A fost descoperit un nou subtip de depresie: depresia cognitivă. Afectează mai mult de un sfert dintre pacienți

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au identificat un nou subtip de depresie. „Depresia cognitivă“ ar putea afecta mai mult de un sfert dintre pacienții cu tulburare depresivă majoră și nu răspunde la tratamentul clasic.

Aceste descoperiri ar putea explica de ce medicamentele cele mai populare nu sunt întotdeauna eficiente în tratarea depresiei.

Noul subtip de depresie este unic și, spre deosebire de alte subtipuri, este marcat de deficite cognitive de atenție, memorie și autocontrol. Aceste simptome nu sunt atenuate de antidepresivele care vizează serotonina, cum ar fi escitalopram sau sertralină.

Cercetătorii au numit noul subtip de depresie „subtipul cognitiv“.

În cadrul unui studiu clinic randomizat, care a implicat peste 700 de adulți, o echipă de oameni de știință de la Stanford – împreună cu un cercetător de la Universitatea din Sydney, Australia – au descoperit că 27% dintre pacienții cu tulburare depresivă majoră au înregistrat rezultate mai scăzute la testele cognitive și nu au răspuns eficient la tratamentele medicamentoase standard.

Scăderea funcției cognitive poate fi o cauză, nu o consecință a depresiei

Dacă acest procent se aplică populației din SUA, atunci aproximativ 5,7 milioane de pacienți ar putea avea depresie cognitivă. Având în vedere dimensiunea acestei potențiale cohorte, cercetătoarea comportamentală Laura Hack și colegii săi susțin că sunt necesare tratamente mai țintite pentru depresie, urgent.

„Pentru o minoritate substanțială de pacienți cu depresie, este necesară, mai întâi, îmbunătățirea cogniției pentru a putea atenua simptomele depresive”, notează cercetătorii, citați de sciencealert.com.

Potrivit autorilor, acesta este primul „biotip cognitiv de depresie care poate fi acționat clinic”, iar descoperirile lor sugerează că scăderea funcției cognitive nu este întotdeauna o consecință a depresiei, ci ar putea fi o cauză.

În 2014, un alt studiu realizat la Stanford, care a implicat o parte dintre aceiași cercetători, a scos la iveală că un sfert dintre pacienții cu depresie au prezentat deficiențe semnificative la testele cognitive, chiar și după ce au primit tratament antidepresiv.

În 2020, cercetătorii au continuat cu un studiu care a implicat teste de imagistică la nivelul creierului și au descoperit că schimbările în circuitul de control cognitiv al pacientului pot ajuta la prezicerea răspunsului la tratamentele antidepresive. Acum, cercetătorii au încercat să exploreze și mai mult acest nou subtip de depresie.

Înainte de studiu, participanții au fost chestionați și evaluați clinic cu privire la simptomele lor. De asemenea, au fost supuși unor teste pentru evaluarea memoriei verbale, memoriei de lucru, vitezei de decizie și atenției susținute.

La opt săptămâni de la începerea tratamentului cu un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (SSRI) – cum ar fi escitalopram, sertralină sau venlafaxină – au fost efectuate din nou aceleași chestionare și evaluări.

Pacienții cu depresie cognitivă au un răspuns scăzut la tratamentul clasic

Dintre cei 712 participanți cu tulburare depresivă majoră care au finalizat studiul clinic, doar 96 au fost supuși testelor imagistice, ulterior. În timpul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională, acești pacienți au realizat o sarcină cognitivă menită să măsoare atenția și impulsivitatea. Sarcina presupunea, în esență, ca pacienții să apese rapid un buton atunci când văd un semnal „Go” verde pe un ecran și un alt buton atunci când văd un semnal „No Go” roșu pe ecran.

În timpul exercițiului, pacienții cu tulburare depresivă majoră care procesau mai lent informațiile și se confruntau cu probleme de somn mai grave au avut tendința de a prezenta o activare redusă a cortexului prefrontal și a cortexului cerebral.

Acest lucru indică „un proces mecanic neural distinct care stă la baza acestui biotip al depresiei”, susțin autorii, deoarece aceste părți ale creierului sunt implicate în funcții executive, cum ar fi planificarea în avans, îndeplinirea obiectivelor și atenția susținută.

Mai mult, algoritmii de învățare automată au descoperit că gravitatea deficienței cognitive a pacientului era asociată cu amploarea simptomelor depresiei și cu îmbunătățirea acestora după tratament.

În urma prescrierii unui inhibitor selectiv al recaptării serotoninei, pacienții cu depresie cognitivă au prezentat rate mai scăzute de remisie în comparație cu cei cu alte forme de depresie.

Sertralina a fost medicamentul cel mai puțin util din lot, cu o rată de remisie de 35,9% în cazul biotipului cognitiv, comparativ cu 50% în cazul altor biotipuri.

„Acest studiu este crucial, deoarece psihiatrii au la îndemână puține instrumente prin care să evalueze depresia pentru a prescrie tratamentul adecvat. În cea mai mare parte, se fac observații și se bazează pe simptomele autoraportate. Imagistica în timpul îndeplinirii sarcinilor cognitive este destul de nouă în studiile privind tratamentul depresiei”, a explicat Hack.

Singurul medicament care a dat rezultate

Testarea imagistică pentru acest tip de depresie, într-un cadru clinic, este cu adevărat utilă doar dacă știm cum să o tratăm. Astăzi, depresia este împărțită în aproximativ 12 subtipuri și totuși cercetătorii continuă să identifice din ce în ce mai multe. Cu toate acestea, tratamentele rămân, în mare parte, uniforme și adesea ineficiente.

Până în prezent, doar un antidepresiv aprobat de FDA, numit vortioxetină, a fost asociat cu îmbunătățirea cogniției, dar oamenii de știință nu știu încă de ce și cum funcționează.

Echipa notează că, deși au exclus anumite tulburări și factori care ar putea avea un impact asupra tulburărilor cognitive, pot exista și alți factori comportamentali sau neurobiologici care contribuie la acest biotip cognitiv, iar constatările lor ar trebui abordate cu precauție.

Hack speră să efectueze cercetări suplimentare pentru a determina dacă abordarea se aplică și altor antidepresive și metode de tratament.

„Sunt martor, în mod regulat, la suferința, pierderea speranței și creșterea gradului de suicid care apar în timp ce testăm diferite variante de tratament. Și asta pentru că începem cu medicamente care au același mecanism de acțiune pentru toți cei care suferă de depresie, chiar dacă depresia este destul de eterogenă. Cred că acest studiu ar putea ajuta la schimbarea modului în care tratăm depresia”, a adăugat Hack. (FOTO: Dreamstime.com)