Ciolos anunta schimbari in conducerea si organizarea APDRP, in timp ce directorul agentiei da vina pe cei dinaintea lui si se considera vinovat ca nu a fost mai "destept" decat ei

Ministrul agriculturii Dacian Ciolos anunta schimbari la Agential de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), care administreaza programul SAPARD, pentru a imbunatati managementul institutiei. Schimbarile vor viza atat persoane, Ciolos refuzand insa sa dea nume, cat si organizarea institutiei. Ministrul isi asuma vina ca nu a urmarit mai indeaproape programul SAPARD, in timp ce directoul agentiei de plati, Laszlo Klarik, considera ca singura sa vina e ca nu a fost mai destept decat cei dinaintea lui la conducerea agentiei si ca a avut incredere in sistem.

„Am cerut directorului general al APDRP sa ia de urgenta cateva masuri de ameliorare a functionarii Directiei de Control Antifrauda din cadrul agentiei, care, in opinia mea, impreuna cu Directia de Audit, ar fi trebui sa se autosesizeze si sa nu asteptam un audit al CE pentru a clarifica anumite aspecte ce trebuiau clarificate de conducere. In acest sens au fost facute niste controale pe proiecte cu potential risc si au fost facute si niste schimbari in cadrul conducerii acestei directii”, a spus Ciolos joi intr-o conferinta de presa.

Ministrul a spus ca a suplimentat numarul de posturi la agentie cu 350 acum cateva luni, pentru a exista capacitatea administrativa si a intari controlul fondurilor pe dezvoltarea rurala, insa a subliniat ca e nevoie de atentie sporita si pe SAPARD. In acest context i-a cerut directorului APDRP, Laszlo Klarik, sa intareasca directia de control Antifrauda „atat cantitativ, cat si calitativ”.

„Impresia mea dupa citirea acestei scrisori (n.r a CE) a fost ca, intre altele, in aceasta directie a fost un pic de anchilozare in ultima vreme si initiative pe care ar fi trebui sa le aiba, dincolo de controalele sistemice, atunci cand observa situatii de risc, trebuie sa le aiba. (…) Cred ca acolo trebuia mai multa initiativa si i-am cerut directorului sa ia masuri in acest sens”, a spus ministrul agriculturii.

Vina o au persoane din conducerea APDRP, pentru neimplicare suficienta

Intrebat cine nu si-a facut treaba astfel incat s-a ajuns in aceasta situatie, Ciolos a spus ca aici este vorba despre doua aspecte: „este probabil – si asta o sa vedem dupa ce fac, impreuna cu doamna secretar de stat Cornelia Mihai, o analiza – si o vina a unor presoane din conducere printr-o insuficienta implicare si printr-o cadere in rutina care face sa nu mai observam anumite aspecte care pot sa gripeze sistemul sau sa creeze astfel de probleme”.

Cel de-al doilea aspect tine de observatii ale Comisiei, inerente unui sistem care functioneaza si este imbunatatit continuu. Scopul agentiei este de a asigura securitatea platilor, dar si de a reduce perioada in care banii ajung la beneficiari – 90 de zile conform normelor, insa in practica ele s-au redus la 30 de zile -, in timp ce Comisia are ca principal obiectiv securitatea utilizarii fondurilor europene. „Pe parcurs au aparut elemente pe care auditorii Comisiei au considerat ca nu sunt suficient de clar precizate in proceduri”, a explicat Ciolos.

„Cu siguranta voi face ameliorari in managementul agentiei, care pot tine si de persoane si de modul de organizare a agentiei, pentru a ne asigura ca astfel de situatii vor aparea cat mai rar posibil. Pentru ca aceasta corespondenta cu Comisia, astfel de misiuni de audit vor fi permanente in perioada urmatoare”, a asigurat ministrul.

Vina lui Ciolos, vina lui Klarik

Ministrul Ciolos isi asuma vina lipsei de transparenta in ceea ce priveste aceste probleme la programul SAPARD, a faptului ca nici beneficiarii, nici opinia publica nu au stiu nimic, ca nu s-a comunicat continutul scrisorii primita pe 9 iulie.

„Prima intentie nu a fost sa ies in presa si sa discutam aceste chestiuni, ci sa iau masuri cat mai repide”, a spus ministrul.

Iar prima masura a fost sa le ceara subalternilor sa intocmeasca urgent planul de actiune cerut de Comisiei, pe care l-a trimis cu o luna mai devreme la Bruxelles, pentru ca stia ca in august nimeni nu lucreaza la Comisie, pentru ca e vacanta.

„Noi am hotarat sa ne mobilizam si sa il trimitem inainte de vacanta de vara de la Comisie, tocmai pentru ca reluarea platilor in conditii de siguranta sa se faca cat mai repede. Nu stiu daca am gresit sau nu. Probabil ca am gresit si aici imi asum faptul ca probabil ar fi trebuit sa cer agentiei sa comunice beneficiarilor aceste intarzieri care ar fi putut sa apara, pentru ca unii dintre ei ar putea fi afectati de aceste intarzieri. Dar in rest responsabilitatea mea era sa iau masuri si sa ma asigur ca platile se reiau in conditii de siguranta cat mai repede”, a fost explicatia lui Dacian Ciolos.

Un repros pe care si-l face Ciolos si isi asuma o vina este in faptul ca probabil nu a urmarit suficient de atent si programul SAPARD si platile aferente. „M-am concentrat, din punctul de vedere al fondurilor europene, pe APIA, pe problemele de la Bruxelles, pe ceea ce tine de un ministru. Atata timp cat in minister avem secretari de stat si directori ai unei autoritati, fiecare are responsabilitati”, a subliniat el.

„Ceea ce pot sa imi reprosez este ca nu am urmarit mai atent anumite probleme tehnice. Eu stiam de cand am acceptat postul de ministru ca la agricultura, asa cum stau treburile acum, chiar si ca ministru, trebuie sa intri in detalii tehnice pe care, daca nu le urmaresti, pot sa apara probleme. Mi se poate reprosa si dintr-o parte, si din alta, acum sau dupa ce imi termin mandatul ca mi-am facut treaba mai mult sau mai putin bine. Pana atunci incerc sa iau masurile in timp real, pentru ca situatia sa se remedieze in cel mai scurt timp si sa nu se mai repete”, a spus ministrul.

Spre deosebire de Cilos, directorul APDRP, Lszlo Klarik, nu-si recunoaste nicio vina: „OK, desigur, si va rog sa ma scuzati, sa nu considerati ca va raspund pe un ton ironic, dar ceea ce-mi reprosez este ca nu am incercat sa fiu mai destept decat toti conducatorii agentiei care au fost inaintea mea. Pentru ca ceea ce ne-a solicitat Comisia in acest moment este sa reconstruim toate procedurile din momentul 0. (…) deci poate ca ar fi trebuit sa fiu mai destept decat toti cei care au luat decizii inaintea mea, sa pun la indoiala toate deciziile luate anterior, sa nu am incredere in sistem. Pot sa imi reprosez ca am avut acesta incredere in sistem”, a fost raspunsul dat de directorul agentiei de plati.

Klarik a tinut sa sublinieze ca auditul nu a ajuns la concluzia ca s-au facut fraude sau plati ilicite, ca s-au facut ilegalitati, ci ca procedurile trebuie imbunatatite.

Ce se va intampla mai departe?

• Nu se stie cand se vor relua platile, dar ministrul Ciolos spera „sa nu ne prinda sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie fara ca situatia sa fie rezolvata”.
• APDRP aplica planul de masuri solicitat de Comisia Europeana, ale carei cerinte de imbunatatire au vizat precizarea concreta a persoanelor care se ocupa de fiecare masura in parte si ca reverificarile cererilor de plata sa fie facute de alti experti decat cei care au instrumentat cererile.
• Cererile de plata depuse, in valoare de 62 de milioane de euro, sunt reevaluate pe baza noilor proceduri completate si imbunatatite.
• Conform procedurilor, este nevoie de 90 de zile pentru autorizarea platilor din momentul depunerii cererii de catre beneficiar, in timp ce, in realitate, acestea erau reduse la 30. Acum, odata cu noile proceduri si cu verificarile, probabil ca perioada va fi de 50-60 de zile, a precizat Klarik.