Actele ACTI la control si marea coruptie in comertul cu cereale
In asteptarea unor restituiri de TVA mereu tergiversate, firma Alfred C. Toepfer International (ACTI) cu sediul in Hamburg s-a gandit sa „ajute putin”. „E vorba de milioane de euro spaga in strainatate”, relateaza publicatia germana Abendblatt.de. ACTI e activa in industria alimentara si in Romania, anul trecut clasandu-se in top 10 exportatori. Tot in 2013, subsidiara cu sediul la Bucuresti a firmei germane a fost verificata de Consiliul Concurentei, privind o posibila intelegere gen cartel intre cateva mari companii, in fixarea preturilor la achizitia cerealelor.
Companiile inspectate au fost Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain. „In pregatirea investigatiei am colaborat cu mai multe institutii ale statului si am organizat cu minutiozitate inspectiile desfasurate la nivel national” a declarat in luna august a anului trecut Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, citat de Hotnews.ro.
„Actiunea autoritatii vine dupa ce premierul Victor Ponta a cerut in sedinta de Guvern […] sa fie sesizat Consiliul Concurentei privind preturile de achizitie la cereale si a declarat ca <>”, mai scrie publicatia citata. La incalcarea regulilor de concurenta, amenzile se pot ridica la 10% din cifra de afaceri. Ar exista insa si un „program de clementa”, in cadrul caruia „companiile care coopereaza cu autoritatea de concurenta pot obtine imunitate la amenda sau reduceri substantiale ale amenzilor”.
Nu stim pana in prezent cu ce s-au soldat inspectiile de anul trecut, din Romania. Expertii in coruptie ai procuraturii din Hamburg au dat insa de capatul unor afaceri dubioase ale ACTI in strainatate. Caracatita spagii e intinsa, dupa cum relateaza Abendblatt.de: „mita catre firme cu sediul in insule din Pacific, o bratara scumpa pentru un partener de afaceri, un cashpool de peste trei milioane de euro pentru functionari de stat corupti din Ucraina”.
Cazul a ajuns in atentia procuraturii germane in anul 2009, in urma unui denunt propriu al ACTI. Avocatii firmei s-au dus la procuratura cu genti pline de documente. Peste patru ani a durat ancheta, finalizata acum cu amenda in bani.
Au fost evaluate mii de e-mailuri si acte din dosare, au fost cercetate tranzactiile de pe conturile nationale si internationale, au fost audiati martori si angajati ai firmei Alfred C. Toepfer. O serie dintre faptele de coruptie ar fi inceput in urma cu mai bine de zece ani. Amenda aplicata firmei a fost de 900.000 de euro, putin sub limita maxima, de un milion.
Dincolo de aceasta amenda in bani, e vorba si de renumele stirbit al unei firme germane cu traditie, fondata in 1919 pe principiul comertului cinstit cu cereale, seminte si furaje. In prezent, firma are 36 de subsidiare in intreaga lume, peste 2.000 de angajati si un „stapan” american.
80% din Toepfer International apartin unui gigant agrar din SUA, concernul Archer Daniels Midland Company (ADM). Pentru afacerile ilegale ale firmei sale fiice, ADM a platit o amenda de 36 de milioane de dolari in SUA, dupa ce cazul a fost investigat si de FBI. Si subsidiara din Ucraina, ACTI Ukr, ar fi platit fiscului american o amenda de 17,8 milioane de dolari, dupa cum relateaza Abendblatt.de.
In principiu, „impasul ucrainean” al ACTI care ar fi dus la ungerea unor functionari de la fisc a fost datorat restituirilor intarziate, incomplete sau chiar deloc, de TVA, pentru exportul de cereale din Ucraina. 41 de milioane euro pierderi ar fi inregistrat ACTI Ukr, ajungand astfel prada sicanelor unor functionari de stat corupti.
Achizitia de cereale din Ucraina se derula printr-o firma de comert intermediara, Yurol, cu sediul la Londra. Yurol vindea apoi cerealele mult mai scump in Germania, diferenta de pret ramanand intr-un depozit de bani de unde s-ar fi platit si bunavointa fiscului ucrainean, de a face posibila restituirea de TVA.
Se poate spune ca ACTI a scapat relativ ieftin cu amenda din Germania, pentru ca expertii in coruptie au catalogat-o nu ca „mita”, ci ca „acordare de avantaj”. Iar in opinia unor avocati de specialitate germani, aceasta este o procedura „aproape clasica”: „Tocmai in comertul exterior cu Europa de Est, dar si cu Asia si Africa, de multe ori sunt necesare plati catre functionarii de stat, pentru a putea face afaceri fara multe piedici”, remarca Abendblatt.de.
Insa a spune ca ACTI ar fi fost doar victima unor presiuni din partea unor functionari de stat corupti din estul Europei e doar o parte de adevar. Practicile „de ungere” pentru dobandirea de contracte s-au folosit si in legatura cu intermedieri in Arabia Saudita, in 2010. In total, 1,2 milioane de dolari ar fi incasat „partenerii” sauditi de la firma din Hamburg, printr-o firma cu sediul fiscal in Insulele Marshall. Iar pentru prelungirea unui contract de livrare de ingrasaminte in Bangladesh, intermediarul ar fi fost cadorisit cu un ceas de 6.500 de euro.
Dupa auto-denunt, firma a colaborat intens cu organele de ancheta si si-a intarit controlul intern, ceea ce i-a inlesnit probabil calea spre o pedeapsa strict administrativa, si nu penala. Pe langa cele 900.000 de euro amenda, pentru anii 2007 si 2008, ACTI a mai trebuit sa plateasca impozite retroactive fiscului german, in valoare de 6,1 milioane de euro.
Si totusi, la nivelul politicului, au existat voci care au atentionat asupra blandetii cu care sunt pedepsite in Germania delictele economice. Senatoarea pe probleme de justitie a orasului Hamburg, Jana Schiedek (SPD), a declarat pentru Abendblatt.de, ca sanctiunile legii in vigoare sunt nesatisfacatoare, putin eficiente si ca, in consecinta, „se creeaza impresia ca e vorba de abateri minore”.