Banul jos! (de Corina Dragotescu)
N-am vazut niciodata, pana acum, de 15 ani incoace, vreo raportare oficiala privind subventia de la buget pe care o primesc formatiunile politice.
Toate sumele sunt ascunse sub un sistem extrem de complicat de calcul, care tine seama de numarul de parlamentari, procentul din alegeri si daca este sau nu an electoral. Cand vine vorba de banii de la buget, adica ai nostri, ai contribuabililor, reprezentantii de partide se uita in alta directie si iti dau un raspuns vag. Nici macar in plan intern, al organizatiei politice, nu se face o asemenea raportare. Sunt putini cei care au acces la date.
Constatam ca sunt, cel putin in aceasta perioada, partide care se dau de ceasul mortii, pentru ca stiu ca nu vor mai ajunge in Parlament.
Stiu, de asemenea, ca nu vor mai primi nici banii de la buget, pe care ii aveau pana acum, iar supararea este si mai mare. La altii, asistam la o noua discutie. Cea legata de banii pe care ar trebui un candidat sa-i dea, la partid, pentru campanie. Mai intai a fost PNL, care a cerut bani candidatilor, apoi PD-L, iar acum PSD. In toate partidele a fost aceeasi reactie: de ce sa dau bani la partid? Sa-mi dea partidul mie bani.
Adica, largind sfera de interpretare, sa luam, daca se poate, de la contribuabil cat mai mult si sa ne sustina prostii campania. Este o modalitate vetusta de a privi politica. A venit vremea ca partidele sa traiasca pe cont propriu, din subventii legale si contributii proprii. Cand s-a adoptat Legea finantarii, acum un deceniu si jumatate, ni s-a spus ca partidele au nevoie de subventionare ca sa se poata dezvolta. Slava Domnului, s-au dezvoltat in toate directiile, asa ca ar trebui sa mai renunte la banul public.
La fel si candidatii pentru uninominal trebuie sa priceapa ca nu se poate face politica fara bani. Cand intri intr-o organizatie de acest tip nu poti sa ceri fara sa dai. Asa cum electoratul da banu’, votul si apoi cere, la fel si candidatul trebuie sa puna un ban jos si apoi sa ceara si de la partid. Evident, formatiunile sunt datoare sa aiba programe pentru candidatii saraci, dar buni, la fel dupa cum trebuie sa aiba programe sociale pentru cei mai sarmani din societate.
Un partid este un microcosmos. Din felul in care isi gestioneaza viata interna poti sti daca vor reusi sa o gestioneze pe a alegatorilor. Vremea milogelilor a trecut. Pur si simplu, cine nu vrea sa isi asume financiar o campanie sa nu o faca. Daca nu e in stare sa se sustina pe sine, cum sa credem ca ne va sustine pe noi?