Citeva consideratii despre "bugetul cetateanului roman"

Prezentarea sumara a bugetului 2013 de catre premierul Victor Ponta si ministrii Daniel Chitoiu si Liviu Voinea, intr-un exercitiu de imagine pregatit atent, a adus citeva informatii anticipate deja, dar si o seama de intrebari fara raspuns clar. Cea mai mare nelamurire, care va fi si cheie pentru perceptia publica a guvernului la finalul acestui an, e legata de sursa banilor necesari pentru cheltuielile suplimentare de 3,5 miliarde euro fata de 2012. Vom vorbi pe larg in articol despre aceasta enigma. Schita de buget a mai sugerat ca 2013 nu va aduce bani pentru avioanele de vinatoare F16, dar nici pentru redeschiderea unui numar prea mare de scoli comasate.

Cheltuielile suplimentare fata de 2012 (suma aproximata la 3,5 miliarde de euro):

• Plata pensiilor indexate cu 4% – cheltuiala suplimentara fata de 2012 de 500 milioane euro.
• Finalizarea restituirii sumelor retinute la pensionari din contributiile de sanatate – cheltuiala suplimentara fata de 2012 de 100 milioane de euro.
• Plata celei de-a doua transe de recuperare a salariilor bugetarilor – cheltuiala suplimentara de 1,1 miliarde de euro.
• Cofinantare crescuta pentru fondurile europene cu 1 miliard de euro fata de 2012.
• Plata facturilor la medicamente in maxim 60 de zile – cheltuiala suplimentara de 800 milioane euro

Sursele finantarii acestor masuri, enuntate sumar de cei trei demnitari, sint:

– cresterea nominala a veniturilor (la o crestere prognozata de 1,8% in acest an)

– Reduceri de cheltuieli si atragere de resurse suplimentare la buget

– Reorganizarea sistemului de colectare si de combatere a evaziunii fiscale

– impozitul forfetar in anumite sectoare de activitate

– taxa/timbrul auto

– Posibila crestere a salariului minim

Vor furniza aceste surse toti banii necesari pentru a acoperi cei 3,5 miliarde de euro? Sa le luam pe rind:

– cresterea economica: intr-un an caracterizat de prudenta din partea companiilor autohtone si de stagnare in zona euro, prognoza pare realista, in linie cu prognozele FMI. Nerealizarea ei – lucru care s-a intimplat mai mereu in ultimii ani – va insemna insa o presiune suplimentara pe buget

– reducerile de cheltuieli. Reducerile prognozate de Guvern (numarul de angajati din Executiv, mentinerea bugetului Parlamentului in conditiile cresterii numarului de parlamentari, reforma „dura” a companiilor de stat) nu sint convingatoare. Prin scaderea cu citeva sute de posturi a numarului de angajati guvernamentali nu va avea efecte serioase asupra bugetului (nimeni nu se asteapta la reduceri substantiale gen Boc, pentru ca Ponta amendeaza tocmai acest tip de masuri de austeritate). Cit despre reforma dura a companiilor de stat, modul in care Remus Borza, administrator al Hidroelectrica, si-a angajat propria firma de avocatura pentru a aparar Hidroelectrica spune multe. La fel de multe spun si zecile de contracte atribuite fara licitatie de citeva mari companii de stat in ultima luna (vezi portalul achizitiilor publice e-licitatie.ro)

– Atragerea de resurse suplimentare la buget: o sursa vaga, nedefinita, cu impact necuantificabil

– Combaterea evaziunii fiscale: O marota a tuturor politicienilor. De data aceasta, guvernul Ponta a venit si cu promisiunea reorganizarii sistemului de colectare. Ramine sa vedem care va fi succesul noului sistem.

– Impozitul forfetar: ministrul Chitoiu a anuntat ca se va aplica un model franco-spaniol, „in functie de domenii de activitate, de zone si categorie de contribuabili”. Deocamdata nu avem date despre efectele preconizate ale acestui impozit asupra bugetului de stat, si nici macar nu stim cind va intra in vigoare (daca va intra, dupa negocierile cu FMI – Comisia Europeana – Banca Mondiala). Un impozit creionat in pripa, comunicat prost pina acum, si care risca sa produca daune de imagine

– Taxa/timbrul auto: o solutie eficace pentru buget si care sa nu loveasca in imaginea publica a Guvernului e greu de gasit in conditiile supravegherii din partea Comisiei Europene (ne aducem aminte de variantele succesive ale acestei taxe in timpul guvernarii Tariceanu, cu proteste majore din partea potentialilor cumparatori)

– posibila crestere a salariului minim: o masura care ar aduce bani si la bugetul de stat, si la bugetul asigurarilor, dar care risca sa nemultumeasca mediul privat (mai ales in sectoare unde salariul minim e un atu al angajatorilor romani, precum textilele)

Asadar, sursele de finantare pentru masurile „pozitive” sint mai degraba in ceata. Iar negocierile cu FMI si Comisia Europeana ar putea invalida una dintre ele (fie cresterea salariului minim, fie impozitul forfetar). Cit despre alte masuri „pozitive” anuntate de USL in campania electorala – scaderea taxarii fortei de munca, scaderea TVA – ele nici macar nu mai intra in discutie.

• O veste buna pentru incasarile la bugetul de stat a fost data joi seara – culmea! nu de trio-ul Ponta – Chitoiu – Voinea, ci de ministrul Muncii, Mariana Cimpeanu, invitata la Realitatea TV: sistemele informatice ale diverselor agentii implicate in acordarea ajutoarelor sociale au fost integrate, ceea ce face extrem de simpla depistarea fraudelor. Cimpeanu a anuntat si iminenta integrare cu sistemele informatice ale primariilor din toata tara, dar si integrarea sistemelor informatice ale organismelor de control financiar. Cum se traduce aceasta integrare a sistemelor informatice? Printr-o adunare a tuturor bazelor de date si simplificare la maximum a controlului

Intrebat insistent in timpul conferintei de presa de joi seara ce se va intimpla daca Executivul nu va gasi sursele necesare, premierul Ponta a spus ca vor fi taiati bani de la investitii (buget alocat de 7,8 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde fonduri europene). Adica de la motorul cresterii economice si al crearii de locuri de munca.

Alte puncte importante ale prezentarii schitei de buget:

– ideea unui nou acord cu FMI – Comisia Europeana – Banca Mondiala pare abandonata dupa semnalele din partea celor trei parteneri externi, care au cerut insistent ca Romania sa-si indeplineasca promisiunile din actualul acord de tip „precaut”. Guvernul, dar si BNR sau Presedintia incearca sa pareze posibilele efecte negative in piata ale neincheierii unui nou acord (investitorii ar putea sa-si piarda increderea intr-o Romanie ramasa fara centura de siguranta a FMI), sustinind ca Romania trebuie sa incheie reformele deja asumate si ramase in urma: privatizarea unor companii de stat, introducerea managementului corporatist la companiile publice.

Va avea guvernul Ponta vointa publica de a duce la bun sfirsit aceste obiective? Experientele Oltchim (in cazul privatizarii) sau Tarom (in cazul managementului privat) arata mai degraba o reticenta la ideea de a renunta la „vacile de muls” traditionale ale oricarui guvern.

– investitii: Singurele informatii prezentate public au fost ca Executivul va prioritiza proiectele deja incepute (o prioritizare inceputa inca de guvernul MR Ungureanu si care vad ca nu s-a incheiat, la mai bine de noua luni) si ca nu va finanta de la bugetul de stat proiecte ce ar putea fi finantate cu fonduri europene. Nu cred ca baronii din teritoriu ai USL vor fi foarte fericiti sa afle despre aceasta initiativa, si cred ca presiunea lor va fi mare pentru ca Guvernul sa continue drenarea de bani in tara. Cit priveste marile proiecte de investitii, va trebui sa asteptam pina la prezentarea in extenso a proiectului de buget pentru a vedea prioritatile Executivului

– Educatie: bugetul creste usor fata de 2012, dar Liviu Voinea a explicat ca banii in plus se vor duce catre salariile majorate din sistem. Aceasta inseamna ca Ministerul Educatiei nu va avea banii necesari pentru a redeschide sutele de scoli sau gradinite pe care le comasase in timpul mandatului Funeriu (efectul comasarii a fost reducerea posturilor de conducere si a costurilor operationale). Dar clientela de partid a USL cere acum cu insistenta redeschiderea unitatilor scolare, asa ca Guvernul va avea o presiune in plus

– Aparare: bugetul pentru ordine publica si siguranta nationala este prognozat la 2,7 miliarde de euro. Putin probabil ca in aceasta suma sa intre si achizitia de aviaone multi-roll F16 second-hand, in conditiile in care Romania are dificultati reale in apararea spatiului aerian

In fine, citeva cuvinte despre agenda guvernului pe urmatorii patru ani (2013-2016), prezentata tot in timpul exercitiului de imagine de joi seara. Atrag atentia doua obiective majore: Reforma personalului bugetar si Reforma salarizarii. Romania tocmai a trecut in 2012-2011 prin aceste reforme promovate de Guvernul Boc, caracterizate de austeritate. Or, Victor Ponta si USL au condamnat permanent masurile guvernului Boc, etichetindu-le drept „austeritate, inechitate si subdezvoltare”. Avind in vedere apetenta USL pentru asistatii sociali si bugetari, ma tem ca aceste reforme sa nu loveasca si mai tare in clasa de mijloc, oricum afectata dur de masurile de austeritate promovate de Guvernul Boc.