MULTIMEDIA Pasajul Basarab a fost deschis. Vezi cum arata la inaugurare

Pasajul Basarab, fara doar si poate cea mai mare lucrare de infrastructura urbana din Romania, a ajuns la momentul inaugurarii dupa 5 ani si patru luni de la inceputul lucrarilor si aproape 240 de milioane de euro cheltuite. Pasajul cu o lungime de aproape 2 kilometri, cu cei doi piloni inalti de 84 de metri si cu cel mai lat pod hobanat din Europa inchide inelul principal de circulatie, redeseneaza panorama Capitalei si transforma o zona murdara a orasului intr-una din cele mai ordonate.

Pasajul Basarab este inaugurat dupa o asteptare de peste 5 ani. Sambata, 18 iunie, bucurestenii vor lua pasajul la pas, iar de duminica 19 iunie masinile vor pune stapanire pe impunatoarea structura.

Intre cei doi piloni ai podului hobanat a fost ancorat un imens steag tricolor care va flutura pe parcursul zilelor de inaugurare.

Pasajul Basarab la inaugurare (5)

Foto: Hotnews

„Am spus sa punem steagul acolo pentru ca podul asta e al romanilor si este intradevar un motiv de mandrie. Vor veni si vor vedea oamenii cat este de frumos pasajul”, ne-a declarat primarul Sorin Oprescu in timp ce verifica ultimele retusuri vineri dupa-amiaza.

Statia de tramvai de pe podul hobanat este pe jumatate gata. Mai sunt de montat seturile de scari rulante si fixe si cele patru lifturi care vor realiza legatura pietonilor cu statia de metrou si gara de dedesupt. Potrivit primarului, lucrarile la statia de tramvai se vor termina cel mai probabil pana in luna septembrie, atunci cand statia va fi deschisa si pentru public.

Pasajul Basarab – cel mai mare proiect pentru traficul bucurestean

Pasajul Basarab, la care s-a lucrat timp de aproape 5 ani si 4 luni, are o lungime de 2 kilometri, sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul sau si va dirija traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului. Pasajul Basarab inchide inelul principal de circulatie a Capitalei.

Pasajul Basarab incepe de la intersectia strazilor Nicolae Titulescu si Calea Grivitei, traverseaza liniile de cale ferata din zona Garii Basarab si zona Carrefour Orhideea si trece peste raul Dambovita in zona Grozavesti printr-un pod cu arc. Pasajul se deschide spre Bulevardul Vasile Milea si Soseaua Grozavesti, doua sosele care se interesecteaza cu Bulevardul Iuliu Maniu, una dintre arterele principale ale Capitalei care se duce direct in autostrada A1 Bucuresti – Pitesti.

Pasajul are o lungime de aproape 2 km si are 9 rampe secundare de acces rutier: Doua rampe de urcare si coborare sunt pe Calea Grivitei, o rampa dubla de urcare-coborare pe Calea Plevnei, o rampa dubla urcare-coborare pe Calea Giulesti, inca doua rampe simple de urcare coborare pe soseaua Orhideelor si o ultima rampa care „varsa” traficul in bulevardul Vasile Milea.

Peste raul Dambovita, in zona Grozavesti, Pasajul Basarab se continua cu un Pod in Arc. Cele doua „arcuri” au o deschidere de 92 de metri si sunt legate cu grinzi transversale de tablier.

Ambele poduri, atat la cel de peste Dambovita, cat si la Podul Hobanat din zona Garii Barasab beneficiaza de instalatii de iluminat arhitectural. In total, peste 54.000 de leduri vor asigura iluminarea arhitecturala a pasajului.

Costul initial al pasajului era prevazut la 140 de milioane de euro si termenul de finalizare era stabilit la luna octombrie 2009. Acum la final, costul total a ajuns la aproape 240 de milioane de euro si o intarziere de 2 ani si 4 luni.

Podul Hobanat – un record in Europa

Punctul principal al pasajului este Podul Hobanat (sustinut de cabluri conectate la piloni) din zona garii Basarab. Podul are un

Pasajul Basarab la inaugurare (1)

Foto: Hotnews

pilon de sustinere impunator in forma de H si un tablier cu lungimea de 222 de metri. La pilonii care au o inaltime de 84 de metri sunt prinse 60 de hobane (3.000 de cabluri) ce sustin un tablier cu latimea record in Europa de 44 de metri.

Montarea tablierului podului hobanat s-a facut bucata cu bucata impinse peste calea ferata fara sa se mai demonteze reteaua de tensiune, ci facandu-se doar prin intreruperi pe timpul noptii.

Podul Hobanat reprezinta si un punct intermodal, cel mai mare din Romania. El reuneste in acelasi loc linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz si troleibuz, linii de metrou, 2 gari de cale ferata la care se adauga spatii special amenajate pentru taximetre si 2 autogari pentru transport intern si international.

„Media unui astfel de pod este de 30-40 de metri latime, iar Basarabul ajunge la 44 de metri, in mod clar datorita statiei de tramvai„, sustine Profesorul universitar dr. ing. Nicolae Popa, seful Catedrei de Poduri din cadrul Facultatii de Cai Ferate, Drumuri si Poduri din Bucuresti.

Statia de tramvai si cel mai modern tramvai din Capitala

Statia de tramvai de pe podul hobanat va deservi linia 34 care in prezent face legatura intre Calea Vitan si Banu Manta, dar care va fi prelungita pana in Ghencea via Pasajul Basarab.

Statia va fi una intermodala si va face legatura cu statia de metrou basarab si gara Basarab, de sub pod. Statia este acoperita cu peste 700 de panouri de sticla si are doua peroane lungi de 90 de metri.

Pasajul Basarab la inaugurare (6)

Foto: Hotnews

Fiecare peron va avea cate doua lifturi, doua seturi de scari fixe si doua seturi duble de scari rulante care vor face legatura cu solul. Gara Basarab si Gara de Nord vor fi legate de un set de trotuare rulante.

Pe Pasajul Basarab va circula cel mai modern tramvai din Capitala, asa numitul Bucur Low Floor sau LF (n.r. cu podea joasa). Bucur LF este construit 100% in Romania in cadrul Uzinelor de Reparatii Atelierele Centrale (URAC), chiar daca unele componente sunt impotate.

Valoarea tramvaiului ajunge la 800.000 de euro, din care 200.000 reprezinta componentele importate.

Tramvai Bucur LF

Foto: Agerpres

Bucur LF are 26 de metri lungime, 2,45 metri latime si dispune de 43 de locuri pe scaune si 265 in picioare. Tramvaiul are trei corpuri de caroserie si poate atinge o viteza de 60 km/h, dar este limitat la 50 km/h si este un model foarte silentios.

Bucur LF a iesit prima oara pe strazile Capitalei in anul 2009 pe linia 21, iar recent a fost mutat pe linia 34, circuland intre Calea Vitan si Banu Manta.

Pe liniile de tramvai de sub Pasaj circula deja tramvaiele 35 si 11, terminalul si zona de la Gara Basarab fiind complet renovate si remodelate estetic.

La pasajul Basarab functioneaza si un mic post de control trafic cu 23 de camere de luat vederi montate pe toata lungimea pasajului. „Deocamdata, e amplasat intr-un container de langa statia electrica de tractiune RATB de sub viaduct (zona Bricostore/Carrefour), urmand ca la final sa fie atezat in zona de la sol a nodului intermodal”, potrivit unui utilizator al forumului specializat metrouusor.com care publica si o fotografie cu mini mini-postul de control trafic.

Cum arata calculele de trafic si in cat timp vor fi amortizate costurile

Fluxul de circulatie a fost calculat pentru 4000 masini pe ora, iar viteza legala pe pasaj va fi de 50 km/h. Potrivit oficialilor, pasajul isi va amortiza costurile in cinci ani.

„Am facut un calcul de trafic pentru pasaj si am constata ca se va realiza o economie de aproape 40 de milioane de euro pe an. Calculele de trafic au fost facute, iar acest pod scuteste bucurestenii la buzunar – ma refer la benzina, la ulei, la pneuri, la timpul de parcurgere a traseului, dintre piata Victoriei si cartierele Drumul Taberei si Militari”, declara primarul general Sorin Oprescu.

Calculul celor din primarie spune ca pe pasaj vor circula zilnic aproximativ 100.000 de vehicule, fiecare masina facand o economie de un litru de carburant pe zi, adica aproximativ un euro si putin.

Asadar, peste 130.000 de euro economisiti zilnic, adica aproape 4 milioane de euro pe luna. Pe an s-ar realiza o economie de peste 46 de milioane, iar in cinci ani s-ar ajunge la o economie de peste 230 de milioane de euro – aproape cat a costat pasajul in 5 ani jumatate.

Istoria Pasajului Basarab – „Inceput de Basescu, terminat de Oprescu”

Pasajul Basarab vine sa inchida inelul principal de circulatie a Bucurestiului. Capitala este un oras de natura radial-inelara, iar circulatia dinspre periferie se concentreaza catre centru. Pentru a reusi o decongestionare a traficului, una dintre solutii este crearea de inele de degrevare.

Ideea de a inchide acest inel principal de circulatie apare in planurile urbanistilor inca din perioada interbelic, anii ’30, iar ideea unui pasaj suprateran in zona garii Basarab a fost mai intai inaintata si discutata prin ’89. Dupa caderea regimului comunist, nu s-au mai auzit prea multe despre aceasta idee, cel putin pana spre finalul anilor ’90.

In 1998-1999 agentia guvernamentala japoneza JICA s-a ocupat de elaborarea unui master-plan de transport pentru Bucuresti si a indicat drept prioritara lucrarea cu pricina. Astfel, ea a fost preluata in Planul Urbanistic General din 2000.

In acelasi an, primarul de atunci al Capitalei, Traian Basescu a incheiat un acord cu Banca Europeana pentru Investitii pentru finantarea Pasajului Basarab. Grupul consilierilor generali ai PSD, majoritar in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), s-a opus vehement timp de patru ani construirii pasajului si, intr-un final, a respins documentatiile tehnico-economice.

Pasajul Basarab la inaugurare (3)

Foto: Hotnews

In 2004 au reinceput discutiile privind constructia pasajului, iar CGMB a aprobat din nou investitia, dar pe bani din bugetul local. Proiectul a suferit modificari substantiale fata de cel initial, pasajul fiind redesenat sa traverseze si zona Grozavesti si raul Dambovita – mai lung, deci mai scump.

In iulie 2006, in mandatul lui Adriean Videanu la Primaria Capitalei s-a atribuit contractul de proiectare si executie asocierii firmelor ASTALDI SpA (Italia) si FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de executie era stabilit la 28 de luni, finalizare in octombrie 2009, iar bugetul lucrarii avea o valoare de 471.634.475 RON (inclusiv TVA). In anul 2007 au inceput primele sapaturi, exproprieri si restrictii de trafic.

Lucrarile la pasaj au inaintat foarte greu, de multe ori fiind blocat partial sau in totalitate santierul din cauza exproprierilor. Fie ca se cereau prea multi bani, fie ca nu nu se dadea ok-ul din partea Guvernului, exproprierile au constituit principala cauza a intarzierii lucrarilor la pasaj. La asta se adauga si multele lucrari neprevazute pe care a trebuit sa le execute constructorul, afectand direct costul final al lucrarii.

In 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrarile intarziate cu 18 luni si pentru a rezolva problemele cu exproprierile a propus ca Pasajul Basarab sa fie declarat o lucrare de utilitate publica, lucru ce s-a si intamplat ulterior.

Pasajul Basarab la inaugurare (4)

Foto: Hotnews

Intarzierile la lucrari s-au resimtit, iar termenul initial de finalizare octombrie 2009 a fost depasit. S-a anuntat apoi in repetate randuri alte si alte termene de finalizare. S-a zis intai ca la finele anului 2010 pasjaul va fi gata, iar mai apoi ca la 1 martie se va da drumul la circulatie. La inceputul anului 2011 s-a vorbit de finalul lunii martie, iar mai apoi s-a vehiculat data de 1 iunie.

Proiectat in timpul primului mandat de primar general al presedintelui Traian Basescu, trecut prin mandatul lui Adriean Videanu, pasajul Basarab este finalizat acum de actualul edil al Capitalei, Sorin Oprescu.

„Am sa pun mai multe placute. Placuta din respect fata de constructor si una speciala: <>„, a declarat edilul sef al Capitalei intr-una dintre vizitele sale pe santier.

Ce spun bucurestenii despre Pasajul Basarab

„Sincer acum, pe langa partea cu traficul. Uitati-va putin in jur (n.r. zona de sub pasaj de langa Gara Basarab) ce bine arata acum. Inainte aici era un ghetou, un ghetou in mijlocul orasului. este extraordinar cum s-a schimbat aceasta zona. Asta mi se pare cea mai mare realizare, ca partea asta de oras arata civilizat„, ne-a spus Silviu G., 27 ani, agent vanzari.

„In sfarsit ii dau drumu ca prea mult s-au chinuit la el. Arata bine, ce sa zic. Sper sa si faca treaba si sa ajute traficul. Acuma, ca a costat mai mult si ca s-a facut cu intarzieri, asta parca e normal la noi. Nu mai conteaza, bine ca l-au terminat„, ne-a delcarat Mircea B., 42 de ani, muncitor.

Pasajul Basarab la inaugurare (2)

Foto: Hotnews

„Arata bine, nu zic, da’ parca au dat cam prea multi bani. Nu stiu acuma cat de folositor e, sa zica asta soferii. Oricum, s-a aranjat toata zona asta, arata bine si curat. Nu ca inainte, ca ti-era si frica sa treci pe aici. Arata bine, da’ ramane de vazut daca e folositor„, Mariana G.., 43 ani, vanzatoare.

„Sa vedem acum cum va fi cu traficul. Au refacut toate drumurile din jur odata cu pasajul. Foarte bine, dar sa vedem cat de mult bine va face traficului. Astept sa merg pe el si sa ma conving ca s-a meritat asteptarea si toata gramada de bani pe care au dat-o„, ne-a spus Mugurel A., 32 ani, taximetrist.

„Prea multa bataie de cap cu pasajul asta, dom’le. Puteau sa faca 10 spitale de toti banii aia. Chiar aveam nevoie de asa un pasaj? Si ce folos are pasajul daca blocaje vor fi la fiecare capat? Bani aruncati aiurea, zic eu„, ne-a spus Marin B., 71 ani, pensionar.

Pasajul Basarab – Caseta de informatii:

Dimensiunile pasajului

Lungime: 2 km (Podul hobanat – 222m lungime )

Suprafata totala: 55.880 mp

Cel mai inalt punct: 84 metri (piloni)

Cel mai lat pod hobanat din Europa: 44 de metri

Deschiderile arcurilor podului de peste Dambovita: 92 de metri

Numar total de hobane: 60 (3.000 de cabluri)

Date de trafic

4.000 de masini pe ora / 100.000 de masini pe zi

Viteza maxima permisa: 50 km/h

60.000 de persoane se vor folosi zilnic de pasaj

Rampe secundare de acces rutier: 9

Bugete si termene

Antreprenor: Astaldi (Italia) si FCC Constructii (Spania)

Buget initial: 135 de milioane euro (114 milioane euro fara TVA)

Buget final: 240 milioane euro

Termen de incepere: Octombrie 2006

Termen de finalizare: 28 de luni – februarie 2009 (depasit)

Intarziere: 2 ani si 4 luni

Alte informatii

Iluminat arhitectural: Aprox. 54.000 de leduri

Peste 400 de oameni au lucrat la pasaj

Test de incarcare maxima: 1.500 de tone (13 tramvaie si 24 de camioane)

Structura beton: 82.000 metri cubi;

Cantitate asfalt turnat: 43.150 tone;

Statia de tramvai

Lungimea unui peron: 90 metri

Latimea unui peron: 19 metri

Scari fixe: 4

Lifturi: 4

Scari rulante: 4 (duble)

Aprox. 700 de panouri de sticla acopera statia de tramvai

MULTIMEDIA Pasajul Basarab a fost deschis. Vezi cum arata la inaugurare

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală