Podul istoric de la Sighet, distrus de incompetenta

Podul de la Sighet care facea legatura intre Ucraina si Romania, scurtand considerabil traseul de trecere a frontierei dintre cele doua state, a fost inchis. Motivul ofical: o furtuna a distrus niste piloni, periclitand astfel siguranta traficului. Neoficial, in spatele acestei „intamplari” se afla greseli umane grave. Cu mult noroc, nimeni nu a fost in pericol.

Una dintre cele mai discutate probleme in ultima saptamana, la nivel de judet, a fost inchiderea podului istoric de peste Tisa care facea legatura intre orasele, Sighet si Solotvino (Ucraina). Initial s-a spus ca vremea ar fi de vina. O ploaie violenta i-ar fi venit de hac podului deschis de abia o jumatate de an pentru a facilita trecerea granitei.

Pe masura ce s-a discutat, au iesit la iveala greselile umane ce au dus la inchiderea podului. Comisia Judeteana pentru Situatii de Urgenta s-a intrunit pentru adoptarea unei hotarari care sa permita Consiliului Judetean sa comande o expertiza tehnica a podului sever avariat.

Prima problema, ridicata de consilierii judeteni a fost lipsa de etica in a lasa expertizarea pe seama celui care a facut proiectul, Sabin Florea. Din pacate, expertii se cam feresc de acest pod. Potrivit spuselor prefectului judetului, primarita din Sighet, Eugenia Godja, ar fi solicitat in scris, la Cluj si la Bucuresti, recomandarea unui expert si toti l-ar fi desemnat pe Sabin Florea.

Pe de alta parte, mai exista o problema, experti in poduri de lemn sunt foarte putini, de aici probabil refuzul unora de a se implica. Vremea grea si incompetenta Furtuna buclucasa, cea pe seama careia se pune „vina” de a provoca inchiderea podului a avut loc la mijlocul lunii august, dar oare putea o furtuna sa deterioreze in asa mod constructia? Nu. Cum sta de fapt treaba.

Podul a fost terminat in 2001, construit din lemn de brad, acesta ar fi necesitat o reparatie capitala o data la patru ani. Nu s-a intamplat. Desi pregatit, podul a fost inchis circulatiei in ultimii 6 ani din cauza nesolutionarii acordurilor diplomatice. Cei sase ani si-au spus cuvantul pentru ca, de regula, constructiile nefolosite se deterioreaza chiar mai repede decat cele folosite.

Crezand probabil ca daca e nefolosit, nu trebuie efectuate lucrari de conservare, primaria Sighet nu a miscat un deget in acest sens. Prefectul crede ca nu se poate ca un pod care face legatura intre doua state sa fie pus in spinarea unei primarii. De fapt, n-a zis nimeni ca trebuia facut din buget local. Eugenia Godja este la al doilea mandat ca primar.

Perioada primului mandat a coincis cu perioada in care PSD s-a aflat la guvernare. Primarita din Sighet i-a avut oaspeti la Sighet atat pe presedintele de atunci, Ion Iliescu, cat si pe Adrian Nastase, prim-ministru la vremea aceea, dar, din motive necunoscute, nu a cerut ajutor pentru solutionarea problemei podului. Se stia dinainte ca lucrarile nu sunt garantate mai mult de 4 ani.

„Categoric nimeni nu a pus in opt ani nici un gram de vopsea pe podul acela”, a afirmat B?ndi Gy?ngyike. „Deci se stia ca podul trebuie intretinut, se stia ca trebuie luate masuri de conservare, dar nimeni nu a miscat un deget”. Se cauta vinovatul „Eu din radio am auzit ce au discutat consilierii, ca ei ar dori sa se caute vinovatul.

Deci asta este o treaba, cine doreste sa declanseze un proces de acest fel… Noi o sa dam hotarare pentru ca Consiliul Judetean sa poata face o expertiza tehnica. Expertiza judiciara, sa o faca cine vrea”, a spus prefectul. Asadar, din partea Prefecturii nu ne putem astepta la o luare de pozitie pentru clarificarea problemei si gasirea responsabilului.

Oare se simte cineva cu musca pe caciula? Cele mai elementare cunostinte ar fi trebuit sa-i determine pe responsabili sa actioneze. In primul rand, daca podul a fost gata acum 6 ani, iar termenul de garantie al lucrarii este de patru, trebuiau sa-si puna serios probleme inainte de a da drumul traficului. Era logic ca nu va rezista. Apoi, a iesit la iveala o problema mai veche.

Prin 1997, pe cand primar in Sighet era Ioan Bledea, s-a facut un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui pod adevarat, dupa cum s-a exprimat arhitectul Vasile Span, un pod din piatra. Problema a fost atunci ca aducerea materialelor necesare, de undeva de la Carei ar fi inghitit un sfert din suma destinata proiectului.

Date fiind costurile ridicate, s-a mers pe ideea relizarii unui pod de lemn. Cat de buna a fost acesta idee, vedem acum. Prefectul spune ca podul acesta de lemn este un pod pentru domnisoare, nu un pod pentru trafic rutier.

„Stiu ca s-a vrut construirea unui pod istoric, dar acesta este un pod de domnisoare, pe podul acesta, care a fost distrus in urma razboaielor, mergeau domnisoarele in Ucraina la ceaiul de la ora 5”. In cel mult o saptamana, expertiza ar trebui sa fie gata, asta daca va veni un expert de la Bucuresti sa o faca. Apoi se vor porni, speram, lucrarile de refacere.

Pentru a nu se pierde timp cu licitatii publice, lucru ce ar intarzia considerabil lucrarea, ducand-o direct in iarna. Reabilitarea podului va fi tratata ca o situtie de urgenta si se va plati din banii destinati acestui gen de actiuni.

“Stiu ca s-a vrut construirea unui pod istoric, dar acesta este un pod de domnisoare, pe podul acesta, care a fost distrus in urma razboaielor, mergeau domnisoarele in Ucraina la ceaiul de la ora 5”. – B?ndi Gy?ngyike, prefectul judetului Maramures