17 ani de reforma scolara

In cautarea unui sistem cat mai bun de evaluare a elevilor si promovare pe baza de merit, aproape fiecare ministru a venit cu propria versiune. Reforma educatiei a inceput, practic in a doua jumatate a anilor 90.

Primii oameni care au facut politica invatamantului in perioada post -Ceausescu, si anume Mihail Sora, Ioan Moldovan, Liviu Maior si Virgil Petrescu au fost adeptii sistemului de trecere de la gimnaziu la liceu prin examen de admitere, la doua materii, si bacalaureat pe formula clasica -subiecte de examen la secret si probe care cereau rezolvari de tip sinteza.

Abia din 1998 au inceput sa prinda contur un soi de reforme, majoritatea idei de evaluare a educatiei de tip occidental implementate romaneste, adica fara un background social si cultural.

Liviu Maior si Virgil Petrescu au avut incercari timide de reforma: Maior prin introducerea manualelor alternative, proiect finantat si creionat de Banca Mondiala, iar Petrescu prin modificari la examenul de bacalaureat. Gest care i-a adus, in cele din urma, demiterea din cauza ca a gasit prilej de reformare a examenului chiar in timpul desfasurarii lui.

Succesorii lor au incercat, mai puternic, sa puna pe picioare mai multe tipuri de reforma. Si asa au venit reformele Marga, Andronescu si Miclea.

Primul a introdus examenul de Capacitate si a imprumutat bani de la Banca Mondiala cu care a dotat si reparat o parte din scoli: cele de la sosea si din comunele mai importnte. Examenul lui Marga, Capacitatea, a tinut doi ani. In primul an, la patru probe: limba si literatura romana, matematica, istorie si geografie.

In al doilea an examenul s-a redus la trei probe limba si literatura romana, matematica si a treia, la alegere dintre istorie si geografie. Admitere la liceu se facea, la acea vreme, pe baza mediei dintre examenul de capacitate si cel de admitere la liceu.

Ecaterina Andonescu, mama bacalaureatului grila

Aceasta formula de tranfer de la gimnaziu la liceu s-a modificat odata cu numirea unui nou ministru al educatiei, Ecaterina Andronescu. Sub titulatura „Testare Nationala” examenul de Capacitate a fost eliminat, iar admiterea la liceu se facea pe calculator, in functie de rezultatul obtinut la Testarea care urma, aproape complet, metodologia examenului de Capacitate.

„Marea” idee marca Andronescu ramane totusi transformarea bacalaureatului in examen de tip exclusiv -grila, cu exceptia probei de limba si literatura romana, unde aceasta operare era chiar imposibil de aplicat.

Bacalaureatul grila a tinut un singur an, din cauza numeroaselor anomalii observate la notare si de atunci, toata lumea din sistem se comporta ca si cum acest tip de examen nu s-ar fi petrecut niciodata. Cu toate ca, subiecte de examen de tip grila s-au pastrat in foile de examen pana in 2007.

Miclea, ministrul care n-a apucat sa faca reforma

Miclea, cel din urma reformist a fost si primul minstru care a venit cu un plan mai amplu de eficientizare a educatiei. Primul pas din reforma lui era gestionarea banilor in functie de performanta scolara. Fapt pentru care cauta o solutie pentru o evaluare cat mai realista a elevilor.

Miclea a mentinut formulele anterioare de evaluare a cunostintelor dobandite in imnaziu si admitere la liceu, in asteptarea unui studiu care sa evalueze raportul dintre notele de la scoala si cele obtinute de elev la testarea nationala. Ceea ce spunea Miclea ca ar reforma educatia era testarea aptitudinilor dobandite in scoala si nu putin a informatiilor dobadite.

El mergea pe sistemul occidental, modern care analizeaza pragmatismul educatiei si mai putin calitatea si bogatia de discipline studiate. Insa, fostul ministru nu a apucat sa apliceacest sistem din cauza ca s-a impotmolit la reforma administrativa a invatamantului.

Hardau, examene fraudate si subiecte la liber

Dupa mai putin de un an la conducerea ministerului, Miclea a dezertat din cauza problemelor cu sindicatele din educatie si pe motiv ca a primit un buget prea mic pentru educatie. Dupa Miclea, a fost numit Mihai Hardau, care a fost aspru criticat de toti actorii din sistem, in special cu ocazia fraudelor de la Testele nationale si Bacalaureat.

Hardau a dus un mandat rascolit de critici care s-a sfarsit cu desecretizarea subiectelor de la examene. Anul acesta elevii de clasa a VIII-a si absolventii de liceu au avut ocazia sa rezolve subiectele de examen cu 4 luni inainte de testare.Tot Hardau a fost primul ministru care a adus Tezele Nationale cu subiect unic.

Le-a impus anul trecut in faza experimentala si le-a lasat mostenire lui Adomnitei.