EXCLUSIV Raportul Comisiei Europene referitor la progresele din justitie. Pentru prima data este apreciata activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
HotNews.ro prezinta pe larg raportul tehnic al Comisiei Europene referitor la progresele facute de Romania in cadrul Mecanismului de Verificare si Cooperare (MCV), care urmeaza sa fie dat oficial publicitatii, miercuri, la Bruxelles. Raportul Comisiei aduce o noutate fata de rapoartele din anii precedenti: noteaza progrese in activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciaza accelerarea judecarii dosarelor si recomanda continuarea reformelor la instanta suprema. Rapoartele anterioare criticau, de regula, absenta progreselor la Inalta Curte si la Consiliul Superior al Magistraturii. In prezent, doar CSM mai primeste o bila neagra. Activitatea DNA si ANI este ca de obicei apreciata ca eficienta.
- Raportul abordeaza si problema parlamentarilor care, desi au primit o condamnare in instanta, inca sunt in Parlament.
- „Noile legi privind promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie si raspunderea disciplinara a magistratilor au creat cadrele necesare pentru mai multa claritate si rigoare”. In tara, noile reguli privind raspunderea magistratilor au fost criticate pe motiv ca ameninta independenta judecatorilor si procurorilor.
Reforma sistemului judiciar si lupta anticoruptie: Rezumat
- „Raspunsul Romaniei la recomandarile Comisiei arata cateva evolutii. Noul Cod Civil a intrat in vigoare fara probleme in octombrie 2011 si Codul de Procedura Civila este prevazut sa intre in vigoare in iunie 2012. Accelerarea judecarii proceselor de mare coruptie la Inalta Curte de Casatie si Justitie a raspuns recomandarilor Comisiei privind riscul ca unele dosare de mare coruptie sa atinga termenele de prescriptie”.
- „Acest lucru ar putea avea un impact pe termen mai lung, in ceea ce priveste imbunatatirea procedurilor judiciare si asigurarea unui termen rezonabil pentru emiterea hotararilor judecatoresti definitive. Proiectul de lege privind confiscarea extinsa a inregistrat progrese in Parlament si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Integritate (ANI) au continuat sa investigheze o serie de cazuri importante”.
- „Noile legi privind promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie si raspunderea disciplinara a magistratilor au creat cadrele necesare pentru mai multa claritate si rigoare. Evolutiile din ultimele luni din Romania au indicat o serie de domenii in care sunt necesare actiuni suplimentare, in conformitate cu recomandarile Comisiei.”
- „Pregatirile pentru implementarea noului cod penal si a noului cod de procedura penala trebuie accelerate in zone precum recrutarile punctuale si reechilibrarea resurselor intre instante si ar trebui sa fie puse in cadrul unui plan de punere in aplicare clar si cuprinzator. Controverse publice au continuat sa puna in discutie capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a raspunde in mod adecvat la problemele referitoare la integritatea si responsabilitatea in cadrul sistemului judiciar. Abordarea cazurilor intarziate trebuie sa fie urmata de actiuni suplimentare care sa asigure ca dosarele de mare coruptie sa descurajeze in mod eficient cazurile de incalcarea legilor„.
- „Buna primire a proiectului noii Strategii Nationale Anticoruptie ar trebui sa fie intarita de o sustinere clara din partea clasei politice pentru a maximiza echilibrul acestei strategii. Eforturi sustinute sunt necesare si in urmatoarele luni pentru a demonstra rezultate convingatoare in perspectiva evaluarii Comisiei din vara lui 2012, referitoare la progresele realizate in cadrul MCV de catre Romania de la aderarea sa la UE. Comisia va continua sa sustina Romania in acest demers”.
Reforma sistemului judiciar
- In ce priveste continuarea reformei sistemului judiciar, „Comisia Europeana a recomandat Romaniei in mod aparte sa adopte un plan de implementare a Codului de Procedura Civila, a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, sa asigure suficiente resurse pentru reorganizarea necesara a sistemului judiciar, sa imbunatateasca sistemul de recrutare si training, sa intareasca functionarea Institutului National al Magistraturii si sa creeze un cadru de cooperare intre sistemul judiciar si societatea civila pentru monitorizarea progreselor in reforma judiciara”.
- Raportul Comisiei Europene mentioneaza ca noul Cod Civil a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011, iar codul de procedura civila urmeaza sa intre in vigoare in iunie 2012. „Au fost facuti pasi in ultimele luni in implementarea legislatiei privind Codul de Procedura Civila, Codul Penal si Codul de Procedura Penala iar studiile de impact pentru toate codurile au fost finalizate in noiembrie. Recentele anunturi politice privind implementarea lor trebuie urmate de adoptarea unei legislatii de implementare si a unui plan cuprinzator de implementare”, se mai arata in raportul tehnic al Comisiei Europene.
- In document se mai arata ca, de la ultimul raport de tara din iulie 2011, Romania a lansat un proiect referitor la incarcatura standard de dosare pe instanta iar primele rezultate sunt asteptate in vara acestui an. „Pentru a imbunatati respunderea sistemului judiciar, Comisia a recomandat Romaniei in mod aparte sa demonstreze un istoric de hotariri transparente si obiective de management, sa continue reforma inspectiilor judiciare si sa realizeze publicarea electronica a intregii jurisprudente si pronuntarea la timp a motivatiilor de catre instanta”.
- „De la ultimul raport la Comisiei, Romania a adoptat legi urmarind sa intareasca responsabilitatea sistemului judiciar. Aceasta legislatie amendeaza cadrul sanctiunilor disciplinare, mareste sanctiuni si intareste independenta inspectiei judiciare. De asemenea, elimina posibilitatea ca magistratii sa scape de sanctiuni disciplinare prin metoda pensionarii daca procedura cercetarii disciplinare este declansata”.
- Raportul contine referinte negative in ce priveste activitatea Consiliului Superior al
Magistraturii, condus in 2011 de Horatius Dumbrava. „In noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o strategie si un plan de actiune pentru a imbunatati integritatea in sistemul judiciar. Totusi, cateva investigatii penale recente care au inclus magistrati cu vechime au afectat increderea publica in capacitatea Consiliului de a rezolva si proteja integritatea si raspunderea in sistemul judiciar. Intr-unul din cazuri suspectate de mare coruptie, autoritatile judiciare nu l-au inlocuit pe judecatorul in cauza din pozitia de management (n.r. Posibila referire la cazul Gabriela Barsan). (…) Cercetarea disciplinara in acest caz a fost initiata, dar a fost ulterior suspendata pe durata cercetarii penale. Acest caz a aratat clar neajunsuri in capacitatea leadership-ului din sistemul judiciar de a actiona in fata unor amenintari serioase la adresa reputatiei sistemului judiciar. Nu au existat evolutii semnificative care sa raspunda recomandarilor Comisiei cu privire la eficienta Inspectiei Judiciare”.
- Raportul Comisiei mentioneaza progrese la Inalta Curte de Casatie si Justitie. „Numirile la Inalta Curte de Casatie si Justitie au atras critici in luna august din cauza lipsei de transparenta si obiectivitate. In context, Romania a adoptat, in Decembrie, o noua lege care a fost re-introdusa de guvern pentru a reforma sistemul de numiri la Inalta Curte. Impactul acestei legi depinde de determinarea institutiilor competente de a asigura implementarea ei. O viitoare reorganizare a Inaltei Curti a fost identificata ca necesara pentru a intari capacitatea Curtii de a gestiona in mod eficient procedura de decizie preliminara, care va fi introdusa ca un instrument cheie pentru unificarea legislatiei generate de noile coduri. Inca nu functioneaza publicarea online si la zi a motivarilor sentintelor pronuntate de instante”.
Lupta impotriva coruptiei
-
In raport, Comisia reaminteste ca a recomandat Romaniei sa imbunatateasca practica judiciara si modul de gestionare a cazurilor in marile dosare de coruptie in sensul de a „imbunatati coerenta si caracterul descurajator al sanctiunilor judiciare in acest domeniu”. „De la precedentul raport al Comisiei, Inalta Curte a luat o serie de masuri manageriale si administrative pentru a imbunatati celeritatea proceselor de coruptie la nivel inalt, in special in dosarele care riscau sa se prescrie. Aceste masuri au insemnat prioritizarea cazurilor in functie de data prescriptiei si utilizarea temporara a salilor de judecata de la alte instante pentru a permite mai multe sedinte”, se spune in raport, apreciindu-se ca masurile luate au dus la un numar crescut de sentinte.
- „Analiza hotararilor pronuntate de instanta in cazurile de mare coruptie indica faptul ca sentintele sunt adesea aproape de minimul legal, iar in peste 60% ele sunt cu suspendare„, se arata in raport.
-
„DNA-ul a continuat sa actioneze ca un serviciu eficient de urmarire penala in cazurile de coruptie la nivel inalt. In 2011 s-a vazut o crestere a numarului de trimiteri in judecata, de hotarari judecatoresti si de condamnari. Cu accelerarea judecarii dosarelor la ICCJ, acest lucru s-a vazut mai ales in deciziile judecatoresti definitive. Aceasta activitate a continuat sa includa un numar semnificartiv de politicieni de rang inalt si oficiali„, se arata in documentul CE.
- Raportul mentioneaza ca din iulie 2011 si pana in prezent „au fost 5 condamnari definitive in instanta impotriva a 13 inculpati in cazurile de achizitii publice. In ceea ce priveste infractiunile comise impotriva intereselor financiare ale UE, din luna iulie au fost 5 condamnari definitive si 4 nedefinitive. Importanta achizitiilor publice in economia romaneasca ridica semne de intrebare daca acest numar modest de cazuri reflecta cu exactitate scara problemei„.
- „Imbunatatirea expertilor financiari si contabili pe langa magistrati si marirea disponibilitatii expertilor externi sunt conditii necesare pentru a asigura eficienta sedintelor de judecata. O abordare proactiva in dezvoltarea unei jurisprudente consistente in cazul proceselor privind achizitiile publice ar ajuta la trimiterea cu succes a dosarelor in instanta”, se mai precizeaza in raport
- Raportul saluta intalnirile si seminarile organizate de catre Institutul National al Magistraturii, Inalta Curte si DNA pentru a aborda punctele slabe din practica judiciara in cazul dosarelor de mare coruptie.
- Raportul spune, totusi, ca „o atentie deosebita ar putea fi data la imbunatatirea standardelor de autorizare si de finantare a probelor de expertiza in instanta si la justificarile utilizate pentru a amana sedintele de judecata„, se arata in raport.
- Comisia reaminteste ca Romania a realizat o analiza comparativa a practicii in alte state membre in ceea ce priveste procedura de ridicare a imunitatii parlamentare si a inclus problema in noua Strategie Anti-Coruptie. „In rolul sau de autoritate competanta de a adopta noi legi, Parlamentul trebuie sa abordeze in continuare aceasta problema”, se spune in raport.
-
Raportul abordeaza si activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), precum si urmarile anchetelor derulate de inspectorii de integritate. „In ultimele luni istoricul ANI s-a dezvoltat in continuare. Sub noua sa lege, din 2010, ANI a identificat 18 cazuri de averi nejustificate, in valoare totala de 5,7 milioane euro, 23 de cazuri administrative de conflicte de interes si 118 cazuri de incompatibilitati. Urmarile administrative si judiciare in aceste cazuri au fost amestecate. In primele doua cazuri care au fost ridicate de catre ANI in conformitate cu legislatia veche, deciziile finale de la ICCJ au confirmat existenta bunurilor nejustificate si s-a ordonat confiscarea lor. Ca urmare a incompatibilitatilor descoperite in conformitate cu noua lege, un functionar public a fost demis, s-au aplicat sanctiuni in alte doua cazuri, iar sase functionari publici si-au dat demisia”.
- „O serie de alte cazuri, in special cele referitoare la conflictele de interese, inca asteapta in fata autoritatilor judiciare. Viteza cu care sunt prelucrate cazurile a fost complicata de catre Comisiile de verificare a averilor, create in august 2010 ca un intermediar intre ANI si instantele de judecata”, se precizeaza in raport, mentionandu-se ca este necesar sa se stabileasca daca ANI poate formula contestatii fata de deciziile de respingere luate de catre Comisiile de verificare a averilor.
- Comisia Europeana atrage atentia ca „potentialul efect de descurajare al cazurilor ANI este impiedicat de catre intarzierile si lipsa de coerenta judiciara si administrativa in modul de judecare a deciziilor ANI.
- „Faptul ca unele forte politice au incercat sa redeschida subiectul independentei legale si institutionale ale ANI a deviat atentia de la consolidarea istoricului agentiei. In plus, viitoarea numire a noului presedinte ANI ofera o oportunitate pentru a sublinia stabilitatea institutionala si integritatea ANI”, se precizeaza in raportul Comisiei.
- In ceea ce priveste confiscarea extinsa a averilor ilicite, Comisia Europeana saluta elaborarea unui proiect de lege in acest sens si care se afla acum in Parlament. Raportul precizeaza ca adoptarea proiectului de catre legislativ ar fi „un semnal pozitiv important”. „In cazul in care proiectul de lege privind confiscarea extinsa este adoptat in forma propusa, va cantari enorm la caracterul descurajator al sanctiunilor. Acesta ar trebui sa fie acompaniat de masuri care sa asigure punerea in aplicare a sentintelor judecatoresti care impun sanctiuni financiare”, se spune in raport.
-
„Masurile luate de catre Procurorul General au dus la o crestere semnificativa a valoarii activelor inghetate in anul 2011. O nota de orientare a fost distribuita la birourile de urmarire penala pentru a incuraja urmarirea infractiunilor de spalare de bani ca infractiuni de sine statatoare”, se arata in raportul CE.
- Raportul abordeaza si problema parlamentarilor care, desi au primit o condamnare in instanta, inca sunt in Parlament. „In ceea ce priveste caracterul de descurajare, excluderea unui politician din partidul sau, dupa demararea in noiembrie a unei investigatii pentru coruptie la nivel inalt a fost vazut ca un exemplu puternic de responsabilitate publica eficienta. Cu toate acestea, alti sase membri ai Parlamentului cu condamnari pentru coruptie sunt in continuare membri ai legislativului”.
- Raportul Comisiei Europene aduce aminte ca, in luna decembrie a anului trecut, Romania a adoptat un cod de conduita in ceea ce priveste incompatibilitatea si conflictul de interese in gestionarea fondurilor europene. Comisia noteaza ca de la ultimul raport s-au luat masuri legislative si administrative pentru a consolida protectia impotriva neregulilor si conflictelor de interese in gestionarea fondurilor publice. „Masurile includ standardizarea documentatiei de licitatie si consolidarea capacitatii Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) de a efectua verificari ex-ante”, mai precizeaza raportul.