BNR reduce rezervele minime in valuta de la 30% la 25%, pentru a sustine finantarea bugetului

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa reduca nivelul ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta, cu scadenta de sub doi ani, de la 30% la 25%, pentru acoperirea din resurse interne a necesarului de finantare a sectorului guvernamental, se arata intr-un comunicat al bancii centrale. Aceasta decizie vine dupa ce Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) au decis sa amane a treia transa a imprumutului Stand-By pana la instalarea unui nou guvern.

„In data de 16 noiembrie 2009, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-a intrunit intr-o sedinta speciala pentru a analiza implicatiile bugetare, monetare si financiare ale decalarii calendarului imprumuturilor externe prevazut pentru trimestrul IV a.c. in cadrul aranjamentului multilateral incheiat de Romania cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale. In contextul amanarii intrarilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pietei interne a necesarului de finantare a sectorului guvernamental in ultima parte a anului curent concomitent cu pastrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea conditiilor de finantare din sistemul bancar autohton”, se arata in comunicatul BNR.

In acest context, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta, cu scadente reziduale de sub doi ani, ale institutiilor de credit, de la 30% la 25% incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009.

Rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei a fost mentinuta la 15%.

„Decizia CA al BNR se inscrie totodata in procesul de aliniere graduala a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din Romania la standardele Bancii Centrale Europene”, se mai spune in comunicat.

Urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 5 ianuarie 2010.

Fondul Monetar International (FMI) a incheiat in luna martie un acord stand-by cu Romania pe o perioada de doi ani, in valoare de 12,95 miliarde de euro. Pe langa banii de la FMI, Romania va mai primi cinci miliarde de euro de la Comisia Europeana, un miliard de euro de la Banca Mondiala si un miliard de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

In perioada 28 octombrie – 9 noiembrie, expertii FMI, UE si Bancii Mondiale s-au aflat la Bucuresti intr-o misiune de evaluare in vederea aprobarii urmatoarei transe din imprumut. Institutiile internationale nu au luat insa o decizie referitoare la acordarea celei de-a treia transe a imprumutului, precizand ca se vor intoarce dupa instalarea unui nou guvern.

Jumatate din cei 1,5 miliarde de euro aferenti celei de-a treia transe vor intra in contul Trezoreriei statului pentru finantarea deficitului bugetar.

Dupa primele zece luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 5,2% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2009, a declarat saptamana trecuta Gheorghe Pogea, ministrul interimar al Finantelor.

Ministerul Finantelor si-a propus sa atraga in luna noiembrie sase miliarde de lei prin certificate de trezorerie cu discont la 6 si 12 luni si prin obligatiuni de tip benchmark pe trei si cinci ani, cu 137% mai mult decat a atras in octombrie. In primele zece luni din acest an, MFP a emis titluri de stat de 58 miliarde de lei, ceea ce reprezinta de peste patru ori mai mult decat in intregul an 2008.

Autoritatile romane si Fondul Monetar International (FMI) au agreat, dupa misiunea de evaluare a Fondului din august, o noua tinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB, la o contractie economica de 8,5% pentru acest an si o valoare a PIB de 497,3 miliarde de lei.