VIDEO Dorina Danielescu: Guvernul va limita despagubirile acordate fostilor proprietari/ Cum devalizeaza "baietii destepti" ai retrocedarilor conturile ANRP
Nota: Aceasta masina se afla zilnic in fata ANRP
Guvernul va limita despagubirile acordate fostilor proprietari, insa in prezent nu se cunoaste nici plafonul nici cum se vor aplica aceste limitari, legea fiind inca in proces de elaborare, a declarat, intr-un interviu pentru Hotnews, Dorina Danielescu, presedinta Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Daca va fi adoptata, masura ar afecta cam 100.000 de fosti proprietari. Legea veche nu prevedea o limita a despagubirilor, valoarea acestora fiind stabilita de evaluatoari. In iulie 2012 expira termenul de 18 luni acordat de CEDO statului roman, interval in care trebuie revizuita legislatia in materie. CEDO sugera ca posibila solutie limitarea despagubirilor.
„Cel mai important aspect al noii legi este componenta financiara. Sunt mai multe variante, vor fi supuse dezbaterii publice. Se va stabili o anumita limitare a sumelor respective cu privire la despagubiri. Se va face un studiu de impact si se va stabili ulterior care va fi aceasta limitare” a declarat Danielescu pentru HotNews.ro. In noua lege vor fi prevazute si termene clare de rezolvare si de solutionare a dosarelor de despagubire atat la nivel local cat si la nivel central, a mai spus sefa ANRP. Potrivit acesteia, va fi prevazuta o ordine de solutionare a dosarelor si un control jurisdictional.
Insa marea noutate a legii va fi introducerea plafoanelor de despagubire. „Cu siguranta va exista o limitare. Nu e veste tocmai buna, dar trebuie sa luam in calcul ca doar in aceste conditii toti vor primi o parte din ceea ce li se cuvine. Decat deloc, e bine ca persoanele indreptatite sa-si primeasca macar o parte din drepturile care li se cuvin.Trebuie sa fim constienti de ceea ce avem si ceea ce putem sa dam”, a explicat Danielescu pentru Hotnews.ro.
Vestea unei iminente limitari a despagubirilor vine pe fondul informatiilor recente care indica un adevarat jaf petrecut la ANRP de-a lungul timpului. Guvernul a decis pe 13 martie suspendarea pe o perioada de sase luni a emiterii titlurilor de despagubire in cazul imobilelor nationalizate. Premierul Mihai Razvan Ungureanu a sesizat Parchetul pentru o serie de nereguli depistate la Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. In urma unui audit efectuat la ANRP au fost descoperite nereguli grave in modul de repartizare a dosarelor de despagubire. Aceasta in conditiile in care s-a constatat ca au ramas 38.000 de dosare nesolutionate.
Mecansimul jafului descris de ANRP este relativ simplu. „Baietii destepti ai retrocedarilor” au cumparat drepturile litigioase de la fosti proprietari si n-au mai stat la rand ani de zile pentru a obtine despagubiri de la ANRP. Cu hotararea definitiva a instantei care le stabilea un drept de despagubire au angajat „avocati si executori judecatoresti destepti” care au investit hotararea instantei cu titlu executoriu, au proprit conturile ANRP si au incasat astfel miliarde de lei vechi in timp ce un fost proprietar obisnuit asteapta de cinci, sapte sau chiar zece ani sa primeasca ceva. Vezi in acest sens cazuri dramatice semnalate de cititorii HotNews.ro in timpul discutiei online cu Dorina Danielescu
„Tot prin aceasta procedura a propririi se incaseaza si onorariile avocatilor. O persoana indreptatita avea de incasat in jur de 2, 7 miliarde de lei vechi iar onorariul de avocat era de 3 miliare de lei. Categoric ca onorariul nu se justifica si ca institutia este prejudiciata cu aceasta suma. Singura cale pe care noi am exercitat-o pana in acest moment a fost contestatie la executare, am solicitat instantelor revizuirea onorariului de avocat. Instanta poate sa cenzureze onorariul avocatului in functie de munca prestata”, a declarat sefa ANRP, Dorina Danielescu.
Potrivit acesteia, gasim cam unii si aceiasi executori, cam 10 – 15 iar in ce priveste avocatii implicati, la fel, avem de-a face cu unele si aceleasi nume.
Potrivit presedintelui ANRP, in 479 de milioane de lei, cat reprezinta bugetul de despagubiri pe 2012, deja s-au executat propriri pe acest cont in valoare 80 de milioane de lei si sunt in curs inca 31 de milioane de lei.
„Pana acum nu s-au putut face plati efective catre persoane indreptatite in ordinea cronologica din cauza ca a devenit o adevarata practica executarea silita a conturilor ANRP, prin proprirea lor. Astfel, in aceasta modalitate ANRP a ajuns in situatia in care sa nu mai poate efectua plati voluntari, banii virati intrand in conturile unor executori judecatoresti”, explica Danielescu.
In 12 iulie 2012, cand expira termenul de 18 luni acordat de CEDO statului roman printr-o decizie ramasa definitiva in 12 ianuarie 2011, prin care obliga Guvernul sa instituie un mecanism functional de retrocedare si compensare. Presedintele ANRP sustine ca se poate solicita o prelungire pe o perioada de inca sase luni, dar ca Guvernul are in vedere respectarea termenului de 12 iulie pentru a face un sistem functional de despagubiri.
La solutionarea dosarelor depuse la ANRP lucreaza efectiv, conform presedintelui institutiei, aproximativ 100 de angajati iar un consilier juridic „are de solutionat in instanta in jur de 8000 de dosare”. Danielescu sustine ca a solicitat guvernului detasari si transferuri de personal pentru inca 30 de posturi.
Dorina Danielescu, sefa ANRP
Foto: Hotnews
Dorina Danielescu a fost numita la sefia ANRP pe 5 octombrie 2011, in locul Crinutei Dumitrean pe care Emil Boc, premierul de atunci, a eliberat-o la cererea ei. Schimbarea la varful ANRP se intampla la doua luni dupa ce institutia a fost zguduita de arestarea vicepresedintelui sau, Remus Baciu, pentru trafic de influenta. Carte de vizita Dorina Danielescu:
- Presedinte – Secretar de Stat la ANRP
- Ministerul Justitiei – Biroul pentru prevenirea criminalitatii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale UE (martie – octombrie 2011)
- Ministerul Justitiei – Directia Afaceri Europene (2010 – 2011)
- Ministerul Justitiei – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (sef Serviciu contencios administrativ si juridic) (2010)
- Fost procuror-sef DIICOT – serviciul teritorial Ploiesti
Decizia pilot a CEDO lasa posibilitatea statului roman sa plafoneze despagubirile. In articolul IV al deciziei-pilot, Curtea considera ca autoritatilor romane ar trebui sa le fie acordata libertatea de actiune si de implementare in cazul despagubirilor proprietatilor nationalizate. CEDO „noteaza cu interes propunerea Guvernului roman de a stabili termene de timp obligatorii pentru fiecare etapa administrativa. Astfel de limite, cu condita sa fie realiste si sub rezerva posibilitatii reexaminarii de catre instantele judecatoresti, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficientei sistemului de compensare”.
„In acelasi timp, Curtea considera ca masurile de buna practica luate de alte state” ar putea oferi o sursa de inspiratie pentru autoritatile romane.CEDO, in decizia pilot, spune ca astfel de masuri includ si revizuirea legislatiei, in scopul de a se crea un sistem de compensare mai previzibil, prin stabilirea unui plafon de compensare si care sa permita plata in rate pe o perioada mai lunga.
Curtea mai considera ca autoritatile romane trebuie sa-si pastreze libertatea de actiune in alegerea masurilor generale, avand in vedere impactul unui astfel de sistem la nivelul intregii tari.
Decizia pilot impotriva Romaniai e fost pronuntata de catre CEDO pe 12 octombrie 2010. Prima procedura pilot a fost utilizata de Curte in anul 2004, in cauza Broniowski contra Poloniei. Cauza a fost finalizata cu succes in 2008.
Guvernul a sustinut la CEDO doar posibilitatea platii esalonate a despagubirii, nu si plafonarea ei.Intr-un raport publicat de Centrul Roman pentru Politici Europene (CRPE) in octombrie 2011, semnat de expertul Andrei Popovici, se precizeaza ca „unul dintre cele mai interesante aspecte ale cauzei Atanasiu este aceea ca a semnalat disponibilitatea CEDO de a lua in considerare ca solutie acceptabila o plafo-nare a despagubirilor”.
„E de remarcat ca Guvernul Romaniei, in argumentele sale in fata Curtii in cauza Atanasiu, cu toate ca citeaza probleme bugetare, a propus doar posibilitatea platii esalonate a despagubirii pe o perioada mai mare; Guvernul Romaniei a considerat ca o limitare a despagubirii ar fi afectat in mod inegal pe cei ale caror cereri nu au fost inca prelucrate, in timp ce altii ar fi primit deja despagubirea intreaga, deci ar fi fost o forma de discriminare. Cu toate acestea, CEDO a invitat cu pragmatism Romania sa „mentina un just echilibru intre interesele fostilor proprietari si interesul general al colectivitatii”.
Invocarea de catre CEDO a cauzei Broniowksi a dat efectiv unda verde limitarii despagubirilor care pare sa fi devenit de atunci esentiala in gandirea Guvernului. O astfel de actiune ar fi nepopulara pentru fostii proprietari si probabil ca va fi contestata pe plan intern”, se arata in raportul CRPE.
HotNews.ro, citand studiul CRPE, a scris inca din octombrie 2011 despre intentia Guvernului de a realiza un proiect de lege, ca raspuns la decizia-pilot prin care sa plafoneze si sa esaloneze valoarea despagubirilor. In studiul CRPE se precizeaza ca, la fel ca si CEDO, „oficialii guvernamentali romani sustin ca statul trebuie sa mentina un echilibru intre diferitele necesitati ale societatii. Un euro acordat fostilor proprietari este un euro care nu poate fi investit in alte sectoare, precum educatia sau medicina”.
Fostii proprietari: „Limitarea despagubirilor: discriminatorie si retroactiva”. Pe de alta parte, „fostii proprietari si activistii pentru drepturile omului sustin ca limitarea despagubirilor acum, dupa ce mii de oameni au beneficiat deja de legea actuala si alte zeci de mii s-au bazat pe ea, ar fi discriminatorie si retroactiva”, scrie in raport.
CRPE noteaza ca cel mai controversat aspect al proiectului de lege este „plafonarea despagubirilor”. Desi CEDO si-a dat acceptul fata de o astfel de solutie, CRPE mentioneaza ca acest lucru nu inseamna ca va fi acceptat si de catre instantele romanesti.
„Daca se considera doi solicitanti ipotetici care au depus amandoi o cerere de restituire in 2005 pentru vile in Bucuresti care au aceeasi valoare, cel care a avut norocul (sau relatiile necesare) ca autoritatile romanesti sa ii rezolve cererea inainte de intrarea in vigoare a unei limite asupra despagubirilor, ar primi o despagubire mult mai generoasa”, se arata in raport.
Astfel, se pune in discutie constitutionalitatea unei astfel de prevederi si apoi posibilitatea solicitantilor nemultumiti sa atace in instanta masura, avand in vedere faptul ca in Codul Civil se ofera garantii impotriva legilor retroactive. Acest lucru „ar putea contribui la o jurisprudenta si mai haotica si la supraincarcarea instantelor”, se spune in raport.
State care au optat pentru plafonarea despagubirilor: Polonia – 20% din valoarea proprietatii / Ungaria – 21.000 de dolari
In decizia-pilot impotriva Romaniei se precizeaza si exemplul Poloniei care despagubeste doar pe fostii proprietari din zona Raului Bug si stabileste o limita, un plafon al despagubirilor. Decizia Poloniei de a limita valorile despagubirilor pentru proprietati aflate in teritorii pierdute dupa al Doilea Razboi Mondial la 20 % din valoarea initiala a proprietatii a fost primita favorabil de Consiliul Europei si CEDO.
Intr-un studiu din 2008 realizat de Societatea Academica din Romania (SAR), sunt explicate sistemele de despagubire in cazul mai multor state din Europa Centrala si de Est. In raport este relatat pe scurt si solutia aleasa de Ungaria, unul dintre putinele state care, la fel, a decis plafonarea despagubirilor.
„Ungaria, ca majoritatea statelor din regiune, a reglementat problema proprietatii la inceputul anilor 1990 deschizand posibilitatea retrocedarilor si catre non-rezidenti sau persoane de alta cetatenie. Pe de alta parte insa, Ungaria a impus cea mai scurta perioada pentru depunerea cererilor (termenul limita la aproximativ 6 luni de la aprobarea legii) si a finalizat procesarea acestor cereri in decurs de doi ani.
S-a folosit compensarea pe sistem voucher in locul restituirii in natura. Oficiul de Compensare, institutie creata special pentru administrarea procesului, a decis asupra cererilor de terenuri, a emis cupoanele sau voucherele de compensare si a administrat licitatiile unde erau utilizate aceste vouchere. Spre deosebire de majoritatea tarilor din regiune, unde nivelul compensarii a fost proportional cu valoarea proprietatii, Ungaria a introdus un plafon de $21,000. In cazul Ungariei costurile totale a procesului de restituire au fost estimate la aproximativ 2-4 miliarde de dolari5″, se arata in studiu SAR.
INTERVIURILE HotNews.ro