​VIDEO "Ambasadorul" Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu: E important ca MCV sa continue/ Exista nenumarate propuneri in acest sens facute de statele membre

Mecanismul de cooperare si verificare pe justitie (MCV) a folosit Romaniei si este important ca el sa continue, a spus, intr-un interviu pentru Hotnews.ro, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. „Ambasadorul” Comisiei la Bucuresti vorbeste si despre cauzele absorbtiei scazute a fondurilor europene si despre ce masuri economice asteapta Comisia Europeana.

• La sfarsitul lunii iunie se ia decizia de suspendare sau nu a POS DRU, in urma rapoartelor de audit.
• Din discutii cu domnul prim ministru reiese ca acesta vede adoptarea unor noi masuri de consolidare a rolului coordonator al Ministerului Afacerilor Europene incepand cu momentul constituirii noului guvern (n.r. dupa alegerile parlamentare), in ipoteza in care acest nou guvern ar fi condus de domnul Victor Ponta.
• Daca administratia este un element definitoriu asupra capacitatii Romaniei in plan economic, politic, institutional de a actiona ca stat membru UE, absorbtia fondurilor europene este o reflectie a capacitatii administratiei de a functiona ca o administratie europeana.

In luna iulie, Comisia Europeana va publica raportul privind indeplinirea obiectivelor stabilite prin MCV – mecanismul de cooperare si verificare pe justitie – si va evalua situatia din justitia romana si lupta anticoruptie din ultimii 5 ani. In acelasi timp, Comisia Europeana va lua decizia privind continuarea sau nu a MCV, sau transformarea acestui instrument. Autoritatile romane au afirmat, in repetate randuri, ca vor ridicarea MCV, in timp ce diplomati occidentali au dat semnale, mai voalat sau nu, ca el trebuie sa continue, in sprijinul reformei din domeniu in Romania.

Iata principalele declaratii ale lui Niculae Idu pe aceasta tema:

• Mai avem mai putin de o luna pana la publicarea raportului CE, care va fi o evaluare a ultimilor 5 ani in reforma justitiei si lupta anticoruptie. Si probabil ca va fi un moment important de bilant, inclusiv legat de modul in care aceasta cooperare, in aceasta zona, intre CE si Romania ar putea sa continue. Sunt 5 ani in care probabil s-a muncit destul de mult, uneori cu suisuri si coborasuri, alteori cu un dialog probabil uneori mai ascutit, dar sigur ca vorbim de cateva progrese importante care s-au realizat, de natura legislativa, legat de functionarea unor institutii.
• De aceea, cred ca este foarte important ca toate aceste realizari care s-au obtinut cu un efort deosebit pe parcursul acestor 5 ani sa nu fie puse sub semnul intrebarii din cauza unor actiuni pripite sau marunte care ar putea crea dificultati.
• Evaluarea Comisiei este una de ansamblu, se face intr-un context mai larg, in care parte a acestui proces este si Bulgaria si probabil ca recomandarile vor viza inclusiv modul in care se va continua aceasta colaborare (n.r. monitorizarea prin MCV).
• Ideea este ca acest exercitiu a fost unul folositor ambelor parti, probabil mai mult partii romane, lucru recunoscut de autoritati in mai multe etape, iar modul in care va continua el este important, dar important este sa continue. Sigur ca au existat nenumarate propuneri, facute mai degraba de catre reprezentantii unor state membre, chiar de catre reprezentantii Romaniei si cei ai Bulgariei.
• Exista cateva nuante, pentru ca utilitatea acestui mecanism a fost unanim recunoscuta si probabil ca si continuarea intr-o forma sau alta ar fi utila. Si acest lucru cred ca este recunoscut. Problema MCV a devenit mai presanta, mai ascutita, atunci cand a fost conectat de catre unele state membre cu propunerea de aderare a Romaniei la spatiul Schengen. Si atunci, la prima vedere a parut evident ca existenta MCV ar fi un obstacol la aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
• Cred ca ar trebui sa facem disjunctia, iar ea se face cel putin la nivelul Comisiei Europene care sustine ca cele doua nu trebuie corelate si sunt doua exercitii separate. Dar sigur ca discutiile politice traverseaza spatiul prevederilor legale si atunci solutia este dialogul politic.

Despre riscul de suspendare a POS DRU (programului operational de dezvoltarea resurselor umane)

• Au fost sinteze preliminare ale rapoartelor de audit ale CE asupra POS DRU si aceste documente reliefau o serie de iregularitati serioase in gestiunea POS DRU. Sigur ca declaratiile facute au fost in contextul in care s-au prezentat masurile pentru a face corectiile necesare. La sfarsitul lunii iunie este momentul in care se trage linie ca sa vedem in ce mod si in ce cantitate s-au facut corectiile si in acest context sa se adopte decizia privind suspendarea sau nu a acestui program.

• A suspenda un program este o masura destul de serioasa, pentru ca reluarea platilor se face pe baza deciziei Colegiului Comisarilor europeni, pentru ca ea implica o procedura destul de laborioasa si, evident, trebuie sa punem pe masa niste realizari in sensul corectiilor.

Premierul Victor Ponta a declarat ca, daca situatia o va cere, isi va asuma desfiintarea autoritatii de management a POS DRU aflata la Ministerul Muncii. Niculae Idu explica in ce masura o astfel de decizie ar afecta atragerea fondurilor europene pe acest program si daca, pana la urma, exista acest risc.

• Din cate am inteles eu, si am participat inclusiv la discutii cu domnul prim ministru si reprezentantii Comisiei Europene, ideea de baza era de a nu produce modificari esentiale in sistem in acest an. Pentru ca este un an intermediar in sensul functionarii guvernului, care a preferat mentinerea structurilor existente, dar ca domnul prim ministru vede adoptarea unor noi masuri de consolidare a rolului coordonator al Ministerului Afacerilor Europene incepand cu momentul constituirii noului guvern, in ipoteza in care ar fi acest nou guvern condus de domnul Victor Ponta. Cred ca este o abordare realista.
• Altfel, sigur ca daca in acest moment, in baza rezultatelor nefavorabile, s-ar lua masuri radicale probabil ca s-ar bloca intregul sistem. Dar ceva trebuie sa se intample, pentru ca modul in care a functionat sistemul a fost necorespunzator.

Care sunt cauzele absorbtiei scazute de fonduri europene in Romania?

• E o combinatie de factori de fond cu unii mai mult sau mai putini conjuncturali.
• Factorii de fond tin de capacitatea administratiei centrale si, mai ales, locale. Aici nu putem face salturi spectaculoase intr-o perioada scurta de timp. Trebuie sa acceptam ca aceasta administratie reflecta un anumit nivel de capacitate la nivelul societatii de a lucra cu proceduri si mecanisme importate din exterior. Am spus mereu ca in primii ani a fost un blocaj de natura culturala. Una invatau studentii pe perioada studentiei, alta trebuiau sa faca atunci cand s-au ciocnit de aceste reguli europene.
• Partea a doua: trebuie sa spunem ca la noi, orice ciclu electoral a adus schimbari in general nu favorabile. Lipsa de continuitate atat in planul functionarii unor structuri, cat si in planul folosirii resursei umane a fost un factor destabilizator al sistemului.
• Toate aceste elemente au fost ponderate de factorul conjunctural. Iata ca la 2-3 ani de la aderare criza economica a inceput sa isi faca efectele. Ceea ce a insemnat o lipsa a banilor pentru finantare si cofinantare, o intarziere a platilor, s-au produs masuri de ajustare la nivelul adminsitratiei, care s-au aplicat uniform si care au creat o destabilizare in sistemul de gestiune a fondurilor, s-au produs mutatii in ceea ce priveste personalul.
• Trebuie sa acceptam ca, daca administratia este un element definitoriu asupra capacitatii Romaniei in plan economic, politic, institutional de a actiona ca stat membru UE, absorbtia fondurilor europene este o reflectie a capacitatii administratiei de a functiona ca o administratie europeana.

Urmariti in video ce sanse are Romania sa obtina, in perioada 2014-2020 aceeasi alocare financiara de la bugetul UE si cum decurg negocierile pe bugetul UE.

Consiliul European din 28 iunie urmeaza sa discute si sa adopte recomandarile economice de tara facute de Comisia Europeana, in cadrul procedurilor ce privesc semestrul european. Pentru Romania, a existat o singura recomandare: sa urmeze programul de asistenta financiara preventiva. Care sunt insa, din acest memorandum cu FMI, CE si BM cele mai importante elemente din punctul de vedere al Comisiei Europene?

• Vorbim despre recomandari de restructurare a unor zone ale economiei care, din pacate, dupa 20 de ani de tranzitie sufera. Este vorba despre acele zone in care statul a fost principalul actionar si administratorul si vorbim despre intreprinderile de stat care au produs pierderi si au fost sustinute cu eforturi de la bugetul de stat, desi managementul lor a fost defectuos.
• E vorba despre sectoare in care reformele structurale sunt inca asteptate si urmeaza un proces de restructurare la nivelul administratiei publice. (…) Elementul cheie este ca economia Romaniei are nevoie de o crestere in planul competitivitatii, el ar permite realizarea unei cresteri sustenabile, punerea in opera a unor programe de dezvoltare a infrastructurii si bunastarii populatiei. Si elementul important pentru cresterea competitivitatii il reprezinta administratia. Pentru ca toti ne gandim de o maniera micro si ne inchipuim ca fiecare entitate economica trebuie sa adopte masurile necesare de gestionare a resurselor pentru a deveni mai competitive. Iata ca administratia este esentiala, pentru ca serveste economia, pentru sprijinul pe care il ofera economiei, prin investitiile publice care ajuta economia.
• Acestea sunt elementele pe care se orienteaza Comisia Europeana si un aspect esential este crearea de locuri de munca. Pentru ca unul dintre efectele cele mai dure ale crizei este cresterea ratei somajului. Dar problema esentiala o reprezinta situatia tinerilor fara loc de munca, o problema stresanta la nivel european si ar trebui sa atraga atentia si autoritatilor din Romania, unde somajul in randul tinerilor este de 22-23%.

Despre efectele reintregirii salariilor: Toate partidele au fost de acord, inclusiv presedintele, cu reintregirea salariilor. (…) Reintregirea salariilor in 2012 se intampla penrtu ca, potrivit analizelor institutiilor financiare, efortul din acest an cu aceasta cheltuiala la nivelul bugetului statului n-ar induce o crestere alarmanta a deficitului bugetar. Vorbim de o crestere de la 1,9% pana spre 2,3-2,4%, ceea ce inseamna ca suntem in marja celor 3% deficit bugetar acceptat.

• Problema care se pune insa este legata de sustenabilitatea acestei masuri in anii care urmeaza, iar acest lucru depinde de modul in care se pregateste bugetul de stat pentru 2013 si in continuare. Este vorba despre planificarea bugetara multianuala care sa prevada masuri de incurajare a cresterii economice.
• Cred, pe baza declaratiilor publice pe care le-am auzit, ca exista constientizarea la nivelul clasei politice si a guvernului actual ca anul electoral nu trebuie sa puna in pericol necesitatea de a mentine sub control deficitele macroeconomice si de a continua procesul de consolidare fiscala, care e baza pentru implementarea unor masuri de crestere economica.
• Sigur ca nu ne asteptam ca austeritatea sa isi mentina acelasi nivel al impactului asupra conditiilor de trai, cum s-a intamplat in 2010-2011, CE vorbeste despre o consolidare fiscala inteligenta, prietenoasa fata de domeniile de investitii, de acele sectoare care ar putea fi o sursa de crestere sustenabila: serviciilor, protectiei mediului si economia verde.