de cei trei demnitari, sint:

– cresterea nominala a veniturilor (la o crestere prognozata de 1,8% in acest an)

– Reduceri de cheltuieli si atragere de resurse suplimentare la buget

– Reorganizarea sistemului de colectare si de combatere a evaziunii fiscale

– impozitul forfetar in anumite sectoare de activitate

– taxa/timbrul auto

– Posibila crestere a salariului minim

Vor furniza aceste surse toti banii necesari pentru a acoperi cei 3,5 miliarde de euro? Sa le luam pe rind:

– cresterea economica: intr-un an caracterizat de prudenta din partea companiilor autohtone si de stagnare in zona euro, prognoza pare realista, in linie cu prognozele FMI. Nerealizarea ei – lucru care s-a intimplat mai mereu in ultimii ani – va insemna insa o presiune suplimentara pe buget

– reducerile de cheltuieli. Reducerile prognozate de Guvern (numarul de angajati din Executiv, mentinerea bugetului Parlamentului in conditiile cresterii numarului de parlamentari, reforma „dura” a companiilor de stat) nu sint convingatoare. Prin scaderea cu citeva sute de posturi a numarului de angajati guvernamentali nu va avea efecte serioase asupra bugetului (nimeni nu se asteapta la reduceri substantiale gen Boc, pentru ca Ponta amendeaza tocmai acest tip de masuri de austeritate). Cit despre reforma dura a companiilor de stat, modul in care Remus Borza, administrator al Hidroelectrica, si-a angajat propria firma de avocatura pentru a aparar Hidroelectrica spune multe. La fel de multe spun si zecile de contracte atribuite fara licitatie de citeva mari companii de stat in ultima luna (vezi portalul achizitiilor publice e-licitatie.ro)

– Atragerea de resurse suplimentare la buget: o sursa vaga, nedefinita, cu impact necuantificabil

– Combaterea evaziunii fiscale: O marota a tuturor politicienilor. De data aceasta, guvernul Ponta a venit si cu promisiunea reorganizarii sistemului de colectare. Ramine sa vedem care va fi succesul noului sistem.

– Impozitul forfetar: ministrul Chitoiu a anuntat ca se va aplica un model franco-spaniol, „in functie de domenii de activitate, de zone si categorie de contribuabili”. Deocamdata nu avem date despre efectele preconizate ale acestui impozit asupra bugetului de stat, si nici macar nu stim cind va intra in vigoare (daca va intra, dupa negocierile cu FMI – Comisia Europeana – Banca Mondiala). Un impozit creionat in pripa, comunicat prost pina acum, si care risca sa produca daune de imagine

– Taxa/timbrul auto: o solutie eficace pentru buget si care sa nu loveasca in imaginea publica a Guvernului e greu de gasit in conditiile supravegherii din partea Comisiei Europene (ne aducem aminte de variantele succesive ale acestei taxe in timpul guvernarii Tariceanu, cu proteste majore din partea potentialilor cumparatori)

– posibila crestere a salariului minim: o masura care ar aduce bani si la bugetul de stat, si la bugetul asigurarilor, dar care risca sa nemultumeasca mediul privat (mai ales in sectoare unde salariul minim e un atu al angajatorilor romani, precum textilele)

Asadar, sursele de finantare pentru masurile „pozitive” sint mai degraba in ceata. Iar negocierile cu FMI si Comisia Europeana ar putea invalida una dintre ele (fie cresterea salariului minim, fie impozitul forfetar). Cit despre alte masuri „pozitive” anuntate de USL in campania electorala – scaderea taxarii fortei de munca, scaderea TVA – ele nici macar nu mai intra in discutie.

O veste buna pentru incasarile la bugetul de stat a fost data joi seara – culmea! nu de trio-ul Ponta – Chitoiu – Voinea, ci de ministrul Muncii, Mariana Cimpeanu, invitata la Realitatea TV: sistemele informatice ale diverselor agentii implicate in acordarea ajutoarelor sociale au fost integrate, ceea ce face extrem de simpla depistarea fraudelor. Cimpeanu a anuntat si iminenta integrare cu sistemele informatice ale primariilor din toata tara, dar si integrarea sistemelor informatice ale organismelor de control financiar. Cum se traduce aceasta integrare a sistemelor informatice? Printr-o adunare a tuturor bazelor de date si simplificare la maximum a controlului

Intrebat insistent in timpul conferintei de presa de joi seara ce se va intimpla daca Executivul nu va gasi sursele necesare, premierul Ponta a spus ca vor fi taiati bani de la investitii (buget alocat de 7,8 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde fonduri europene). Adica de la motorul cresterii economice si al crearii de locuri de munca.

Alte puncte importante ale prezentarii schitei de buget:

– ideea unui nou acord cu FMI – Comisia Europeana – Banca Mondiala pare abandonata dupa semnalele din partea celor trei parteneri externi, care au cerut insistent ca Romania sa-si indeplineasca promisiunile din actualul acord de tip „precaut”. Guvernul, dar si BNR sau Presedintia incearca sa pareze posibilele efecte negative in piata ale neincheierii unui nou acord (investitorii ar putea sa-si piarda increderea intr-o Romanie ramasa fara centura de siguranta a FMI), sustinind ca Romania trebuie sa incheie reformele deja asumate si ramase in urma: privatizarea unor companii de stat, introducerea managementului corporatist la companiile publice.

Va avea guvernul Ponta vointa publica de a duce la bun sfirsit aceste obiective? Experientele Oltchim (in cazul privatizarii) sau Tarom (in cazul managementului privat) arata mai degraba o reticenta la ideea de a renunta la „vacile de muls” traditionale ale oricarui guvern.

– investitii: Singurele informatii prezentate public au fost ca Executivul va prioritiza proiectele deja incepute (o prioritizare inceputa inca de guvernul MR Ungureanu si care vad ca nu s-a incheiat, la mai bine de noua luni) si ca nu va finanta de la bugetul de stat proiecte ce ar putea fi finantate cu fonduri europene. Nu cred ca baronii din teritoriu ai USL vor fi foarte fericiti sa afle despre aceasta initiativa, si cred ca presiunea lor va fi mare pentru ca Guvernul sa continue drenarea de bani in tara. Cit priveste marile proiecte de investitii, va trebui sa asteptam pina la prezentarea in extenso a proiectului de buget pentru a vedea prioritatile Executivului

– Educatie: bugetul creste usor fata de 2012, dar Liviu Voinea a explicat ca banii in plus se vor duce catre salariile majorate din sistem. Aceasta inseamna ca Ministerul Educatiei nu va avea banii necesari pentru a redeschide sutele de scoli sau gradinite pe care le comasase in timpul mandatului Funeriu (efectul comasarii a fost reducerea posturilor de conducere si a costurilor operationale). Dar clientela de partid a USL cere acum cu insistenta redeschiderea unitatilor scolare, asa ca Guvernul va avea o presiune in plus

– Aparare: bugetul pentru ordine publica si siguranta nationala este prognozat la 2,7 miliarde de euro. Putin probabil ca in aceasta suma sa intre si achizitia de aviaone multi-roll F16 second-hand, in conditiile in care Romania are dificultati reale in apararea spatiului aerian

In fine, citeva cuvinte despre agenda guvernului pe urmatorii patru ani (2013-2016), prezentata tot in timpul exercitiului de imagine de joi seara. Atrag atentia doua obiective majore: Reforma personalului bugetar si Reforma salarizarii. Romania tocmai a trecut in 2012-2011 prin aceste reforme promovate de Guvernul Boc, caracterizate de austeritate. Or, Victor Ponta si USL au condamnat permanent masurile guvernului Boc, etichetindu-le drept „austeritate, inechitate si subdezvoltare”. Avind in vedere apetenta USL pentru asistatii sociali si bugetari, ma tem ca aceste reforme sa nu loveasca si mai tare in clasa de mijloc, oricum afectata dur de masurile de austeritate promovate de Guvernul Boc.

Citeva consideratii despre "bugetul cetateanului roman"

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”