Acordul cu FMI – necesar doar pentru cheltuirea cu masura a banului public

Semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar International (FMI) nu mai este strict necesara, din punct de vedere al sumelor alocate si al credibilitatii externe, dar, in absenta unei intelegeri cu Fondul, Guvernul ar trebui sa aiba propriile constrangeri si sa chibzuiasca bine banii pe care ii va cheltui, considera analistii.

„Acordul cu FMI e legat mai degraba de pietele internationale de capital. Pana acum, conta daca Romania avea sau nu un acord semnat, din simplul motiv ca pe plan international credibilitatea ei crestea.

In momentul de fata, intrucat tara noastra e bine apreciata de agentiile de rating, situatia acordului cu FMI devine o chestiune secundara”, ne-a declarat, ieri, analistul economic Aurelian Dochia. El crede ca o eventuala renuntare la acordul cu FMI nu va avea nici un impact serios.

Nici din punctul de vedere al integrarii in UE, acordul cu FMI nu mai apare in acest moment ca fiind esential, sustin analistii. „Incheierea unui acord cu FMI era si un semnal pentru UE. A existat un acord tacit intre UE si FMI, in sensul ca UE se baza pe rapoartele FMI pentru evaluarea politicilor macroeconomice ale Romaniei.

Practic, UE nu mai facea eforturi pentru a ne evalua, ci lasa acest lucru pe seama specialistilor de la Fond. Nici in aceasta directie nu cred ca ar fi catastrofala nesemnarea unui acord.

Relatia Romaniei cu UE in momentul de fata este destul de avansata, azi se va da publicitatii Raportul de tara, si nu cred ca nesemnarea unui acord va avea vreun efect”, explica Dochia.

Problemele principale – deficitul bugetar mic si neutilizarea fondurilor din privatizare

Analistii spun ca unul din motivele pentru care discutiile cu FMI ar putea esua tine de inflexibilitatea functionarilor Fondului asupra a doua aspecte – deficitul bugetar si utilizarea banilor din privatizare. „FMI se dovedeste a fi deosebit de inflexibil.

Conditia de a nu utiliza banii din privatizare decat pentru plata datoriei publice este depasita, avand in vedere ca serviciul datoriei noastre publice este destul de scazut si ca avem foarte multa nevoie de proiecte de infrastructura”, a conchis Dochia.

La randul sau, profesorul de economie Daniel Daianu crede ca expertii FMI gresesc atunci cand mizeaza pe bugetul public in potolirea deficitelor externe. „Depinde mult in ce termeni renuntam si, mai apoi, cum vom argumenta Comisiei Europene decizia luata.

Ma refer aici la prezentarea politicii economice pentru 2006 si 2007-2008, cand va aparea «socul bugetar» de circa 2,5% din PIB”, ne-a declarat fostul ministru al finantelor Daniel Daianu. El a mai spus ca „dialogul cu FMI devine dificil nu atat privind anul 2006, ci cel al aderarii.

Expertii FMI se tem ca, neavand venituri bugetare suficiente, plata contributiei Romaniei la bugetul UE si cofinantarea fondurilor UE ar duce deficitul bugetar la peste 3% din PIB. Grija expertilor FMI nu este lipsita de sens, dar ei gresesc atunci cand mizeaza pe bugetul public in potolirea deficitelor externe”, a mai declarat Daianu.

El admite insa ca, indiferent de semnarea sau renuntarea la acordul cu FMI, utilizarea veniturilor din privatizare trebuie sa fie atent chibzuita, in perspectiva multianuala. „Este nefiresc sa «inghetam» veniturile din privatizare cand nevoile noastre privind dezvoltarea infrastructurii sunt foarte mari.

Nu este treaba FMI sa spuna Guvernului cum sa foloseasca aceste fonduri. Este adevarat insa ca noi trebuie sa avem o politica chibzuita, sa avem proiecte serioase in infrastructura cu finantare multianuala, neuitand de importanta echilibrelor macroeconomice „, a conchis profesorul Daianu.